Pentru mine personal Radu Vasile ramane personajul marunt care astepta cuminte pe un scaunel la usa lui Sorin Rosca Stanescu, inainte de a fi numit prim-ministru, in timp ce noi ne foiam cu chestiuni editoriale. Dincolo de aerul sau umil am retinut ca era purtatorul unui ghiul mare tiganesc asezonat cu o unchie nataiata de la degetul mic. Pentru sare si clei din ureche.