Victor Roncea Blog

Dragi prieteni, dragi colegi, fraţi români,

Alegerea tanarului basarabean Eugen Tomac ca deputat al “Colegiului Basarabia-Bucovina” la chiar ceasul aniversarii a 90 de ani de la Marea Unire ar putea reprezenta si o optiune strategica pentru Romania. PD-L are sansa sa fructifice o victorie imensa pentru Romania, poate prima izbanda in spatiul rasaritean romanesc din ultima perioada, atat de greu incercata pentru relatiile romano-romane. Un tanar plecat din satul maresalului Averescu, din Basarabia de sud, a reusit sa lupte si sa castige peste 50% in fata unui intreg aparat militarizat format din oamenii KGB in Republica Moldova.
Campania pentru alegerea sa a constituit si un test major pentru serviciile secrete romanesti si planurile lor strategice de viitor: apele s-au despartit definitiv, cei care au jucat intotdeauna dublu sau chiar triplu – sugand de la tata Bucurestiului, a Moscovei sau si a Chisinaului – vor trebui abandonati definitiv. Este timpul unei noi generatii, o generatie curata reprezentata cu succes de Eugen Tomac si prietenii sai, printre care se afla si fiica cea mica a sefului statului, Elena Basescu, o tanara ca si el, care a batut Basarabia in lung si in lat, fara fite si cu rezultate spectaculoase peste tot unde s-a aflat. Victoria omului politic popular de numai 27 de ani se datoreaza indiscutabil exact acelor fosti elevi si studenti care au iesit in masa pe strazile Chisinaului, in Piata Marii Adunari Nationale, in timpul manifestatiilor pentru Istoria si Limba Romana. Tineri pentru care chiar el aducea, pe furis, steaguri tricolore din Romania, primite de la Primaria Capitalei unde se afla atunci un primar ajuns acum presedinte.
Ei, tinerii Basarabiei, sunt cei care au facut posibil, printr-o mobilizare totala si eforturi istovitoare, alegerea unuia dintre ei, pentru a reprezenta Basarabia si Rasaritul Romanesc in Parlamentul Romaniei. Lor li se datoreaza ca atare aceasta victorie si nu jivinelor cu pretentii de politicieni din judetul Republica Moldova, mafioti de joasa speta aflati pe statul de plata al oricui da mai mult. De fapt, aceasta este marea problema a Republicii Moldova: varful asa-zisei clase politice de opozitie si provincie populata cu lighioane cameleonice profitoare. Noroc cu alegerea lui Tomac, consilier al presedintelui Traian Basescu pentru relatiile cu romanii de pretutindeni. Alternativa, proletcultistul Nicolae Dabija, pentru care au muncit inclusiv comsomolistii moldo-liberali care pe fata se prefaceau ca-l sustin pe Eugen Tomac, era infioratoare: un produs al regimului bolsevic, leninist-comunist, ar fi ajuns, pe banii nostri, sa reprezinte Moscova in Parlamentul de la Bucuresti.
Acum, ca apele s-au limpezit, ramane ca Eugen Tomac si partenerul sau, presedintele Romaniei Traian Basescu, sa faca tot ce nu au reusit guvernarile tradatoare ale Romaniei in ultimii 19 ani. In primul rand, recunoasterea cetateniei romane a tuturor celor deposedati abuziv de ea si a urmasilor acestora. Apoi, conturarea unei strategii Romania-Republica Moldova, care sa tina cont de toti factorii existenti intre cele doua state romanesti. Una, doua sau mai multe Romanii, este provocarea geopolitica ce trebuie sa devina tema centrala a securitatii nationale a Romaniei post- aderare la NATO si UE.
In 1924, strategii Cominternului planificau spargerea in bucati a Romaniei. Tragic, astazi exista si neo-cominternisti si o formatiune cu aceleasi deziderate precum era primul instrument antiromanesc creat din minoritari pentru aceasta misiune, PCdR. In 1940 a urmat Acordul Stalin-Hitler cu toate consecintele sale active si astazi. In 1989, cand Ceausescu afirma ca a venit vremea denuntarii Pactului ticalos, in Basarabia, preventiv, miscarea scriitoriceasca pentru eliberare nationala era preluata pe capete de KGB. Si asa a ramas si pana astazi. A sosit momentul sa se taie din radacini toate legaturile ombilicale cu continuatorii politicii ohrano-kaghebiste. O noua politica trebuie sa tina cont de mostenirea istorica negativa; sa evite jocurile si capcanele intinse de indestructibilele servicii rusesti; sa asaneze terenul mai mult decat fertil pentru tradarile celor fara de patrie sau neam; sa aiba ca prioritate apararea Romaniei in intreg spatiul etnico-geografic romanesc.

Alegerile în “Colegiul Basarabia” au fost câştigate de către Eugen Tomac, cel mai tânăr candidat din cursa electorală, consilierul preşedintelui Traian Băsescu. Eugen Tomac a adunat, la Chişinău, mai multe voturi decât suma voturilor celor doi contracandidaţi principali: Nicolae Dabija, de la PNL, şi Tudor Panţiru, de la PSD. Ieri seară, la numărătoare, se contabilizase un procent de 52,6% de voturi exprimate în favoarea lui Tomac.
Nicăieri pe cuprinsul României nu s-a dat o bătălie electorală atât de grea ca aici. Tomac s-a confruntat direct cu oamenii structurilor caghebiste, cu Aparatul Imperiului, cu forţe mari şi bine constituite.
Contracandidaţii săi, Nicolae Dabija şi Tudor Panţiru, nu reprezentau doar o generaţie mai în vârstă, ci şi apusul unei epoci – epoca sovietică. Ambii au avut şi mai au, probabil, legături undeva, în partea aceea de unde vine iarna şi războiul rece. Ei nu sunt neapărat oameni ai PSD şi PNL, cât “conserve” ale Moscovei, destul de expirate şi împachetate în ambalaj românesc – cazul Dabija, respectiv occidental – cazul Panţiru. Faptul că PSD şi PNL lucrează cu astfel de oameni arată în ce măsură sunt penetrate şi controlate aceste partide de către reţele moscovite.
Moscova nu a avut altceva mai bun să arunce în joc. Rusia deja a pierdut Marele Joc în această regiune şi acum încearcă să negocieze, în forţă, în stilul specific imperial. Moscova şi-a pierdut în mare parte influenţa sa asupra Basarabiei, deoarece celula etnică şi culturală românească s-a regenerat, miraculos, în doar două decenii de la momentul 1989.

Noua generaţie românească şi sârma ghimpată rusească

Eugen Tomac este un model exemplar al acestei noi generaţii de români basarabeni. Şi-a petrecut copilăria după sârma ghimpată întinsă de ruşi în mijlocul neamului românesc, iar acum s-a făcut mare şi s-a întors cu un mare cleşte de tăiat sârmă “Made in Romania” ca să taie gardul de sârmă ghimpată pus de Moscova între români. Dacă nu va avea un accident nefericit (mulţi patrioţi basarabeni au sfârşit astfel), Tomac va avea un mare viitor.
Dorin Chirtoacă, fostul coleg de facultate al lui Eugen, a reuşit, la Chişinău, să înfrângă forţe politice retrograde, conducând astăzi a doua Capitală a românilor. Eugen Tomac a dat şi el proba unei confruntări în care se poate spune că a ieşit învingător, câştigând ceea ce se numeşte lupta pentru inimi şi suflete.
Nu procentele au contat, ci nivelul de intensitate a confruntării duse de Tomac şi echipa sa. Aici, la Chişinău, s-a confruntat, practic, România cu un moloh, un gigant, şi nu un partiduleţ cu alte partiduleţe.
Un parametru care exprimă “nivelul de intensitate” a fost chiar prezenţa fiicei preşedintelui la Chişinău, Cahul şi Nisporeni. Un semnal care s-a consemnat în multe colţuri ale lumii. Sosirea Elenei Băsescu în Basarabia pentru a sprijini campania colegului de partid Eugen Tomac a marcat un moment foarte important. Moment perceput ca un semnal de solidaritate cu basarabenii, care, iată, au avut şi au performanţe remarcabile.

Votul geopolitic de la Chişinău

În Basarabia, lupta politică a avut şi are o miză mult mai mare. Aici, un vot pentru Eugen Tomac a reprezentat mai mult decât un simplu vot politic, ci a fost mai degrabă un vot geopolitic, un vot pentru destinul european al Republicii Moldova. Tomac face parte dintr-o generaţie a tineretului Basarabiei care şi-a asumat vibrant o misiune istorică – anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, acordul secret Hitler-Stalin, şi restituirea demnităţii basarabenilor lipsiţi de dreptul lor natural, dreptul cetăţeniei române.
La alegerile din 30 noiembrie, după 60 de ani de absenţă din viaţa politică românească, basarabenii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii lor în cele două camere legislative de la Bucureşti. Este un reper cu valoare istorică deosebită deoarece de la acest punct începe un nou orizont pentru basarabeni şi pentru România. Pentru prima dată, acum, Basarabia începe să conteze la contextul politic românesc, iar românii din Basarabia vor însemna din ce în ce mai mult în ecuaţia politică românească. Mai ales după ce îşi vor primi cetăţenia toţi aceia care au dreptul natural de a se numi români, proiect politic principal al lui Eugen Tomac – asumat deschis de PD-L. Basarabia concentrează una dintre cele mai însemnate mize naţionale ale României.
“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti”, scria Mihai Eminescu, cu un secol în urmă. “Protestul” ia formă politică astăzi. Eugen Tomac este primul basarabean care îşi asumă punctul de vedere eminescian şi care a fost trimis de basarabeni în Parlamentul României, printre altele, şi pentru că programul său politic este expresia unui protest viu faţă de dominaţia rusească.
George Roncea
https://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/A-rosti-numele-Basarabia.html