Victor Roncea Blog

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Contestarea candidaturilor liderului PC Dan Voiculescu şi a poetului Nicolae Dabija întârzie procesul electoral, Curtea de Apel Bucureşti admiţând sesizarea Curţii Constituţionale, care urmează să decidă dacă Legea alegerilor a fost modificată respectându-se Constituţia.
Conform articolului 73 din Legea fundamentală, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare, iar prin lege organică se reglementează sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
Legea 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului a fost modificată de Guvern, prin Ordonanţa de Urgenţă 97 din 27 august 2008.
Astfel, avocaţii organizaţiei “Adevăr şi Dreptate” (echipa Mihai Rapcea – nota mea)- pornind de la invocarea termenului de contestare, făcută de procurorul de şedinţă – au ajuns să reclame neconstituţionalitatea articolului 45 din OUG 97/2008, subliniind faptul că numai Parlamentul poate decide modificări ale legii organice referitoare la alegeri.
Organizaţia “Adevăr şi Dreptate” (condusa de fostul detinut politic Ion Varlam si de Viorel Ene – nota mea) a arătat că prin OUG s-a stabilit că termenul de contestate a candidaturilor s-a micşorat de la 72 de ore, cât prevedea legea organică, la 24 de ore. Mai mult, ea a abordat şi chestiunea afişării candidaturilor la birourile electorale, reclamând faptul că deşi s-a susţinut că s-au afişat într-o anume zi, acestea au fost cu o zi după.
OUG 97/2008 prevede că “acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la afişarea deciziei de acceptare”. Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie, şi poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afişarea deciziei de respingere.
Fără a se antama calitatea procesuală activă a organizaţiei “Adevăr şi Dreptate”, şi nici fondul problemei invocate de aceasta, Curtea de Apel Bucureşti s-a văzut într-o dilemă, atunci când s-a reclamat neconstituţionalitatea articolului 45 din OUG 97.
Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon – preşedintele Comsisiei juridice din camera Deputaţilor – a susţinut, în faţa instanţei, că legiuitorul nu a prevăzut situaţii de ridicare a excepţiilor de neconstituţionalitate şi că nu este oportună suspendarea cauzei, având în vedere că duminică, 26 octombrie, era ultima zi de soluţionare a contestaţiilor candidaţilor.
Totuşi, legiuitorul nici nu a exceptat ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate.
Mai mult, Sergiu Andon este cel care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Legii CNSAS, în timpul procesului privind verdictul de colaborator al fostei Securităţi pentru clientul său, Dan Voiculescu. Proces nesoluţionat încă, întrucât, pentru a doua oară, s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate a unor prevederi din actul normativ care a modificat legea CNSAS.
Organizaţia “Dreptate şi Adevăr”, pe fondul problemei, a contestat candidatura lui Voiculescu, având în vedere verdictul dat de CNSAS – care nu este definitiv, în lipsa unei hotărâri irevocabile a instanţei pe această speţă. Organizaţia spune că Voiculescu a comis un fals prin declaraţia depusă, susţinând că nu este un fost colaborator al Securităţii.
Toţi candidaţii sunt obligaţi să depună astfel de declaraţii.
Dacă procesul dintre Voiculescu şi CNSAS este nedefinitiv pentru că este contestat verdictul de fost colaborat al Securităţii, conform lui Sergiu Andon, decizia de acceptare a candidaturii liderului PC de către BEM Bucureşti este definitivă, chiar dacă recursul nu este soluţionat. Atunci ar fi irevocabil.
Până una alta, spune Andon, Voiculescu îşi poate începe campania electorală.
Totuşi, articolul 33 din Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (care nu este abrogat de OUG 97/2008) arată că, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele de contestare în instanţă, inclusiv recursurile, birourile electorale de circumscripţie încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, apoi dispun imprimarea buletinelor de vot, afişează la sediul lor, precum şi la sediul secţiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui şi prenumelui, domiciliului, apartenenţei politice, profesiei şi ocupaţiei candidatului.
Concret, fără o listă definitivă a proceselor-verbale care să noteze candidaţii, procesul electoral este întârziat, neputându-se stabili ordinea candidaţilor pe buletinele de vot, acestea nu pot fi tipărite.
Curtea de Apel Bucureşti a transmis, luni, motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate către Curtea Constituţională.
Potrivit articolului 30 din Legea de organizare a Curţii Constituţionale, preşedintele Curţii – primind încheierea de şedinţă a instanţei – va desemna judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin care a fost sesizată Curtea, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.

Această procedură cere, însă, timp.
Lucia Efrim, [email protected]