Victor Roncea Blog

de dr. Aurel V. David

După înăbuşirea în sânge a răscoalelor ţărăneşti din anul 1907, Nicolae Iorga a devenit un critic vehement la adresa regimului politic, pe care l-a acuzat public de barbarie. Hotărârea de a continua critica vehementă, urmată de dezvăluiri incendiare,  precum şi de a-şi exprima sentimentele în faţa unui public avizat, îndeosebi a tineretului capabil să reacţioneze violent, l-a transformat în „problemă” pentru poliţia politică a statului român. Drept consecinţă, Biroul de Informaţiuni din Serviciul de Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei a primit misiunea de a observa atent şi de aproape comportamentul şi ideile împărtăşite participanţilor, îndeosebi studenţilor, care-l preţuiau extrem de mult.

Activitatea de supraveghere a profesorului Nicolae Iorga s-a desfăşurat cu metodă şi rigoare începând din 24 noiembrie 1907, cînd la sediul „Ligii Culturale pentru Unitatea tuturor Românilor” acesta a inaugurat o serie de 10 conferinţe, care urmau să aibă loc în fiecare sâmbătă seara, începând cu orele 21.oo. Agenţii de Siguranţă, trimişi acolo pentru a sesiza, în primul rând, probleme de ordine publică, au consemnat ideile patriotice rostite de către Nicolae Iorga, dar şi afirmaţiile care ofensau puterea politică, întocmind rapoarte (referate) către şefii ierarhici în câteva ore de la terminarea fiecărei conferinţe.[1]

*

● La începutul verii anului 1908, Nicolae Iorga a făcut publică intenţia de a organiza, în primul rând pentru studenţi, la Vălenii de Munte, pe timp de o lună, „cursuri de vacanţă”, cu participarea mai multor profesori şi învăţători.

Anunţul oficial, publicat în ziarul „Neamul românesc” din 11 iunie 1908, a fost întărit de ziarul prahovean „Biruinţa”, care susţinea că iniţiativa respectivă s-a născut din „dorinţa de a răspândi cât mai multă lumină şi învăţătură bună”. Însă, Nicolae Iorga a completat veştile respective, cu elocinţa care-l caracteriza, afirmând că: „Am deschis aceste cursuri de vară cu scopul dublu: de a trezi sufletul românesc de pretutindeni şi de a schimba, prin acest suflet, chiar formele de stat în care trăia poporul nostru”. Afirmaţia nu a fost trecută de către şefii Direcţiunii Poliţiei şi Siguranţei Generale la capitolul „luare la cunoaştinţă”, întrucât intenţia de a contribui la schimbarea „formelor de stat” era o problemă de siguranţa statului.

Date relevante despre evenimentul respectiv au fost furnizate operativ de către Agentul nr. 25, din Brigada a 2-a, Divizia I. În 15 iunie 1908, acesta şi-a informat şefii ierarhici că, începând cu 1 iulie 1908, profesorul Nicolae Iorga urma să deschidă, la Vălenii de Munte, „cursuri libere de vară” cu durata de două luni. Pentru cursurile respective s-au înscris studenţi din Bucureşti şi din Ploieşti, învăţători din judeţele învecinate, particulari şi elevi de liceu din Ploieşti, iar până în acel moment numărul celor înscrişi întrecea numărul de 50 (fixat de profesorul Nicolae Iorga Iorga ca număr minim). La cursurile respective, Nicolae Iorga urma să predea Istoria românilor şi Istoria Literaturii Româneşti, profesorul Murgoci – Geografia României, profesorul N. Dobrescu – Istoria bisericii române, profesorul Şt. Bogdan – Economia naţională, profesorul V.Bogrea – Istoria literaturii moderne, profesorul Lepădatu – Episoade din Istoria naţională, iar H. Stahl – 10 lecţiuni de stenografie.[2] Astfel, şefii Direcţiunii Poliţiei şi Siguranţei General au hotărât ca la fiecare conferinţă să fie prezent, în misiune de supraveghere operativă, un agent care să informeze asupra oricăror probleme de siguranţă a statului.

1. Originea şi străvechimea poporului român şi a limbii române (more…)