Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Alegerile în “Colegiul Basarabia” au fost câştigate de către Eugen Tomac, cel mai tânăr candidat din cursa electorală, consilierul preşedintelui Traian Băsescu. Eugen Tomac a adunat, la Chişinău, mai multe voturi decât suma voturilor celor doi contracandidaţi principali: Nicolae Dabija, de la PNL, şi Tudor Panţiru, de la PSD. Ieri seară, la numărătoare, se contabilizase un procent de 52,6% de voturi exprimate în favoarea lui Tomac.
Nicăieri pe cuprinsul României nu s-a dat o bătălie electorală atât de grea ca aici. Tomac s-a confruntat direct cu oamenii structurilor caghebiste, cu Aparatul Imperiului, cu forţe mari şi bine constituite.
Contracandidaţii săi, Nicolae Dabija şi Tudor Panţiru, nu reprezentau doar o generaţie mai în vârstă, ci şi apusul unei epoci – epoca sovietică. Ambii au avut şi mai au, probabil, legături undeva, în partea aceea de unde vine iarna şi războiul rece. Ei nu sunt neapărat oameni ai PSD şi PNL, cât “conserve” ale Moscovei, destul de expirate şi împachetate în ambalaj românesc – cazul Dabija, respectiv occidental – cazul Panţiru. Faptul că PSD şi PNL lucrează cu astfel de oameni arată în ce măsură sunt penetrate şi controlate aceste partide de către reţele moscovite.
Moscova nu a avut altceva mai bun să arunce în joc. Rusia deja a pierdut Marele Joc în această regiune şi acum încearcă să negocieze, în forţă, în stilul specific imperial. Moscova şi-a pierdut în mare parte influenţa sa asupra Basarabiei, deoarece celula etnică şi culturală românească s-a regenerat, miraculos, în doar două decenii de la momentul 1989.

Noua generaţie românească şi sârma ghimpată rusească

Eugen Tomac este un model exemplar al acestei noi generaţii de români basarabeni. Şi-a petrecut copilăria după sârma ghimpată întinsă de ruşi în mijlocul neamului românesc, iar acum s-a făcut mare şi s-a întors cu un mare cleşte de tăiat sârmă “Made in Romania” ca să taie gardul de sârmă ghimpată pus de Moscova între români. Dacă nu va avea un accident nefericit (mulţi patrioţi basarabeni au sfârşit astfel), Tomac va avea un mare viitor.
Dorin Chirtoacă, fostul coleg de facultate al lui Eugen, a reuşit, la Chişinău, să înfrângă forţe politice retrograde, conducând astăzi a doua Capitală a românilor. Eugen Tomac a dat şi el proba unei confruntări în care se poate spune că a ieşit învingător, câştigând ceea ce se numeşte lupta pentru inimi şi suflete.
Nu procentele au contat, ci nivelul de intensitate a confruntării duse de Tomac şi echipa sa. Aici, la Chişinău, s-a confruntat, practic, România cu un moloh, un gigant, şi nu un partiduleţ cu alte partiduleţe.
Un parametru care exprimă “nivelul de intensitate” a fost chiar prezenţa fiicei preşedintelui la Chişinău, Cahul şi Nisporeni. Un semnal care s-a consemnat în multe colţuri ale lumii. Sosirea Elenei Băsescu în Basarabia pentru a sprijini campania colegului de partid Eugen Tomac a marcat un moment foarte important. Moment perceput ca un semnal de solidaritate cu basarabenii, care, iată, au avut şi au performanţe remarcabile.

Votul geopolitic de la Chişinău

În Basarabia, lupta politică a avut şi are o miză mult mai mare. Aici, un vot pentru Eugen Tomac a reprezentat mai mult decât un simplu vot politic, ci a fost mai degrabă un vot geopolitic, un vot pentru destinul european al Republicii Moldova. Tomac face parte dintr-o generaţie a tineretului Basarabiei care şi-a asumat vibrant o misiune istorică – anularea consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov, acordul secret Hitler-Stalin, şi restituirea demnităţii basarabenilor lipsiţi de dreptul lor natural, dreptul cetăţeniei române.
La alegerile din 30 noiembrie, după 60 de ani de absenţă din viaţa politică românească, basarabenii au fost chemaţi să-şi aleagă reprezentanţii lor în cele două camere legislative de la Bucureşti. Este un reper cu valoare istorică deosebită deoarece de la acest punct începe un nou orizont pentru basarabeni şi pentru România. Pentru prima dată, acum, Basarabia începe să conteze la contextul politic românesc, iar românii din Basarabia vor însemna din ce în ce mai mult în ecuaţia politică românească. Mai ales după ce îşi vor primi cetăţenia toţi aceia care au dreptul natural de a se numi români, proiect politic principal al lui Eugen Tomac – asumat deschis de PD-L. Basarabia concentrează una dintre cele mai însemnate mize naţionale ale României.
“A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti”, scria Mihai Eminescu, cu un secol în urmă. “Protestul” ia formă politică astăzi. Eugen Tomac este primul basarabean care îşi asumă punctul de vedere eminescian şi care a fost trimis de basarabeni în Parlamentul României, printre altele, şi pentru că programul său politic este expresia unui protest viu faţă de dominaţia rusească.
George Roncea
https://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/A-rosti-numele-Basarabia.html

• Share
• Tweet
• Pin
• Email