Victor Roncea Blog

Soarta aurului românesc priveşte întreaga naţiune
Scris de George Roncea
Dupăce brusca pasiune pentru minerit a soţiei lui Crin Antonescu a încinsspiritele, opinia publică reacţionând prompt faţă de lansarea laBruxelles de către Adina Vălean a noii campanii otrăvite de promovare aexploatării aurului de la Roşia Montană, apar acum noi reacţii – lanivel academic – faţă de tema aurului Apusenilor. Prima doamnă a PNL afost dezavuată public până şi de soţul dumneaei,care a trimis un comunicat cu antetul PNL de disociere a partiduluifaţă de consoartă. Se sparie gândul de ce s-o fi întâmplat în alcovulsoţilor Antonescu, mai ales dacă ne mai gândim şi la cum va răspundecianoticul Crin interpelărilor publice la adresa finanţării campanieisale de către Gold Corporation.
Pânăla aflarea traseului şpăgilor pompate în mediul politic de cătremogulii cianurii, chestiune de care ne vom ocupa îndeaproape,„Curentul“ publică analiza necruţătoare a Academiei Române, cel maiînalt for de autoritate ştiinţifică al ţării. Această ultimă luare depoziţie este un serios avertisment adresat în primul rând factorilorpolitici, dar şi un apel vibrant la responsabilitate, ce invocătemeinica regândire a mizei aurului românesc în beneficiul următoarelorgeneraţii ale României.

„Aurul Apusenilor – resursă de importanţă strategică naţională“

Reproducemîn întregime comunicatul academicienilor în legătură cu proiectul deexploatare a aurului din Munţii Apuseni, emis în data de 2 februarie decătre biroul prezidiului Academiei Române:
„În contextul actualei controverse legate de proiectul Roşia Montană, Academia Română declară următoarele:
Dincolode obiecţiunile formulate de Academia Română în declaraţia publicatăanterior, revenim subliniind unele aspecte economice. Considerăm cădepozitele de aur din subsolul României reprezintă o resursăneregenerabilă de importanţă strategică naţională, proprietateaStatului Român, a cărei soartă nu poate fi decisă numai de autorităţilelocale. În consecinţă, decizia cu privire la oportunitatea exploatăriiresurselor aurifere ar trebui luată prin consultarea întregii populaţiia ţării, eventual printr-un referendum naţional.
Precizăm că înpractica internaţională se foloseşte (mai ales la exploatareapetrolului, dar şi a mineralelor, inclusiv aur) aşa-numitul «contractde împărţire a producţiei» (Production Sharing Agreement), mult maifavorabil statului decât concesionarea preconizată (care aduce doar 2%venituri directe din redevenţe, restul veniturilor fiind indirecte,rezultate din impozite şi taxe). Potrivit acestui tip de contract, dupăacoperirea cheltuielilor de investiţie şi operare, producţia esteîmpărţită între stat şi investitor (revenind statului până la 80% şi 20% firmei). În aceste condiţii, ar însemna ca o bună parte (negociată)din aurul rezultat să revină direct Statului Român!
Considerăm că exploatarea aurului din Munţii Apuseni ar putea fi luată în considerare în următoarele condiţii:
1.Dacă exploatarea s-ar face în galerii şi nu în carieră deschisă. Astfels-ar evita mutilarea mediului, strămutarea populaţiei, distrugerea uneilocalităţi şi a vestigiilor arheologice etc.
2. Dacă relaţia dintre stat şi investitor s-ar baza pe procedura contractului de împărţire a producţiei şi nu pe concesionare.
3.Dacă în locul tehnologiei bazate pe cianură s-ar folosi o tehnologiefără acest reactiv. Există în prezent şi asemenea tehnologii, încăpuţin folosite, dar imperative în cazul unor zone dens populate“.

Acţionari „licenţiaţi“ în genocid, masacre, războaie civile

„Curentul“s-a implicat în repetate rânduri în disputa exploatării auruluiApusenilor, dezvăluind faţete ale controversatei afaceri ascunsepublicului românesc. Un mare număr de organizaţii ale societăţii civiledesfăşoară de peste un deceniu o campanie susţinută de informare şiconştientizare, luptându-se în instanţă cu reprezentanţii companieiGold Corporation şi trăgând semnale de alarmă ignorate în mare măsură,cu puţine excepţii, de clasa politică.
Pe de altă parte, companiaauriferă a investit sume uriaşe de bani pentru a lansa campaniipropagandistice otrăvite şi mincinoase, achiziţionând mercenari aipublicităţii, dar şi alte categorii de mercenari, cum ar fi un NicolaeManolescu, membru corespondent al Academiei şi ambasador la UNESCO,chiar forul internaţional însărcinat cu protejarea patrimoniuluiameninţat de exploatarea sălbatică.
Este uşor de înţeles până lace nivel a pătruns în plan politic, şi nu numai, mafia aurului, cândînsuşi duplicitarul reprezentant al României la forul mondial esteplătit de firma care şi-a propus distrugerea patrimoniului românesc,punând revista pe care o patronează, „România literară“, cu tot cuangajaţii ei, intelectuali brigadieri gold, în slujba caracatiţeiintereselor legate de aurul Apusenilor „- «ţara» lui Avram Iancu,simbol al luptei pentru libertate a romånilor din Transilvania“ -pentru a cita dintr-un alt comunicat al Academiei Române.

Tentaculele afacerii
Unuldintre acţionarii Roşia Montană Gold Corporation este, alături de„americanul“ de origine maghiară George Soroş, magnatul israelian BenySteinmetz, un miliardar din topul mondial. Firma sa, Beny SteinmetzGroup, deţine de anul trecut aproape zece la sută din companiaauriferă. Corporaţia sa a fost acuzată public de implicare înaşa-numitele „războaie ale diamantelor“ care au însângerat ţărileafricane, ce au avut ghinionul să deţină preţioasele resurse ce ajungpe celebra piaţă a Amsterdamului, placa turnantă a comerţului cudiamante, la rândul său controlată autoritar de „famiglii“ de aceeaşisorginte. Corporaţia nu se ocupă doar de diamante, ci şi de alteafaceri miniere, extracţia unor resurse la fel de preţioase cadiamantele – cobalt, cupru – aflate în subsolul nefericiţilor băştinaşiafricani, care au ajuns să alimenteze abatoarele umane ale unorrăzboaie ce au durat peste un deceniu şi care au „produs“ peste 2,5milioane de victime – pentru a ne referi doar la Sierra Leone. Miculstat vest-african a fost epicentrul unui război civil cumplit plecat dela miza controlului industriei diamantelor care a generat o adevăratăhecatombă.
Nu doar implicarea în genocid este principalaactivitate a acţionarului Gold Corporation din România, ci şiinvestiţia pe piaţa imobiliară, după ce a penetrat piaţa via AdrianNăstase.
Continuarea, despre Securiştii, aurul şi ardelenii, in Curentul