Monica Macovei contra lui Victor Roncea, sau torţionarul care nu-şi uită victima
1.Doamna Monica Macovei se află într-o gravă eroare, scuzabilă însă, având în vedere gradele ridicate ale temperaturii şi ora de la final de program când este emis comunicatul său de ameninţare cu acţionarea în judecată “a colaboratorilor turnătorului Voiculescu”, între care mă enumără şi pe mine.
Nu sunt şi nu am fost niciodată “colaboratorul turnătorului Voiculescu” şi/sau al Antenei 3. Dacă dânsa va putea demonstra, vreodată, contrariul, promit să-i fac cadou – evident numai pentru orele de după program – o sticlă de whisky mai ieftior, respectiv J&B, marca sa preferată.
Nu sunt şi nu am fost niciodată “colaboratorul turnătorului Voiculescu” şi/sau al Antenei 3, spre deosebire de înfocatul ei propagandist de la B1TV, Andrei Bădin, tocmai prins de SRI şi DNA cu raţa lui Duicu în gură, respectiv o şpăguţă de 5000 de lei, personaj prezentat de EvZ ca una dintre “vocile dreptei” şi care a evoluat bine mersi de la sclavul de serviciu al “turnătorului Voiculescu” la “deontologul” de serviciu (acelaşi?) al “preacinstitului Păunescu”, ambii nababi media având de fapt şireturile legate cu firul aceluiaşi serviciu: DIE.
Nu sunt şi nu am fost niciodată “colaboratorul turnătorului Voiculescu” şi/sau al Antenei 3, spre deosebire de colegul doamnei Monica Macovei din Grupul pentru Dialog Social (GDS), “anticomunistul” Vladimir Tismăneanu, care, înainte de a ieşi Traian Băsescu preşedinte, făcea turul caselor de protocol, al ţării şi al lumii, alături de Ion Iliescu, lansându-i memoriile “şocante” şi scriind asiduu, ca un scrib disciplinat, împreună cu soţia sa, la gazeta “turnătorului Voiculescu”, aşteptând cuminte sfârşitul de lună pentru a se întâlni pe coridorul de la casieria “varanului” de azi cu… Mircea Cărtărescu, altă vedetă a GDS.
2. M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru faptul că am publicat informaţii privind faptul că fosta membră PCR încă de pe băncile facultăţii a reuşit să promoveze cam rapid, de la Procuratura Locală Giurgiu la procuror al Parchetului Sectorului 1 Bucureşti şi pentru că tatăl ei, prezentat în toate biografiile sale oficiale drept “jurist”, a fost de fapt colonel şi instructor la Secţia Militară şi Probleme de Justiţie – Sector MAI – a CC al PCR, secţie care depăşea în prerogative chiar şi Securitatea.
M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru faptul că am arătat că actuala europarlamentară şi aspirandă la funcţia supremă în stat pe tichet de adeptă a doctrinei populare, ceea ce înseamnă şi conservatoare, creştin-democrată, este în realitate membră fondatoare şi de onoare (!) a asociaţiei homosexualilor, lesbienelor, transexualilor şi trisexualilor din România (ACCEPT), şi, pe deasupra, o susţinătoare a sectei-porno a “guru”-lui “Grig” Bivolaru (MISA). Culmea, la data de 4.01.2005, domnia sa a cerut public achitarea inculpatului Gregorian Bivolaru, chiar de pe postul “varanului” şi “turnătorului de Voiculescu”, Antena 3.
M-aş fi aşteptat ca doamna Monica Macovei să mă dea în judecată, dacă datele nu ar fi fost reale, pentru că am afirmat că este implicată în retrocedările abuzive din Transilvania, de partea maghiarilor, care se folosesc de bisericile catolică şi greco-catolică, confesiune pe care pretinde că o împărtăşeşte doamna în cauză, sau că i-am reproşat că simbolurile luptătorilor cu armă în mână în cea mai lungă rezistenţă armată anticomunistă din “blocul sovietic”, Ana şi Ion Gavrilă Ogoranu, au murit supăraţi după ce fosta ministreasă le-a refuzat recunoaşterea meritelor şi anularea dosarului penal de “duşmani ai poporului” sau că am publicat informaţia că fostul şef al SIPA, generalul Dan Gheorghe (fost şef al BA a SRI, UM 0215 a MI, DGPA a MJ), a fost demis de domnia sa după ce a refuzat să-i dea o înregistare video din Parcul Operei.
Dar nu!
3. Doamna Monica Macovei a ales să mă dea în judecată pentru că am publicat pe www.Roncea.Ro un document din procesul defunctului general Mihai Chiţac, ministru de Interne în Guvernul FSN (alături de nedemisionarul Andrei Pleşu, printre alţii), responsabil în mare parte de mineriada din 13-15 iunie 1990. În documentul respectiv, fostul Ministru de Interne al lui Ion Iliescu şi Petre Roman, invocă în apărarea sa o declaraţie a Monicăi Macovei, pentru a întări propriile sale afirmaţii potrivit cărora Poliţia nu a folosit nici un fel de violenţă împotriva manifestanţilor, reţinuţilor şi arestaţilor. Să o analizăm:
„Am luat contact cu problema Piaţa Universităţii în mai multe etape. Prima etapă a fost în ziua de 13 iunie 1990. Eram procuror la fosta Procuratură a Sectorului 1 şi, împreună cu alţi doi colegi de la aceeaşi unitate, am fost trimişi la Unitatea Militară de la Măgurele, unde am întâlnit câţiva colegi de la fosta Procuratură a Municipiului Bucureşti: Alexandru Ţuculeanu, Cornel Popescu, Emil Dinu. La Măgurele, am văzut în curtea unităţii că cei ridicaţi din Piaţa Universităţii stăteau la mese şi scriau declaraţii din Piaţa Universităţii. Nu am văzut nici un act de violenţă. Citind aceste declaraţii, am spus: Nu rezultă comiterea niciunei infracţiuni. Toată lumea pleacă acasă.” (Sursa: EvZ – 29.05.1997 – am respectat sublinierile facute de fostul general Chitac).
Astazi, doamna Monica Macovei sare peste textul ingrosat de Chitac – “Nu am vazut nici un act de violenta” – si se apleaca asupra afirmatiei din final, cu “Toata lumea pleaca acasa”, interpretand-o intr-o nota personala ca “dovada” ca ea ar fi sustinut, de fapt, “că oamenii arestați ilegal nu comiteau acte de violență și că trebuia să fie eliberați imediat, să plece acasă” (citat de pe blogul domniei sale, 10.07.2014).
Ca unul dintre cei arestati ilegal – in fapt, retinuti ilegal, pentru ca nu ni s-a intocmit niciodata un document de arestare – dupa ce am fost rapit din Institutul de Arhitectura de catre trupele para-militare minieresti; ca unul dintre cei anchetati si maltratati de colegii doamnei fost procuror la Unitatea de la Magurele si ca unul dintre cei care am intocmit dosarele Amnesty International in acest caz, nu pot decat sa declar, asa cum am mai facut-o si cu alte ocazii, ca doamna Monica Macovei a mintit, a mintit, a mintit.
In primul rand, sa ne amuzam putin. Recititi ce a constatat ea, in propria-i traducere: ca “oamenii arestati ilegal nu comiteau acte de violenta“. Unde? La Magurele? Noi? Contra cui sa fi comis “actele de violente”: a procurorilor, jandarmilor, minerilor?
Acum sa redevenim seriosi: Unitatea de Jandarmi de la Magurele (fosta a trupelor de Securitate) a fost pe perioada detentiei ilegale a circa 700 de romani, scena unor violente cumplite, explicate prin intoxicarile cu care au fost tratati soldatii in termen (de exemplu, li s-a spus ca noi am fi scos ochiii, cu cutitul, unui soldat de la Televiziune), prin inrairea pana la animalizare a minerilor (“cazati” in Unitate) dar si prin ticalosia unor ofiteri si procurori fideli regimurilor PCR si FSN.
Nu are rost sa intru in descrierea supliciile “horror” la care am fost supusi. Este suficient sa subliniez – si exista circa 700 de martori – ca acestea s-au derulat continuu, inclusiv si mai ales in timpul interogatoriilor luate de colegii doamnei procuror Monica Macovei, cand ni se fortau emiterea unor declaratii – cu pumni si picioare, rangi si paturi de arma – legate de detinerea de droguri sau arme sau de valuta sau alte ajutoare, de la americani sau de aiurea. Afirmatia doamnei fost procuror in acest caz – “Nu am văzut nici un act de violenţă“. – , folosita de altfel cu succes de fostul Ministru de Interne in apararea sa, este nu numai o minciuna ordinara dar intra si in sfera complicitatii la crima, avand in vedere acuzatiile aduse generalului Chitac si victimele rezultate in urma mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Apoi, gluma cu “toata lumea pleaca acasa” este de-a dreptul sadica, avand in vedere ca cei arestati nu puteau si nici nu au plecat nicaieri (unii pe o perioada intinsa pe luni de zile), jandarmii se aflau in post iar minerii se simteau ca acasa, asa ca n-aveau unde sa plece. Singurii care puteau si erau liberi sa plece linistiti acasa sau, mai precis, la o bere, erau doamna procuror si colegii sai.
Doamna procuror se apara azi afirmand ca in 1992, dupa doi ani de la evenimente, a avut o activitate revolutionara merituoasa impotriva abuzurilor din 13-15 iunie 1990 (mai precis la data de 23.06.1992, cu o luna si o saptamana inainte de a pleca cu o bursa Soros la Budapesta). Bravo ei! Sincere felicitari!
Dar intrebarea mea este ce a facut doamna procuror Monica Macovei in clipa in care a iesit, libera ca o pasarica a democratiei, pe poarta Unitatii? Loc al groazei in care se aflau, rapiti si lipsiti de libertate, sangerand, cu fracturi deschise si cu fetele tumefiate, sute de oameni nevinovati, dintre care zeci de femei, unele ce aveau sa fie violate la adapostul “Legii”, aparate si reprezentate de doamna Monica Macovei si colegii sai? A mers cu colegii la o bere, linistita “că oamenii arestați ilegal nu comiteau acte de violență” asupra jandarmilor, minerilor si procurorilor?
Cum a dormit doamna procuror, transformata in timp intr-o adevarata Maria Tereza a societatii civile, in seara de dupa ce a vizitat ca la acvariu Unitatea de la Magurele, stiind cu sute de oameni sunt incarcerati si maltratati, intr-o hala imensa, intinsi cu fata pe ciment sau tinuti in genunchi, cu mainile la ceafa, paziti cu glont pe teava, ca niste criminali periculosi, si fara ca famiile lor sa stie daca mai sunt in viata sau nu, timp indelungat, perioada in care am fost cautati prin spitale, la morga sau la cimitire, prin gropile necunoscutilor?
Cat de mult s-a revolutionat ea, pentru “drepturile omului”, hai, nu pe 13, dar pe 14 si 15 iunie, cand a vazut ca se ingroasa gluma, sau pe 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 iunie, sa spunem? Hmmm… Ciudat. Nici eu, nici consulul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti, Dennis L. Curry, care ne cauta la randul sau prin spitale si morgi, n-am auzit nici pas atunci din partea ei.
Ca procuror al regimului “Iliescu-KGB” atunci avea marea sansa sa devina disidenta-sefa, strigand in piata publica “Opriti macelul!”, dupa modelul altui “disident” revolutionar. De ce nu s-a dus la sediul GDS – care era plasat de Silviu Brucan sub protectia armatei, pentru a nu fi afectat, din greseala, de mineri – ca sa devina o “deep throat” la organul GDS, revista “22”? Sa divulge lumii ca sunt niste oameni batuti si rapiti, fara acte si fara drept, intr-o Unitate militara? Dar daca dansa “nu a vazut nici un act de violenta”, nici din partea noastra nici din partea procurorilor, si nici usturoi n-a mancat…
Opinia publica a aflat despre ororile inimaginabile savarsite in Unitatea de Jandarmi numai dupa ce am fost eliberat eu, impreuna cu fratele meu, si am publicat in “Romania libera”, gratie lui Sorin Rosca Stanescu, serialul de dezvaluiri macabre “Infernul se numeste Magurele”. Ulterior, datele privind arestatii, rapitii, mortii, ranitii si disparutii, adunate de echipa Ligii Studentilor din care faceam parte, au fost folosite si de colegii doamnei Macovei din GDS, pentru a publica vreo doua carti dar si, mult mai eficient, de Amnesty International, care a ajutat la eliberarea tuturor celor retinuti ilegal. Pe protestele internationale intocmite in aceea perioada tulbure n-am vazut niciodata numele “Monica Macovei”.
Ca sa inchei: Doamna Macovei, dupa ce si-a consumat eroismul de la “Congresul Fuziunii” “dreptei” printr-o ridicare de manuta (https://www.cristoiublog.ro/gindul-de-la-ora-12-de-unde-dumnezeu-au-scos-ziarele-si-televiziunile-chestia-cu-momentul-eroic-al-monicai-macovei/), incearca sa-si gaseasca o tema de “ridicare” in campania sa de propaganda, chipurile pentru prezidentiale, in fapt o penibila operatiune de imagine cu scopuri care privesc diverse constructii politice prezente si viitoare. Eu ma declar public unul dintre cei care vor semna pentru inscrierea Monicai Macovei in cursa pentru prezidentiale. Numai asa, cred, va vedea in sfarsit aceasta gasca din care provine Monica Macovei cat mai da poporul roman pe niste jalnice muraturi, chiar si rahormonizate, ale regimului comunist-bolsevic.
Altfel, nu am de ce sa ma mai mire ca o victima a mineriadei este atacata, si dupa aproape 25 de ani, de unul dintre personajele din tabara tortionarilor. Este in spiritul vremii.
Dupa alti doi ani a venit si raspunsul in ce-l priveste pe “occidentalul” Dan Grigore Adamescu, proprietarul, in acte, al “Romaniei libere” sorosite (ce rusine, pentru memoria inaintasilor lui Adamescu!). Respectiv: CNSAS via Civic Media: Patronul “Romaniei libere” Dan Grigore Adamescu nu a colaborat cu Securitatea. DOC. Normal. Dupa care s-a asternut tacerea. Cum, tocmai celebrul “Nusulica” al domnului presedinte Traian Basescu a fost uitat?! Asa ca am revenit cu o adresa. La care a venit si raspunsul (foto sus).
Dvs ce parere aveti? Sorin Oviciu Vintu este, oare… “obiectiv de siguranta nationala”. Pentru cine?
In 2007, o ziarista de la Antena 1 a mogulului ciocolatiu Dan Voiculescu facea publica o conversatie privata dintre seful statului si sotia sa, inregistrata pe telefonul confiscat de Traian Basescu de la ziarista in cauza, dupa ce fusese oarecum agresat de ea. Traian Basescu afirma, textual, in conversatia sa privata, ca raspuns la remarca doamnei Maria ca nu trebuia sa-i ia telefonul ziaristei: “N-ai vazut ce agresiva era tiganca aia imputita?!”.
In 2012, o alta ziarista, fosta ceva sefuta pe bani si ani buni la Antena 3 a aceluiasi “mogul odios”, reciclata la B1 TV impreuna cu o armata de fosti mici voiculesti ajunsi peste noapte mari basisti si apoi strecurata la RTV-ul altui patron “santajist”, Sebastian Ghita, poarta o conversatie privata pe “Mess” cu un consilier de-al lui Crin Antonescu, in care aceste, prieteneste, o trimite, nu foarte explicit, la origini.
Ziarista de azi, ca si ziarista de ieri a lui Voiculescu, face publica discutia privata. Lumea o caineaza. Biata de ea! Ce a trebuit sa indure! Ce uita insa sa spuna pe blogusorul ei profesionista Antena 3 – B1 Tv – RTV – Servicii TV? Ca, spre deosebire de “tiganca imputita” a lui Traian Basescu, ea este prietena cu “odiosul” consilier Dan Mihalache de… 15 ani!
Deh, se vede ca are scoala lui Voiculescu!…
Iata stirea Ziare.com, ceva mai completa decat “relatarea” de pe blog a profesionistei noastre:
“Am intrebat daca Antonescu isi da demisia sau nu. Am primit urmatorul raspuns. Il redau exact: ‘Ia mai du-te si tu in ma-ta daca ai curiozitati din astea… Uita numarul meu de telefon’”, scrie Sorina Matei pe blogul personal.
“Numarul l-am uitat. L-am asigurat ca o voi face. Este vorba despre Dan Mihalache, consilier al lui Crin Antonescu, secretar general adjunct al Guvernului, om care se ocupa de imaginea si comunicarea PNL. Eu pot accepta multe, dar injuraturile de mama, indiferent de la cine vin, nu pot sa le accept. Atat”, a completat jurnalista.
Dan Mihalache a confirmat, pentru Adevarul, incidentul, insa a precizat ca a fost vorba de o discutie privata.
“Nu vreau sa fac publica o conversatie privata pe Messenger. Daca Sorina Matei a simtit nevoia sa o faca publica, este optiunea ei. Oricum, nu era o discutie intre un om politic si un ziarist, ci dintre doi prieteni care se stiu de vreo 15 ani de zile. Ca sa fim corecti, Sorina Matei a intrebat ‘cand isi da ala demisia’. Raspunsul meu il mentin, e valid”, a comentat liberalul.
In replica, Sorina Matei a subliniat ca “intr-adevar, ne stim de multa vreme, dar nu a fost o discutie privata, l-am intrebat in calitate de ziarist”.
Intrebare de ieri de la Radio Erevan: Oare cand se va muta Sorina Matei de la RTV la SPP TV?
Raspunsul: Niciodata, pentru ca mogulul de la Cotroceni – vizat de Consiliul Concurentei pentru tentativa de lovitura pe piata media in scopul instaurarii monopolului total si sanctionat in masa de telespectatori -, a promis ca se intoarce la marinarie. Caz in care ziarista noastra ar trebui sa-si aduca aminte numarul pe care i l-a dat amicul consilier. 🙂
Totodata, potrivit Zvon News, vizita sefului in exercitiu al Grupului Bilderberg, Etienne Davignon, şi a preşedintelui Council on Foreign Relations (Consiliul pentru Relatii Externe), Richard N. Haass – editorul revistei anticrestine Foreign Policy, a carei editie de Romania este condusa de miliarudarul Dinu Patriciu si amploaiatul sau vesel, Andrei Plesu -, se estimeaza ca ar fi costat 500.000 de euro, ceea ce include plata ambilor invitati. Zvon News sustine ca banii ar fi fost virati dintr-un fond special al Bancii Nationale a Romaniei – condusa de catre membrul Bilderberg, Clubului de la Roma si al Trilateralei, Mugur Isarescu -, catre Media Consulta, compania lui Craiu, doar pentru a nu se da un caracter oficial vizitei. Scopul vizitei tocmai consumate se spune ca este legat de viitorul presedinte al Romaniei, in viziunea Grupului in cauza, dupa ce acesta va preda stafeta sa actuala viitorului presedinte “ales” al BNR, tot in viziunea aceluiasi Grup. Conform acelorasi surse, la sfarsitul lunii urmatoare va mai avea loc o vizita, de acelasi nivel si cu scopuri similare…
Insa aceleasi surse au tinut sa ma contrazica azi: “profesorul” Tismaneanu (asta cu “profesorul” a mostenit-o de la “profesorul” Voiculescu de pe vremea cand si el si sotia lucrau pentru Jurnalul National – pe-atunci, “profesorul” Felix Voiculescu, consiliat de ditamai disidentul Dorin Tudoran, era “securistul bun” pentru ca Volodea Tismaneanu credea ca iese Ady Nastase presedinte) a primit din partea presedintelui Basescu doar echivalentul Ordinului Muncii (clasa a III-a, asa cum au primit si alti “anticomunisti” de la presedintele Ceausescu) si nu Ordinul National “Steaua Romaniei”, dupa cum au onorat statul roman primindu-l, eroii basarabeni Alexandru Lesco, Tudor Popa si Andrei Ivantoc. (vezi Video de la ceremonia cu Traian Basescu la Palatul Cotroceni).
Pentru patronul trustului Intact, câştigarea influenţei şi puterii politice este mai presus de orice regulă morală şi de orice sentiment, este un lucru cunoscut şi care nu mai surprinde pe nimeni. De la setea nemărginită de putere la atacurile necontenite la adresa reprezentanţilor coaliţiei de guvernământ, drumul e foarte uşor de înţeles. Dar cum a ajuns până acolo încât să ia în batjocură simboluri naţionale, devine inexplicabil. Dezumanizarea poate merge până la a călca peste sufletul românilor? Se pare că, în calculele pe care le face cu cinism, a ajuns să considere emoţia pe care o creează deliberat în mase drept o monedă de schimb pentru interesele lui politice. Gala de box s-a dovedit a fi un bun prilej pentru nişte fini cunoscători ai tacticilor de dezinformare precum Voiculescu şi armata lui de jurnalişti obedienţi. Înaintea unui meci sportiv, climatul devine mai mult emoţional decât raţional, şi plasticitatea emoţională a publicului devine pronunţată. Acum era prilejul de aruncat pe piaţă mesaje incendiare în care se discută obsedant despre plasarea însemnelor grafice ale unei campanii publicitare şi se vehiculează sume şi jumătăţi de informaţii. Acum era momentul să fie atacaţi organizatorii galei şi să se suspecteze aranjamente necurate într-un contract transparent, plătit din fonduri europene. Cu alte cuvinte, când nu se face, de ce nu se face! Iar când se face, de ce se face…minciuna are multe feţe şi nuanţe, care se pot orchestra cu artă – chiar şi pornind de la adevăr.
Trustul Intact a făcut ani de zile profit din exploatarea evenimentelor sportive. În loc să consume atâta energie pentru a denigra o gală de box fără precedent în România ultimilor ani, i-ar fi stat mai bine să încurajeze sportul românesc prin sponsorizarea unui asemenea eveniment. În loc să facă contabilitate în ziua competiţiei, mai bine să vorbească despre performanţă, despre victorie şi despre valorile noastre naţionale! În loc să spună că banii pentru promovarea brandului de ţară nu se justifică, mai bine ar face ceva ca să promoveze România….sau măcar să îl lase pe Lucian Bute să se concentreze, ca să poată învinge deseară. Măcar un strop de respect, pentru cineva care a muncit mult mai mult decât ei, ca să ajungă acolo unde este!
Mama lui Lucian Bute a spus că diseară va sta cu spatele la fiul care boxează după multă vreme acasă, şi va citi din Psalmi. “Ceva nu-mi dă voie să văd”, a declarat dânsa. Este mărturia unui suflet de mamă, care simte atât bucuria de a-şi vedea fiul luptând acasă, admirat pe merit de un popor întreg, dar şi chinul de a a-l vedea evoluând într-un sport atât de greu şi nu lipsit de pericole. Este expresia unei îngrijorări fireşti faţă de un fiu, şi amintirea sacrificiilor şi trudei depuse de el pe drumul spre desăvârşire.
Seara de azi este o seară mare pentru România. O seară în care un român ne va arăta prin fapte, cu modestia pe care o arată sportivii de frunte, ce înseamnă iubirea de ţară. Lucian Bute a spus că sprijinul românilor înseamnă foarte mult pentru el şi că îl ajută să învingă. Să ne deschidem inima şi să-i oferim acest sprijin. Hai Lucian, Hai România!
Sorina Matei, simpla ziarista de investigatii in trustul Intact, este atacata simultan de Victor Ciutacu, redactor sef la Jurnalul National si vedeta la Antena 3 si Mircea Badea, super-vedeta la Antenele lui Felix. Parerea mea: o femeie batuta de doi barbati. Jenant, vorba lui Vintu, unul dintre creierele de borfasi care au declansat lapidarea media.
Ii dau cuvantul ziaristei agresate:
Doi ani
Cam de atunci tac. Şi până astăzi când, în urma unei postări de pe facebook a „geniului” şi colegului de trust Victor Ciutacu, am decis să reacţionez. Pentru că, în acest caz , mizeria a depăşit multe limite. Mult prea multe, aş zice.
Pe scurt, de doi ani, acest individ cu care eu n-am dialogat niciodată şi nici nu-mi doresc, aruncă cu tot felul de halucinaţii în mine, doar-doar de-oi reacţiona. În mare, imaginaţia nu îi este foarte bogată. Deci, aberaţiile sunt aceleaşi: aş fi „omul lui Băsescu” sau, mă rog, „omul SRI-ului” (Cam ciudata acuzatia daca ne uitam in urma si observam ca Victor Ciutacu este singurul ziarist care i-a luat un interviu prim-adjunctului SRI Florian Coldea. Interviu acum aproape de negasit pe net, cu exceptia mentionarii sale intr-un PS cu un link care duce… nicaieri 🙂 – nota mea). Când nu e clară niciuna şi nici alta…găseşte variaţiuni. Astăzi, de exemplu, ofticat probabil că Dan Andronic a preluat pe blogul lui un comentariu pe care l-am scris eu în noaptea trecută, „geniul” Ciutacu postează, pe facebook, următoarele: „Când Dan Andronic o felicită şi, concomitent, căinează pe Sorina Matei, pot doar să iau act de ordinul de zi pe unitate”. Aşadar, cum spuneam… variaţiuni pe aceeaşi temă…seacă şi de tristă amintire. Cine nu e cu mine, e împotriva noastră.
În fapt, cu Dan Andronic am aceeaşi legătură ca şi cu Victor Ciutacu. Adică niciuna. Diferenţa între Andronic şi Ciutacu e că primul nu mă înjură public şi nu mă acuză de toate schizofreniile lumii. Şi când lumea n-o face, Ciutacu se oftică. E foarte simplu…
Scriu această postare nu pentru elegantul, graţiosul, modestul şi veritabilul jurnalist coleg de trust, ci pentru oamenii care mă citesc, jurnaliştii care mă respectă şi prietenii care mă cunosc. Şi, mai ales, pentru acei respectabili, oneşti şi tăcuţi colegi de breaslă care, deşi nu mă ştiu foarte bine, astăzi mi-au arătat un lucru simplu: că există.
E adevărat, nu suntem toţi la fel. Şi nici nu putem fi, slavă Domnului. Dar la fel de adevărat este că firea şi caracterul omului nu se schimbă niciodată. Aşa că nu mă voi trage şi nu ne vom trage niciodată cu politicienii de bretele. Pentru că nu putem. Şi pentru că, în 13 ani de meserie, eu n-am făcut-o niciodată.
Nu asta e menirea ziaristului, el trebuie doar să informeze corect publicul. Asta e singura lui ţintă. Corectitudinea, dreptatea, echilibrul, justa măsură, încrederea, informaţiile fără greşeală şi, bineînţeles, isteţimea minţii… Astea sunt cele care fac diferenţa şi te fac, cu adevărat, puternic în meseria asta. Sunt lucruri pe care, indivizi ca Victor Ciutacu de exemplu, nu le vor avea niciodată. De ce? E atât de simplu…Pentru că niciodată, cu adevărat, nu le vor înţelege.
“Adevarul” informa zilele trecuta ca BRD l-a dat in judecata post-mortem pe regretatul nostru coleg Mile Carpenisan pentru a-l “executa” silit. Astazi, revine cu o stire “in exclusivitate”, cum ca “Mile Cărpenişan a câştigat de dincolo de moarte războiul cu recuperatorii de credite BRD”. Suntem informati ca BRD l-a dat în judecată pe jurnalistul de război Mile Cărpenişan pentru că acesta “nu şi-a mai plătit ratele la două dintre credite” dar “magistraţii timişoreni au refuzat să-l execute silit pe jurnalist”. “Ei au respins solicitarea de executare silită pe numele Mile Cărpenişan. „Mile Cărpenişan nu poate fi executat silit deoarece a decedat, iar banca trebuie să se îndrepte împotriva beneficiarilor dreptului de succesiune”, se arată în motivarea judecătoarei Magdalena Dietrich”, conform ziarului “Adevarul”. Fara sa sesizeze esenta acestei hotarari, autorul articolului clameaza grabit ca “Mile a castigat batalia”. In fapt, datoria a fost transmisa spre executare familiei, parintilor batrani si tinerei sotii.
Daca la Banca Romana pentru Dezvoltarea – Groupe Societe Generale s-ar gasi cineva sa analizeze situatia cu cap ar trebui sa anuleze imediat datoria jurnalistului decorat post-mortem cu Ordinul “Serviciul Credincios” in grad de Cavaler de catre presedintele Traian Basescu, si apoi sa dea un comunicat. “In semn de recunoştinţă şi apreciere pentru obiectivitatea şi profesionalismul de excepţie prin care a contribuit la corecta informare a opiniei publice româneşti asupra evenimentelor din mai multe zone de conflict ale lumii”, dupa cum sta scris in comunicatul legat de conferirea Ordinului, si BRD ar putea sa stearga aceasta datorie. Daca nu se poate, din motive de “criza”, atunci jurnalistii cu suflet din tara asta ar trebui sa lanseze o subscriptie publica pentru plata datoriei. Sau, daca domnul mogul Dan Voiculescu, pe langa bustul pe care i l-a ridicat, vrea sa demonstreze cu adevarat ceva, ar putea sa scoata din buzunarul lui de miliardar aceasta suma infima si sa ajute familia jurnalistului care a facut faimoasa televiziunea Antena 1 pe teatrele de razboi din intreaga lume.
Premiul Mile Carpenisan pentru curaj si excelenta in jurnalism, in valoare de 1000 de euro, a fost oferit anul acesta de catre Civic Media, o asociatie non-profit, operatorului Dan Nitescu de la Antene. Va putea Dan Voiculescu sa premieze memoria lui Mile Carpenisan cu 6000 de euro, cat cere BRD?