• Uncategorized

    BISERICA, NATIUNEA SI POLITICA. Parintele Prof Dr Mihai Valica despre o doctrină socială, care să reglemeteze moral relația dintre stat, lumea seculară și Biserică. EXCLUSIV

    1. O problemă de bioetica a istoriei contemporane în context social și eclesial cu perspectiva juridică Pentru ca Biserica Orotodoxă să nu mai fie acuzată de colaboraționism și slugărnicie față de puterea lumească și chiar de trădare față de valorile ei perene, am propus Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române o doctrină socială, care să reglemeteze moral relația dintre stat, lumea seculară și Biserică. Întrucât statul actual a „condamnat” în general crimele comunismului dar nu și ideologia lui care le-a făcut posibile, și având în vedere că după unii[1] „comunismul rămâne mai departe cel mai mare pericol“, Biserica este datoare moral să intervină și să-și precizeze poziția față…

  • Uncategorized

    RESURSE NATIONALE si monitorizarea actiunilor anti-romanesti

    Un fost agent KGB despre cum să distrugi o naţiune Apăsaţi pentru a descărca “Chestiunea Maghiară” de Raoul Şorban Istoria Transilvaniei Filip Teodor – Secretele USLA-S Mircea Dogaru – NATO şi criminalii grofi Wass de Taga Teroarea Horthysto-Fascistă din Nord-Vestul României Maria Ciobanu Bacanu – Românii la contactul dintre culturi Mircea Dogaru – Afacerea Bastroe, Strategia lui Putin Baicu Vasile Dan – Istorie si arhivistica in arcul intracarpatic Ioan Lăcătuşu – Dăinuirea românească în Covasna şi Harghita Gheorghe Popa Lisseanu – Originea secuilor şi secuizarea românilor Ioan Lăcătuşu – Românii în mass-media maghiară din Harghita şi Covasna Ioan Lăcătuşu – Tendinţe de enclavizare a unui spaţiu românesc Covasna – Harghita…

  • Uncategorized

    O DECLARATIE politica, valabila si azi, cu care sunt de acord, pe alocuri: NEVOIA UNEI DOCTRINE NATIONALE (exclus "neoconii"-"neocommies")

    Nicicând în istoria sa, România nu s-a aflat într-o mai mare criză a personalităţilor politice de anvergură intelectuală şi erudiţie academică, în măsură să le permită asumarea, în cunoştinţă de cauză, a destinelor naţiunii.Diplomaţia a fost punctul forte al românilor încă de la întemeierea primelor formaţiuni statale, excelând apoi în perioadele care au urmat micii şi marii Uniri.Cine au fost, în acele vremuri, între miniştrii de externe şi ambasadorii Ţărilor Române? Vasile Alecsandri, Nicolae Creţulescu, Dimitrie Brătianu, Dimitrie Bolintineanu şi alţii de aceeaşi ţinută şi mărime.Cine s-a aflat printre miniştrii de externe ai României începând din 1862? Alexandru Cantacuzino, Ion Ghica, Ştefan Golescu, Nicolae Golescu, Mihail Kogălniceanu, I.C.Brătianu, Titu Maiorescu,…