Victor Roncea Blog

DECEMBRIE ’89 / Nicolae Ceauşescu, “bancher roşu”

07/12/2008 de Lavinia Betea

În decembrie 1989, lumea comunistă era în fierbere, pro­tes­te­le faţă de contra guvernele susţinute de Moscova luând o am­ploare fără precedent. Numai la Bucureşti totul era roz, Congresul al XIV-lea al PCR reconfirmându-l pe Ceauşescu în fruntea partidului. În timpul vizitei lui Gorbaciov la Bucureşti din 1987, s-a mimat prietenia (foto). Aflat la Moscova, la întru­nirea Tratatului de la Var­şo­via, la 4 decembrie 1989 liderul de la Bucureşti a cerut o între­vedere bilaterală cu Mihail Gorbaciov. “Ţarul roşu” s-a în­grozit de proiectele sale – dorea să devină un “bancher roşu”, să credi­te­ze statele în curs de dezvoltare. În exclusivitate pentru Jurna­lul Naţional, Ion Coman, membru al CPEx în 1989, confirmă această informaţie. Ducându-se la Ceauşescu să-i spună că oa­me­nii se plâng de frig şi că trebuie să dea aprobare pentru căldură, o dată ce se plătise datoria externă, acesta i-a răspuns năucitor: “Avem acum 2 miliarde de dolari aici, în ţară. Mai avem vreo 7-8 mili­ar­de de dolari în creanţe. Cu 2-3 mili­arde fa­cem o bancă cu care să împrumutăm ţările în curs de dezvol­ta­re cu dobândă mică”.
Datorită documentelor de arhivă şi mărturiilor din cercurile puterii, suntem în măsură să ştim că la Moscova, Ceauşescu şi-a comandat, în 4 decembrie, biletul spre iad. Pe-atunci, el se visa însă fericitul “bancher roşu” al unei bănci mondiale.

Prin tradiţie, primul drum după instalarea în funcţie a liderilor partidelor comuniste din lagărul socialist se făcea la Kremlin. Era un fel de “călătorie de binecuvântare” a noului vasal de către “papa” dogmei comuniste. L-a făcut şi Ceauşescu, uluindu-l însă pe Brejnev cu cererea de-a ne fi returnat tezaurul. Simetric, şi cel din urmă congres al lui Ceauşescu (20-24 noiembrie 1989) a sfârşit tot printr-o călătorie la Moscova.

VIZITĂ LA MOSCOVA

În cei 24 de ani cât a fost la putere, Ceauşescu i-a enervat deseori pe liderii sovietici comportându-se ca un egal. Mai mult de-atât! şi-a afirmat totdeauna public independenţa, egalitatea şi suveranitatea, dar, ascuns de ochii presei şi ai cetăţenilor, în întrevederile de înalt nivel, a clamat obligaţiile asumate propagandistic de sovietici în calitate de “frate mai mare”. Cam aşa s-a întâmplat şi în 4 decembrie 1989, la ultima sa întâlnire cu Gorbaciov.

Culisele ei se luminează abia acum prin documentele arhivelor şi mărturiile din apropierea actorilor principali – Ceauşescu, Gorbaciov, Bush, de care-au depins evenimentele ulterioare din România.

ZIUA: Dosare ultrasecrete
Doctrina Budapestei
1989 – Inamicul este Romania
Istoricii si analistii de la Bucuresti prefera sa se concentreze asupra evenimentelor din luna decembrie a anului 1989 – insa cele intamplate in decembrie reprezinta descarcarea unei tensiuni acumulate in timp. Multe actiuni din decembrie 1989 de la Bucuresti raman inexplicabile in lipsa informatiilor cu privire la cele intamplate in lunile anterioare. Presa romaneasca a perioadei nu poate fi consi­derata o sursa precisa de informare asupra a ceea ce se intampla, fiind destinata in principal propagandei de partid. Dezintegrarea blocului sovietic ajunsese la apogeu in anul 1989 – insa in Romania ajunsese la apogeu inghetul politic. Un subiect fierbinte al anului 1989 a fost constituit de relatiile romano-maghiare: in vara acestui an s-a ajuns de la o dezbatere intre istorici la acuzatii directe. Politicienii de la Budapesta au pus in vara anului 1989 sub semnul intrebarii Pactul de la Varsovia, desemnand Romania ca principal inamic si anuntando modificare a doctrinei de securitate a Ungariei.
Demontarea acuzatiilor maghiare
Analistul Douglas Clarke a demontat pe rand toate acuzatiile Budapestei cu privire la eventuale intentii agresive din partea Romaniei in vara anului 1989: “Este posibil ca ingrijorarea lui Horn legata de posibila amenintare cu rachete sa se bazeze pe un articol aparut in editia din 8 mai 1989 a saptamanalului german “Der Spiegel”care sustinea ca in Romania este in desfasurare un plan de construire de rachete nucleare cu raza medie de actiune, utilizandu-se proiectele furnizate de o companie din Germania de Vest. Niciun guvern sau agentie privata nu a confirmat aceste presupuneri, chiar si presa din Ungaria reactionand cu scepticism la aceste zvonuri. Horn a afirmat insa ca un oficial roman “de rang inalt” ar fi anuntat ca in curand Romania va produce rachete cu raza medie de actiune. Nu este cunoscuta nicio declaratie publica de acest fel, dar este posibil ca ungurii sa fi fost informati de oficialii romani despre acest lucru in timpul summitului Pactului de la Varsovia de la inceputul lunii iulie, de la Bucuresti. Au existat speculatii cu privire la faptul ca Ceausescu este interesat de producerea unor rachete nucleare cu raza medie de actiune, dar nu in folosul Romaniei. Comertul cu armament, in special cu tarile Lumii a Treia, a fost o sursa importanta de venituri pentru economia stramtorata a Romaniei. Rachetele cu raza medie de actiune ar fi foarte cautate pe piata. In decembrie 1937, Serviciul Special de Infor­matii din cadrul Marelui Stat Major al Armatei Romane alcatuia o ampla sinteza privind atitudinea Uniunii Sovietice fata de chestiunea Basarabiei.

Marea Neagra “lac rusesc”
Raportul Serviciului Special de Informatii din 1937 reprodus in numarul trecut – “Iredentismul sovietic pe tema Basarabiei” contine o serie de concluzii tulburatoare prin actualitatea lor. Ultima fraza a raportului arata ca Rusia doreste prin toate actiunile sale sa transforme Marea Neagra intr-un “lac rusesc” – expresie care a tulburat analistii politici din Romania in ultimii ani. Reproducem in randurile urmatoare concluziile raportului SSI, care poate fi consultat la Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond Presedintia Consiliului de Ministri – Serviciul Special de Informatii, dosar 1/1937. (G.D.) “Krasnaia Bessarabia”Sovietul Central al Societatii Basa­rabenilor, impreuna cu sectiunile sale externe, editeaza si raspandesc un numar mare de brosuri cari ponegresc si insulta Romania in strainatate.