CNCD nu mai are ce face pe banii noștri și s-a gândit să pună oamenii pe drumuri în urma reclamației unui ungur dement (*), cu simpatii teroriste, care se răfuiește cu Mihai Eminescu – Românul Absolut și ucenicul său, Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului, o organizație filantropică de toată isprava, care de circa cinci ani de zile suplinește rolul statului român în teritoriile semi-ocupate Harghita, Covasna și Mureș, unde ajută bisericile românești, tineri studioși și bătrâni nevoiași. Sau sărbătorește cum se cuvine Centenarul Eliberării Budapestei, la Arcul de Triumf.
Adresa la care ne deplasăm azi, 27 August 2019, la orele 10.00, pentru a constata cum demența a devenit aproape lege în România, drept pentru care e luată serios în seamă de o autoritate de stat “autonomă” (foto-document mai jos), este Piața Valter Mărăcineanu Nr. 1 – 3, etaj 2, Sector 1, Cișmigiu, București.
Desigur, vrem și să aflăm chiar de la Mihai Tîrnoveanu – “Discriminatorul”, în ce a constat apărarea sa în fața organelor scoase din “1984”.
Articolul clasic al lui Mihai Eminescu, pentru care este incriminat azi Mihai Tîrnoveanu este:
Evenimentul zilei: “Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului organizează, duminică, un marş de protest față de adoptarea Legii privind Codul Administrativ al României. Actul normativ este contestat ca urmare a faptului că „limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş.”
Alexandru Leșco: ,,Nu credeam că voi ajunge vreodată să apăr Limba Română la București”
Un Erou Român vine pe 29 iulie la București, în Piața Constituției, la ora 17, să le spună românilor din întreaga țară ce înseamnă să lupți pentru Neam, Tricolor si Limba Română. Alexandru Leşco este românul care a luptat pe Nistru cu arma în mână împotriva ocupației rusești şi a executat 12 ani de temniță grea în Transnistria. Pentru România!
Suntem onoraţi că eroul nostru a răspuns invitației Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mureș si Asociației Calea Neamului de a participa la protestul din 29 iulie, atunci când români de pe întreg cuprinsul țării, împreună cu numeroase asociații, vor spune un NU ferm măsurilor antinaționale din Codul Administrativ, prin care limba maghiară devine a doua limbă oficială în stat. Lupta fraților basarabeni si a celor din Covasna, Harghita si Mureș pentru identitatea națională este un simbol pentru toți românii. Pe 29 iulie eroii vor fi printre noi, eroi ai României, din Basarabia, Covasna, Harghita, Mureș, din linia întâi a luptei pentru identitate, pentru Neam si Țară.
Doamne ajută!
COMUNICAT DE PRESĂ
Duminică, 29 iulie, românii din inima ţării, împreună cu frați din întreaga țară, protestează la Bucureşti împotriva adoptării Codului Administrativ
Motto: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră” (Mihai Eminescu)
Duminică, 29 iulie, începând cu ora 17, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociația Calea Neamului organizează un marş de protest împotriva adoptării Legii privind Codul Administrativ al României, conform căreia limba maghiară devine în mod neconstituţional a doua limbă oficială în stat pe o arie ce depășește cu mult județele Covasna, Harghita şi Mureş.
Adunarea manifestanților se va face în Piața Constituției, la ora 17. După câteva scurte alocuţiuni, la ora 18 vom porni în marș pe traseul: Bulevardul Unirii – Piața Unirii – Bulevardul I.C.Brătianu – Biserica Sfântul Gheorghe Nou (oprire la Troița din curtea Bisericii) – Piața Universității – Esplanada Statuilor (cu alocuțiuni la statuia lui Mihai Viteazul) – Bulevardul Regina Elisabeta – Piața Operei – Palatul Cotroceni, traseul avizat de Primăria Municipiului București.
La Palatul Cotroceni vom solicita preşedintelui României, Klaus Iohannis, să nu promulge Legea privind Codul administrativ al României, în forma adoptată de Parlament.
Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituțiile publice ale administrației publice centrale și reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului prefectului, pentru a numai putea ataca deciziile emise de administrațiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât să reducă aproape de disoluție autoritatea statului român în acele zone ale țăriiî n care populația românească este redusă numeric și să favorizeze obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic și formarea unei enclave etnice în inima României. Astfel, românii din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio șansă de supraviețuire. Introducerea limbii maghiare în instituțiile de stat nu face decât să izoleze mai mult cele două comunități, română și maghiară, și să adâncească separatismul în relațiile interetnice.
Considerăm adoptarea Codului Administrativ un act de trădare naţională. În Camera Deputaților, care a avut calitate de for decizional, au votat pentru 175 de deputaţi (136 – PSD, 7 – PNL, 18 – UDMR, 12 – ALDE şi 2 de la minorităţi, https://www.cdep.ro/pls/steno/evot2015.Nominal?idv=20323). În urma acestui fapt, un grup de 50 de parlamentari (deputaţii PMP şi USR, trei deputaţi PNL şi şapte deputaţi neafiliaţi politic) a contestat Legea privind Codul Administrativ la Curtea Constituţională, sesizând neconstituţionalitatea unor articole ale acesteia.
Promulgarea Legii Codului Administrativ al României în forma adoptată de Parlament va avea consecințe grave pentru România.
Vom reveni în cursul acestei săptămâni cu precizări asupra organizaţiilor civice şi a personalităţilor care se alătură organizatorilor acestei ample manifestări pentru apărarea limbii române şi a identităţii naţionale româneşti, dar și cu alte detalii referitoare la desfășurarea manifestării.
Persoană de contact: Mihai Tîrnoveanu, preşedinte al Asociaţiei Calea Neamului şi vicepreşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, nr telefon: 0722/566606, adresă de email: [email protected].
Sfântu Gheorghe,
23 iulie 2018
Pentru conformitate,
Dr. Mihai Tîrnoveanu
Mesaj către românii din Covasna si Harghita de la un simplu român. Distribuiți vă rog, să ajungă la sufletele lor!
Frați și surori ale Inimii Țării, mergem pe 29 iulie la București nu împotriva vecinului vostru Janos, ci pentru ca limba noastră română să rămână singura limbă oficială în statul român. Prin Codul Administativ votat de un parlament care se gândește mai mult la tot felul de pensii speciale pentru aleși, se legiferează limba maghiară ca a doua limbă oficială în administratia CENTRALĂ, în prefecturi si deconcentrate (Casa de Pensii, Poștă, CAS, APIA, Garda Financiară, Inspectorat Scolar, etc). Să fiti constienti că astfel, prin filieră politică, respectiv prin UDMR se vor angaja în aceste institutii oameni care ori nu stăpânesc bine limba română ori nu vor vrea să o folosească în relatia cu voi. Aici nu este vorba de drepurile unei minoritati, aceste drepturi există deja cu prisosintă, stiti bine asta. In Covasna si Harghita mai ales, partial si în Mureș, va fi de-a dreptul vorba de înlocuirea limbii române cu cea maghiară în aceste institutii. Acest lucru se urmărește nu de către vecinul vostru Janos, ci de o formatiue politica oranizată pe criterii etnice, numită UDMR.
Români din Covasna si Harghita, priviti-vă în ochi martirii!
Pentru limba română, pentru identitatea națională au suferit si murit ai voștri.
Prin acest Cod Administrativ limba maghiară se extinde de la nivelul administratiei locale, la nivelul administratiei CENTRALE, anume în prefecturi si deconcentrate (Casa de Pensii, Poștă, CAS, APIA, Garda Financiară, Inspectorat Scolar, etc). Devine a doua limbă oficială în stat. Se vor înlocui în mare parte angajații români, cu membri ai UDMR. Rolul Prefectului va scădea considerabil. Abuzurile cu greu vor mai putea fi oprite. Acest Cod Administrativ, care NU este ÎNCĂ în vigoare, are rolul de a netezi calea spre o adevărată autonomie pe criterii etnice. Mii de români din întreaga țară vor fi alături de voi pe 29 iulie la București la protestul organizat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mureș împreună cu Asociația Calea Neamului. Mobilizati-vă în ultimul ceas până când nu este prea târziu. Lăsați deoparte grijile de zi cu zi si luați atitudine. Concedii , nunți, cununii, botezuri, evenimente în familie, vor mai fi. ACEASTĂ CLIPĂ nu va mai fi. Dacă ACUM, când ÎNTREAGA țară privește spre voi, glasul vostru nu va fi auzit, regretele de pe urmă vor fi în zadar.
Priviti-vă în ochi martirii:
– Ioan Popovici, învăţător din Sfântu Gheorghe, în octombrie 1848 a murit, în condiţii neelucidate. Cei care cunosteau împrejurările morţii sale “înfricoşati, terorizaţi, răspundeau: n-am vazut, n-am auzit”.
– Ioan Ciucăşel, ofiţer român din Araci, împuşcat în bătalia de la Cornăţel din vara anului 1848, la vârsta de 46 de ani, “fiind primul martir cunoscut pe care l-a dat comuna Araci pentru idea de libertate”.
– Ţăran Gavril Ioan, a murit în timpul retragerii trupelor pe muntele Harghita, după lupta de la Albeşti, Sighişoara.
– Nicolae Muscă, căpitan din Subcetate, pe a cărei piatră funerară este menţionat că a fost “participant la rezbelul pentru libertate din 1848”,
– Iacob Gafton, din Subcetate, rănit în luptele din zona Chichişului, mort în 1848 în spitalul din Braşov; 21 bărbaţi români, ucişi în munţii Ciucului; șase bărbaţi români din Vidacut, jud. Harghita; cinci bărbaţi români în Tăureni, jud. Harghita; trei bărbaţi români în Chichiş, jud. Covasna; doi bărbaţi români din Zagon, jud. Covasna; doi preoţi români din Giurgeu-Bicazul Ardelean, fostul jud. Giurgeu, azi jud. Neamţ; un bărbat român din Întorsura Buzăului, jud. Covasna, ucis de “revoluţionarii” unguri în mod “tirăneşte”; un bărbat român din Ozun, jud. Covasna “ucis de insurgenţi în mod barbar”.
Anul 1849
– pr. Iacob Popovici din Poian, jud. Covasna, “omorât de oameni necunoscuţi”
Anul 1867
– pr. Petru Pop, protopop din Breţcu, liderul românilor din Treiscaune în timpul Revoluţiei din 1848/1849 – decedat în 1867 – “lovitu de cătăni”.
Anul 1918
– pr. Ioan Coman din Sita Buzăului – condamnat la moarte prin spânzurătoare, pentru trădădare de “patrie”, după trei ani de temniţă în Ungaria, este eliberat sub forţa evenimentelor, dar mizeriile şi tratamentul la care a fost supus în timpul detenţiei a condus la moarte sa la 6 noiembrie 1918, la vârsta de doar 47 de ani.
Anul 1921
– plutonier de jandarmi Ioan Tatu din Aita Mare, sergent jandarm Ioan Grindeanu din Aita Mare, “căzuţi la datorie pe altarul patrie”, în confrutări armate cu localnicii.
Anul 1940
– Dumitru Rusan din Zăbala, omorât cu violenţă de concetăţenii maghiari
– Nicolae Braşoveanu din Zăbala , -“-
– Ioan Braşoveanu din Zăbala, -“-
– Ioan Sandu din Zăbala, -“-
– David Păcurar din Belin, -“-
– Gheorghe Roman din Zagon, -“-
– Simion Gavrilă din Zagon, -“-
– Gheorghe Anton din Zagon, -“-
– Alexandru Bobina din Covasna, -“-
– Bogdan Stefan din Aita Seacă, -“-
– Avram Baicu din Păpăuţi, -“-
– Nicolae Boldea, epitropul bisericii din Breţcu, Ioan Boldea şi Nicolae Boldea jr. fii lui Nicolae Boldea – după ce bătrânul Boldea şi fii săi au fost bătuţi, schingiuiţi şi torturaţi îngrozitor, în ziua de 16 septembrie 1940, o grupă de soldaţi maghiari, cu concursul unor localnici de etnie maghiară, i-au condus în vârful muntelui Măghieruş unde i-au legat de câte un brad şi i-au împuşcat.
– Ioan Popescu, consilier bisericesc din Mărtănuş – în zilele de 15-20 septembrie 1940, a fost bătut şi schingiuit şi apoi omorât cu topoarele şi aruncat pe o grămadă de gunoi, de unde după mai multe zile a fost luat şi înmormăntat.
– Ilie Ţepeş, român din Tulgheş (Hagota). Pe data de 1 octombrie 1940, în Ditrău s-a petrecut una din crimele cele mai abominabile din cei patru ani de dominatie maghiară. Pădurarul român, în trecere prin Ditrău, a fost maltratat de un grup de 22 persoane, civili şi militari maghiari,care l-au tăiat şi apoi l-au aruncat de la etaj pe pavajul pieţii.
Anul 1944
– Ioan Pop din Corbu, mort înainte de 20 aprilie 1944, într-un lagăr de muncă fortată din Ungaria, unde au mai fost deportaţi 80 de români din Corbu începând cu anul 1940.
– Gheorghe Stoica din Corbu, mort înainte de 20 aprilie 1944, într-un lagăr de muncă fortată din Ungaria, unde au mai fost deportaţi 80 de români din Corbu începând cu anul 1940.
– Ioan Ciomaciu, oier din Covasna
– Dumitru Gavrilă, oier din Covasna, (tinerii ciobani români au fost linşaţi în mod sălbatic de mai mulţi locuitori din Pachia în frunte cu primarul localitaţii la data de 28 august 1944)
– 13 ostaşi români ucişi în ziua de 13 septembrie 1944, de către localnici de etnie maghiară din Aita Seacă şi aruncaţi într-o groapă comună în vechiul cimitir al satului.
– Ioan Ardelean, notar, în toamna anului 1944 a fost împuşcat în apropierea satului Imper. Soţia sa, însărcinată în luna a șaptea, a fost siluită şi apoi îngropată sub o stivă de lemne.
– Dinu Dumitru, militar grănicer în Filiaş, judeţul Odorhei, l-au împuşcat pe la spate şi apoi i-au scos dinţii.
– doi grăniceri români din Comandău, ucişi de localnici.
Anul 1947
– pr. Alexandru Coşocariu din Corbu; la 21 aprilie 1941 a fost crunt bătut şi lasat în agonie, fiind condamnat la opt ani de închisoare pentru o pretinsa conspiraţie împotriva siguranţei statului; ca urmare a suferinţelor din detenţie, moare în anul 1947
Anul 1948
– pr. Ioan Rafiroiu, protopop din Târgu Secuiesc, după martirajul suferit în detenţia din închisoarea de la Sfantu Gheorghe unde a fost intemniţat în perioada ianuarie – martie 1945, loc în care s-a “bucurat” de un regim special…. “ca şi cel mai mare criminal”, s-a îmbolnăvit grav psihic suferind cumplit până la obştescul sfârşit al vieţii, în vara anului 1948.
Anul 1951
– ieromonahul Dionisie Şova de la mănăstirea Făgeţel, la 3 august 1951 a fost gasit spânzurat în uşa mănăstirii, în urm alui gasindu-se un testament la unul din localnici. Ulterior s-a descoperit ca testamentul era fals.
Anul 1952
– Pr. Nicanor Filip din Barcani, mort în închisorile comuniste.
– Pr. Aurel Negoiescu din Întorsura Buzăului ( a construit biserica din Gheorgheni ), mort la canalul Dunăre – Marea Neagră.
Dumnezeu să-i odihnească, pe noi să ne răscolească!
Informaţiile Roncea Ro despre atentatul dejucat de la Târgu Secuiesc, primite “la cald”, după cum se sublinia pe Ziaristi Online Ro, nu se dezmint. Avem în considerare faptul că informaţia a fost transmisă din fugă şi fără detalii. După cum aţi observat am fost primul care a anunţat ca în vizorul SRI s-au aflat mai mulţi complici, ceea ce televiziunile de ştiri au transmis abia azi (foto sus). Altă info: unul este dat deja în urmărire internaţională.
Revenind la ţinte, într-adevăr, copiii de la acţiunea “Români pentru Români” şi spectacolul “Suflet Românesc” au fost în ţinta teroriştilor unguri de la HVIM. Dar cu intenţia de a “împuşca doi iepuri dintr-o lovitură”: să rănească câţiva copilăsi dacă se poate şi, totodată, să atace lucrarea organizatorilor (care au strâns 1000 de steaguri tricolore pentru aceste eveniment, într-o campanie care se desfăşoară de mai multe luni de zile), şi – după cum reiese foarte clar din stenogramele puse la dispoziţie de DIICOT – de a da vina pe “terorişti” pentru bomba din pubela de lângă statuia lui Gabor Aron, aflată peste drum de Casa de Cultură unde se desfăşura acţiunea patriotică românească.
Dar ce naţionalitate putea să aiba “teroriştii” care atacau un simbol secuiesc? Evident, naţionaliştii români, care vor să arunce în aer “Ţinutul Secuiesc”…
După cum confirmă participanţii, locul desfăşurării manifestării artistice din cadrul acţiunii “Români pentru Români” a fost schimbat în ultimul moment, fără explicaţii, de către gazdele de la Casa de Cultură, ceea ce arată că până în ultima clipă, pentru a se întâri securitatea copiilor, s-a preferat, din motive de precauţie, şi această manevră.
Am auzit comentarii cretine de la guranişti Europa FM, cum că ar fi fost aduşi români din Constanţa, cu autocarele, pentru a incita paşnicii secui (care aseară au ieşit să protesteze pentru teroristul lor drag, Beke Istvan Attila, şeful zonal al extremiştilor HVIM). Adică, chipurile, cum ar veni, “ca la Târgu Mureş ’90″… Da, a fost un autocar de Constanţa: pentru copiii tătari şi turci care au participat la spectacolul interetnic “Suflet Românesc”. Spectacol de la care au lipsit cu desăvârşire copii unguri sau “secui”. Românii care au participat au fost exclusiv din împrejurimi (video mai jos), respectiv copii din Voineşti şi Ansamblul CĂCIULA din Zăbala, de lânga Târgu Secuiesc (“Căciula” de la Căciula Dacică – în Curbura Carpaților se afla 34 de cetăți dacice identificate dar necercetate încă – vedeţi PDF – Viorica Crişan, Dacii din estul Transilvaniei – cIMeC; nici un Guvern nu a găsit bani pentru asta dar în schimb se restaurează pe banii noştri toate palatele grofilor maghiari).
Mihai Tîrnoveanu – unul dintre organizatorii acţiunii “Români pentru Români”, alături de profesorul Florian Palas -, a fost consultat de Roncea Ro pe tema incidentului:
Victor Roncea:Spune-ne te rog ce stii de atentatul dejucat. Am inteles “din surse”, initial, ca urma sa aiba loc chiar la Casa de Cultura in care se aflau copiii de la Actiunea “Romani pentru Romani” iar apoi ca in proximitatea acesteia. Ce ne poti spune?
Mihai Tirnoveanu: Doamne ajuta, Victor! Noi romanii am venit cu steaguri, icoane si cu cantecele copiilor din Zabala si Voinesti; conform DIICOT si SRI, ei au vrut sa ne raspunda cu bombe artizanale care, asa cum spun comunicatele oficiale, ar fi trebuit sa fie amplasate in Piata Centrala a orasului, langa Casa de Cultura unde au avut loc manifestarile dedicate Zilei Nationale.
Închei consemnând un alt comentariu cretin, repetat şi întârit şi de neobositul antiromân Gyorgy Frunda: “De ce să foloseşti bomba, dacă eşti extremist maghiar, într-un cerc unde toată lumea, cu excepţia poliţiştilor, ar fi fost unguri?” A fost vreun picior de ungur la marşul de Ziua Naţională din Târgu Secuiesc (video mai jos)? Răspuns: Da, dar de pe geamuri, ca să huiduie. Evident, scenariul bombei de la statuie e cel prezentat mai sus: “teroriştii” români atacă efigiile maghiare.
Se mai întrebă mahărul UDMR: “Organele de urmărire spuneau că l-au urmărit din august (în realitatea din octombrie – nota mea). Din august până acum de ce n-au făcut nimic, de ce a trebuit aşteptată data de 1 decembrie?”. Răspund eu, într-o variantă clasică, în numele celor care l-au urmărit: Ca să întrebe proştii!
Am reuşit împreună cu voi să vedem cum Taina răsare din sufletul ţăranilor români. E Taina Neamului Românesc. Acolo, la Doboi, urmaşii plăieşilor lui Ştefan şi-au păstrat cu greu limba românească, sânge şi lacrimi au curs şi-au înmuiat piatra cimitirului de pământ.
Unii au crezut că la Doboi nu mai sunt români. Ţăranii de-aici, atunci când sufletul românesc le-a fost răscolit de cântecele doinite ale studenţilor din ASCOR şi ale Părintelui Costin, au lăcrimat, ridicându-se în picioare, ridicându-se-n Neam. Atunci ei i-au simţit pe cei adormiţi în cimitirul de pe Deal că-i veghează, atunci noi toţi am ştiut că cei care stau lângă Hristos, cei căzuţi pentru a se Înălţa, nu au apus în răsărit zadarnic. Fără sufletul Neamului nicio faptă nu se poate zidi.
Cineva dintre noi i-a dăruit unui copil un steag tricolor. I-a spus să-l ţină bine, să nu-l piardă cumva. Copilul l-a privit cu multă îngrijorare, simţind parcă o anumită povară… a încercat să-l dea spre păstrare bunicului care-l însoţea. Bătrânul, trecându-şi mâinile peste ochii de ceaţa albastră, i-a dat steagul înapoi, spunându-i: „La tine trebuie să stea, băiete, uneori pentru noi este prea târziu.. dar pentru voi, nu.” Puiuţul de român a împăturit steagul şi l-a băgat cu un gest brusc în sân, sub cămaşă, întinzând bărbăteşte mâna spre bunelul lui. Odată, demult, cămeşile lungi şi pletele de români vechi au fost tăiate, copilul, şi cei asemenea lui, vor vindeca aceste răni, cu sufletele lor de români ce se închină pe Dealul Bisericii din Doboi. Ei nu sunt singuri! „Noi nu suntem morţi!”
Familiile de români din satul Doboi, aflați în minoritate, au primit, în ziua de Florii, pachete cu alimente, copiilor le-au fost dăruite cărți și manuale, iar școala și paraclisul ortodox au fost dotate cu o centrală termică, într-o acțiune de solidaritate inițiată de doi tineri din Brașov, la care s-au alăturat români din întreaga țară și din diaspora.
Darurile, în valoare totală de peste 10.000 lei, au fost oferite după liturghia din Duminica Floriilor, care a fost oficiată în paraclisul din Doboi, după care cei prezenți au mers în procesiune către biserica cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și au depus o coroană de flori la monumentul ridicat în memoria notarului din sat și a soției lui, uciși cu bestialitate în 1944, în timpul Dictatului de la Viena. Preotul din sat i-a îndemnat pe cei prezenți, printre care s-au numărat mulți tineri din Brașov, Cluj sau București, să aibă grijă “de limba noastră românească și de credința ortodoxă”.
Inițiativa s-a dorit a fi o reînviere a tradiției din perioada interbelică, atunci când școli și sate din această zonă erau adoptate de școli și parohii sau asociații din țară, iar sentimentul de solidaritate națională era foarte pronunțat.
“În primul rând este un gest de solidaritate față de românii din Harghita și Covasna față de cele două sate pe care noi le-am adoptat: Doboi din județul Harghita și Dobolii de Jos din județul Covasna. Este un semn de a fi alături față de frații noștri de aici, români, suplinind o lipsă a unei atenții pe care noi considerăm că statul român ar trebui să o acorde cu preponderență acestor români. Am zis să fim alături de ei, să sprijinim școala românească și biserica de aici și în acest sens am mobilizat prietenii noștri, biserici, preoți, care ne-au ajutat pentru a cumpăra o centrală termică, cu toate cele aferente, manuale pentru copii, cărți de povești, iar copiii din Țara Făgărașului au pictat icoane pe care le vor dărui acestor copii, într-un gest de împlinire a unei Românii de altă dată”, a declarat Florin Palas, unul dintre inițiatorii acțiunii.
În satul harghitean Doboi, cei mai mulți dintre românii ortodocși vorbesc acasă în limba maghiară, iar limba română se folosește doar la biserică. De altfel, cei mai mulți dintre localnicii prezenți, majoritatea persoane în vârstă, vorbeau între ei în limba maghiară, dar atunci când erau întrebați ce sunt, răspundeau că sunt români, ortodocși. Ei motivau faptul că nu vorbesc între ei în limba română, întrucât au făcut școala în limba maghiară și așa se obișnuiește în sat, să se vorbească în limba maghiară.
“Eu sunt româncă și ortodoxă. Aici așa am învățat, la biserică cântăm, dar nu putem să vorbim românește că nu am avut unde să învățăm, am făcut școala maghiară. Vorbim ungurește, dar suntem români și ortodocși”, a spus o bătrână venită la slujba de Florii.
Despre acest fenomen unic la nivel național, Florin Palas a spus că este unul straniu, dar a ținut să accentueze faptul că “românii de aici și-au păstrat cu tărie naționalitatea, religia, dar din păcate evenimentele petrecute în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a dus la un proces cumplit de pierdere a limbii românești”.
La rândul său, cel de-al doilea tânăr care a inițiat acțiunea caritabilă, Mihai Sorin Târnoveanu, a spus că prin această acțiune se transmite și un mesaj în zona Harghita și Covasna și anume că acei oameni “nu sunt singuri, nu sunt abandonați și că noi românii de pe tot cuprinsul țării și din diaspora ne gândim la ei și suntem cu sufletul și nu numai aproape de ei”.
Prezent la eveniment, directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, profesorul universitar Radu Baltasiu, a spus că satul Doboi este un laborator transparent care arată cum cineva își poate pierde limba.
“Faptul că avem aici o comunitate care se roagă în limba română spunând ‘Tatăl Nostru’, ‘Tatăl Nostru’ fiind peste 85 la sută în limba latină și stând la baza limbii protoromâne, arată vechimea imemorială a acestei comunități și lămurește orice altă discuție privind cine, când a venit aici. Totodată, Doboi reprezintă un laborator foarte transparent de aculturație modernă, care arată cum își poate pierde limba cineva și în ce condiții. Deci, cine vrea să afle ce comunitate a avut de suferit, ce comunitate s-a transformat, poate să vină aici, la Doboi, duminica, la biserică”, a spus profesorul universitar Radu Baltasiu, care a efectuat și o cercetare sociologică despre acest fenomen.
Gestul de solidaritate a fost apreciat de liderii românilor din cele două județe, care consideră că ar trebui să se multiplice și să fie însoțit de o strategie a Guvernului pentru această zonă.
“Am vrea ca acest act de solidaritate de astăzi, superb prin motivația generoasă, să fie multiplicat, în condiții de actualitate și să ajungem la cât mai multe asemenea comunități, acolo unde nu este prea târziu, unde comunitatea românească nu este asimilată total. Iar la aceste acte de solidaritate să intervină mult așteptata strategie a Guvernului de păstrare aspectului multietnic și pluriconfesional al zonei și nu pentru constituirea unei enclave etnice”, a spus prof.dr. Ioan Lăcătușu, din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.
Acesta le-a transmit concetățenilor romano-catolici și reformați din zonă urări de bine cu ocazia Paștelui și a ținut să puncteze că românii de aici sunt interesați de conviețuire pașnică.
“Noi suntem interesați să trăim în conviețuire pașnică, dar în același timp avem nevoie de la liderii administrației și de la conducerea centrală a statului să-și arunce privirea asupra noastră. Altfel, va deveni de mare actualitate strigătul părintelui profesor Moldovan: ne va pieri neamul în această parte de țară”, a conchis prof.dr. Ioan Lăcătușu.
In toamna anului trecut, Mihai Tîrnoveanu si Florin Palas, in urma unei initiative comune, au hotarât să demareze o acţiune de susţinere a românilor din Harghita şi Covasna. Mihai Tîrnoveanu a ales să alinăm rana sângerândă a neamului românesc din satul Doboi, comuna Plăieşii de Jos.
In luna octombrie, doctorul Mihai Tîrnoveanu, profesorul Florin Palas şi inginerul Cristi Galiceanu au întreprins acţiuni de cercetare a acestui sat. La sugestia IPS Ioan Selejan, care a binecuvântat Acţiunea “Români pentru Români”, am hotărât să ne arătăm solidaritatea şi faţă de fraţii noștri din Dobolii de Jos (Covasna).
După încheierea cercetării am apelat la prietenii de pe fb și din lumea reală, din țară și din diaspora, pentru a ne arăta fratietatea față de țăranii din cele două sate. Mihai Tîrnoveanu a condus campania de popularizare a Acțiunii pe rețelele de socializare. Fără contribuția prietenilor noștri, nu am fi putut face nimic. În ziua de Sfântul Nicolae am fost în cele două sate, Doboi și Dobolii de Jos, dăruind copiilor seturi de manuale școlare complete, cărți de povești pentru copii, dulciuri și fructe, iar adulților le-am dăruit pachete cu alimente de bază (ulei, făină, zahăr, orez), dar și 15 Biblii. Ne-am bucurat de sprijinul important al Parohiei “Sfântul Gheorghe” din Brașov, care a dăruit, la rândul ei, pachete cu alimente țăranilor din cele două sate. Alături de noi au fost câțiva reprezentanți ai Asociației “Neamunit”, care au contribuit cu sumă de 500 lei și au distribuit dulciuri și fructe copiilor. De asemenea, la Acțiune au participat prieteni de-ai noștri cu suflet mare din Brașov (Aura Mariana, Răzvan Boboc), Făgăraș (Cătălin Beltechi, Călin Pisoiu) și Iași (Ovidiu Comanac). Important a fost și sprijinul Editurii Ars Libri, care a trimis cărți necesare copiilor.
De Crăciun, Mihai Tirnoveanu, Dan Moldovan și Florin Palas l-au însoțit pe Moș Crăciun românesc (după zicerea copiilor), care a făcut daruri copiilor cuminți din școala Doboi, dar și un televizor și un DVD Player.
Bucuria înfrățirii cu acești oameni ne-a fost imbold spre a continua această acțiune. În continuare, la sugestia Părintelui Ioan Lupu din Doboi, cu binecuvântarea PS Andrei Făgărășeanu, am demarat acțiunea de strângere de fonduri pentru achiziționarea unei centrale termice necesară școlii și a Paraclisului Ortodox din Doboi (care sunt de fapt într-o singură clădire, biserica atribuindu-i școlii spațiul corespunzător), a caloriferelor aferente și a celorlalte accesorii, dar și a pregătirii pachetelor de alimente, ca semn de recunoștință pentru păstrarea limbii și a credinței strămoșești în acest areal. În plus, conștienți de faptul că dimensiunea spirituală a acestei Acțiuni este cea mai importantă, am sprijinit eforturile unor copii din Țara Făgărașului, aflați sub îndrumarea profesoarei Crina Palas, care au purces la pictarea unor icoane pe sticlă, pe care le vor dărui copiilor din Doboi. Am beneficiat de sprijinul consistent al Protopopiatului Ortodox din Brașov, personal a Părintelui Protopop Dănuț Benga, și a vechiului nostru prieten, directorul ziarului “Cuvantul liber” – Târgu-Mureș, domnul Lazăr Lădariu. Asociația “Neamunit”, prin liderul său, Aureliu Surulescu, ne-a anunțat că vor aduce și ei câteva pompe, un generator și alte daruri pentru copii. De asemenea, Asociația Civic Media s-a alăturat Acțiunii “Români pentru Români”, prin inițierea unui proiect de constituire a unei biblioteci de carte românească pentru locuitorii din Doboi, iar Editura Docuprint a trimis un numar semnificativ de carti religioase (catehisme, acatistiere, carti despre istoria creştinismului românesc etc). Și membrii ASCOR Brașov și-au anunțat participarea la Acțiune, cu cântece patriotice și religioase, insotindu-ne în pelerinajul înfrățirii românesti, conduși fiind de îndrumătorul lor, părintele Costin Butnar. De asemenea, preoți din Brașov și Țara Făgărașului, personalități ale vieții academice și foști deținuți politic sunt alături de Acțiunea “Români pentru Români”.
Inimoşii păstori şi credincioşi ai Parohiei Ortodoxe “Sfântul Gheorghe”, care ne-au însoţit în luna decembrie pe drumurile satelor din Doboi şi Dobolii de Jos, au hotărât să mai “adopte” un sat din judeţul Covasna: Dobârlău. Cu flori în mâini și în suflet să-l întâmpinăm, de Florii, pe Hristos în inima României, in Harghita si Covasna! Cu noi este Dumnezeu!
Cei care vor sa contribuie la buna desfasurare a Acţiunii “Români pentru Români” sunt rugati sa-i contacteze pe dr. Mihai Tîrnoveanu (tel.: 0722566606) sau pe prof. Florin Palas (0724115101).
August 27th, 2019 
VR 
Posted in 
Tags: 
