„La noi, numai curul se schimbă – limbile rămân aceleaşi!” (rostită în urechea lui Petru Groza, imediat după 23 August, când s-a văzut cine sunt cei care urcă iar pe tribune) I.D. Sîrbu, p.53, “Jurnalul unui jurnalist fără jurnal”
Dan Pavel, născut în 1958 la Cluj, a fost membru PCR din anul 1982, şi un marcant lider UTC. După 1989 se converteşte în democrat şi în anul 2007 înfiinţează firma de consultanţă DDHM Strategic Consulting Group, care îşi mai dă cu presupusul pe anamneza şi prognoza politicii româneşti. Altfel, după 1990, lector, apoi conferenţiar universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Bucureşti.
Liderul UTC din anii ’80 se afirma ideologic astfel: „Dezvoltarea literaturii tinere din anii socialismului beneficiază de climatul spiritual de excepţie creat prin grija partidului, personal a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Politica culturală a partidului nostru povesteşte de premisele afirmării libertăţii de creaţie şi a rolului social al creaţiei culturale. În acest sens, în Programul PCR de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism se spune: «Operele de literatură şi artă au menirea de a înfăţişa cît mai fidel, (…) realizările, aspiraţiile maselor largi populare (…). (…) Caracterul de masă al cenaclurilor literar-artistice trebuie pus în conexiune cu exigenţele pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului le pune în faţa scriitorilor şi artiştilor. (…) Preocupările tinerilor creatori, profund receptivi la sarcinile puse în faţa lor de partid, consistau în căutarea surselor lor de inspiraţie în activităţile oamenilor muncii, în realităţile prezentului nostru socialist. (…) Grăitoare pentru climatul de profundă efervescenţă creatoare şi angajare revoluţionară a literaturii tineretului studios o constituie atmosfera în care se desfăşoară cenaclurile literar-artistice studenţeşti, atmosferă în care se regăsesc indicaţiile pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a dat în numeroasele sale întîlniri cu creatorii din domeniile literaturii şi artei (…)” (Dan Pavel, „Cadru generos de manifestare a talentelor”, „Amfiteatru”, anul XXI, nr.1 (253), ianuarie 1987, p.5). Integral aici
Sunt o babă comunistă nu este un film anti-românesc, deşi este puţin anacronic pentru mintea noilor făcători de filme, fiindcă are ca mesaj vorba: “Era mai bine când era mai rău”.
Traian Basescu: „Indiferent de opţiunile politice pe care le aveţi în Ucraina, vreau să ştiţi că din punctul meu de vedere, preşedintele Ianukovici a fost un preşedinte care şi-a ţinut cuvântul în ceea ce priveşte neobstrucţionarea dreptului românilor de a învăţa în limba română”
Pentru al doilea an consecutiv unui roman militant pentru adevarul istoric privind Basarabia si Bucovine ii este interzis de catre Serviciul de Securitate ex-KGB-ist al Ucrainei (SBU) sa participe la comemorarea victimelor Masacrului de la Fantana Alba. Si nu pentru o zi-doua ci pentru cinci ani de zile (foto). Anul trecut a fost declarat “persona non grata”, pe 2 aprilie, veteranul de razboi si scriitorul originar din nordul Bucovinei Vasile Ilica. Anul acesta a fost randul unui tanar roman originar din Basarabia, Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni din Romania, in prezent consilier al singurului parlamentar PDL care a intrat pe bune in Parlamentul Romaniei, cu o majoritate zdrobitoare, Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, la randul lui nascut in sudul Basarabiei, in prezent in Ucraina.
Cazul neobositului cercetator asupra crimelor sovieticilor din nordul Bucovinei, octogenarul Vasile Ilica, nu este rezolvat de MAE de la Bucuresti nici azi, desi dincolo de frontiera impusa de URSS se afla casa sa natala, in prezent aflata in parasire, cat si mormintele parintilor. Intre timp aflu ca si un alt tanar basarabean a fost interzis. Cei trei se adauga unei liste din ce in ce mai lungi de romani interzisi de statul cu pretentii europene, pentru a carui integrarea in Uniunea Europeana tara noastra aloca resurse importante, materiale si umane, in timp ce inchide ochii nepermis de mult, de la cel mai inalt nivel in jos, la toate atacurile informative derulate asupra romanilor din actuala Ucraina dar si – atentie! – din statul NATO Romania!
Zau ca nu-i corect! Nu vorbesc de faptul ca e o prostie de macho-state sau ca e o hartuiala care incalca normele internationale si bilaterale de diplomatie si buna cuvinta. Asta e clar. Ci ca, daca oricum Ucraina si-a aratat deja muschii asupra Romaniei, demonstrand ca diplomatia noastra este absolut impotenta – nu mai vorbesc de agentii Rusiei, Ucrainei si Ungariei de la nivelul conducerii MAE si ai Presedintiei – ce are cu niste bieti simpli cetateni romani? Sa dai la gioale unui octogener si unui pusti, ca sa priceapa cine? Ca cu iepele si magarii Traiani din varful Dealului se trag de sortulete si se bat pe burta la dineurile simandicoase desfasurate sub cupole si steaguri straine. Mai vor ceva, pe langa Transnistria, la negocierile de la masa verde? Zau ca nu-i cinstit! De ce nu va retrageti pe Insula Serpilor, cu vitele voastre kobe, cu catei si cu purcei, ca sa respiram si noi mai usurat?
Ziaristi Online: Dupa declararea drept “persona non grata” a ziaristului Sergiu Dan de la Rador, originar de peste Tisa si interdictia primita de scriitorul si cercetatorul veteran Vasilie Ilica, anul trecut, chiar a doua zi dupa comemorarea Masacrului de la Fantana Alba, interdictie care se adauga la cea primita de ziaristii Simona Lazar si Valentin Tigau (in calitate de ziaristi, aflati intr-o delegatie oficiala care mergea la sfintirea singurei biserici romanesti din Ucraina, de la Hagicurda), statul roman, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, are acum cinci probleme. Cum nu le-a rezolvat pana acum nici pe primele patru, din motive ce tin de capetele ministrilor de Externe si al liderului suprem al diplomatiei “romane”, ne indoim ca va face ceva de acum incolo. Dvs ce credeti?
Vlad Durnea, fost presedinte al Organizatiei Studentilor Basarabeni, in prezent consilier al parlamentarului PDL Eugen Tomac, preşedinte al Comisiei permanente pentru comunităţile de români din afara graniţelor, nu a fost lăsat de autoritatile ucrainene să participe la comemorarea de luni, din Ucraina, de la Fântâna Albă.
La 1 aprilie 1941, în jur de 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de soldaţii sovietici. Din 2011, 1 Aprilie este Ziua Naţională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.
Basarabia-Bucovina.Info a inregistrat anul trecut, la locul Masacrului de la Fantana Alba, o marturie tulburatoare a unuia dintre putinii supravietuitori ai Katyn-ului romanesc, din 1 aprilie 1941, de Sfintele Pasti, cand au fost macelariti cu sange rece aproape 3000 de romani – tineri, batrani, femei, copii – de catre fortele de ocupatie sovietice.
Apşa de Jos a fost cea mai mare localitate românească din dreapta Tisei (acum are 7.600 locuitori), vecină cu Săpînţa. După 1947 din ea s-au desprins comunele Strâmtura, Peri şi Topcino, cu o populaţie de 2.420 locuitori.
Două coline în mijlocul satului Apşa de Jos, din Maramureşul din dreapta Tisei… Pe amândouă se înalţă două biserici de lemn care parcă străjuiesc localitatea. Una este de la 1561 şi are hramul Sf. Nicolae (foto), cealaltă – de la 1776, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Se spune că aici înainte ar fi fost un aşezământ monahal. Ar fi posibil, dat fiind faptul că în zonă a existat o bogată viaţă spirituală. Un exemplu grăitor este Mănăstirea Peri, cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail, ctitoria dinastiei voievodale a Drăgoşeştilor. La 13 august 1391, acest aşezământ monahal, printr-o diplomă a Patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului, a fost ridicat la rang de Stavropoghie Patriarhală. Timp de 312 ani, aici a fost sediul central al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului. Din păcate, Mănăstirea Peri a fost distrusă şi desfiinţată în 1703 (*), în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea.
În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Săpânța-Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului. Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Drăgoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail, informeaza pe scurt si Wikipedia.
Mai concret, “in satul Peri din Maramureş (în dreapta Tisei, azi în Ucraina, la vreo 15 km în aval de Sighet) exista încă din sec. al XIV-lea o mănăstire ortodoxă română, cu hramul păzitorului de spaţiu sacru Sfântul Arhanghel Mihail, mănăstire ctitorită de către însuşi Dragoş Voievod, descălecătorul de mai târziu al Ţării Moldovei, împreună cu fratele său Drag. Acest fapt istoric ca atare nu a fost pus de către nimeni la îndoială şi nici nu ar fi putut fi pus, pentru că este amplu documentat în Diplomele Maramureşene ale lui Ioan Mihalyi de Apşa.
După ce urmaşii lui Dragoş Vodă au fost alungaţi de la domnia Moldovei de către Bogdan I, la anul 1359, doi nepoţi ai deja răposatului voievod Dragoş, Balc şi Drag, s-au întors în Maramureş şi au refăcut vechea ctitorie Drăgoşeştilor de la Peri, înzestrându-o cu trei sate şi alte proprietăţi”, dupa cum scrie si Parintele Profesor Mircea Păcurariu in Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, Ed. BOR, 1980, p. 274.
Profesorul Nicolae Iuga, aminteste intr-un studiu despre Inceputurile scrisului în limba română şi statutul Mănăstirii Peri din Maramureş, sec. al XIV-lea, din care am citat mai sus, ca marele savant Nicolae Iorga considera ca la Manastirea Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată, intre anii 1434-1437, „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda Duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”. Manastirea a fost atacata de ungurii lui Rakoczi al II-lea in 1703. Conform altor surse istorice, edificiul monahal a fost distrus complet in anul 1761, de catre armata Imparatesei Maria Teresa aflata sub comanda generalului de origine austriaca Bukow (Adolf Nikolaus von Buccow), aflat in ofensiva armata impotriva ortodoxiei. In timpul operatiunilor sale in Transilvania, peste 150 de biserici si manastiri ortodoxe au fost distruse, cele ramase fiind fortate sa treaca la greco-catolicism. Spre dovada, Biserica Sf. Nicolae din Apsa de Jos, prezentata in acest documentar, are inscris pe pisania sa de azi un flagrant fals istoric, si anume ca este “Biserica Greco-Catolica din sec al XVI-lea, de la 1561“, cand uniatismul a patruns in spatiul istoric si etno-cultural romanesc prin forta tunurilor si santajul imparatesc austro-ungar de abia la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul sec XVIII-lea.
Cancelarul Bethlen Gabor, supranumit “Ţiganul”, unul dintre prigonitorii Cuviosului Sofronie de la Cioara, decreteaza la 1761: “Mănăstirile de lemn să fie arse pretutindeni, cele de piatră să se distrugă şi să se facă raport Excelenţei sale guvernatorului (Adolf Nikolaus von Buccow – n.n) atât despre restituirea bisericilor, cât şi despre demolarea mănăstirilor. Iar dacă cineva s-ar opune în mod temerar prea înaltei porunci regale dată de mărita comisie să fie pedepsit negreşit cu moarte prin spânzurare sau prin pierderea capului, ca unii care dispreţuiesc poruncile regeşti şi tulbură pacea şi ordinea publică (3, II, p.240)“.
Despre asalturile generalului Bukow impotriva ortodocsilor scrie si invățătorul făgărășan Andrei Șovăiloviciu, în 1791: „…în anul 1761 venind un general Bukow cu mulțime de oaste și foarte cumplită, fiară sălbatică asupra neuniților s-au arătat, care au făcut milităria și au ars mânăstirile pe la toate satele de pe sub margini… Generalul Bukow fiind și în Făgăraș, multă răutate a făcut neuniților (ortodocșilor – n.n.), furci a făcut și le-a ridicat în mijlocul târgului, ca pe cei ce nu se vor pleca la uniație să-i spînzure și i-au prins și i-au îngrozit și i-au bătut fără de milă….” (Citat din Ștefan Meteș – Viața bisericească a Românilor din Țara Oltului (Sibiu, 1930), p. 42 via Wikipedia)
In prezent, informeaza Basarabia-Bucovina.Info, in memoria stravechiului asezamant monahal romanesc de la Peri, Parintele Grigore Lutai, parohul Bisericii Nasterii Maicii Domnului din Sapanta (Cimitirul Vesel), cu sprijinul familiei Adamescu, a ctitorit in oglinda, pe malul stang la Tisei, Manastirea Sapanta-Peri cu hramul Sfantului Arhanghel Mihail, unde s-a ridicat si cea mai inalta biserica de lemn din lume, de 78 de metri, depasind-o cu 21 de metri pe cea de la Manastirea Barsana (foto mai sus sivideo-documentar mai jos).
Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe al Romaniei Titus Corlatean,
Permiteti-mi sa va aduc in atentie o problema dintr-un spatiu mult incercat, pe care il cunoasteti probabil la perfectie, Bucovina noastra, aflata in prezent in fosta RSSU, actuala Ucraina. Este vorba de cazul cetateanului roman Vasile Ilica, scriitor si veteran de razboi, a carui intrare in Ucraina, pentru a-si vizita casa parinteasca din satul natal si mormintele parintilor, a fost interzisa arbitrar la data de 2.04.2012.
Cazul este cu atat mai grav cu cat alti trei publicisti romani se afla in aceeasi situatie, de “interzisi”, de la inceputul acestui an: respectiv Valentin Tigau, realizator la Radio Romania Actualitati, sotia sa, Simona Lazar, redactor la Jurnalul National si Sergiu Dan, redactor Rador si membru al Clubului Maramuresenilor din dreapta Tisei.
In calitate de presedinte de onoare al Asociatiei Civic Media si de ziarist trecut prin aceeasi experienta cu distinsul scriitor Vasile Ilica si colegii mei jurnalisti, am sesizat Ministerul pe care cu onoare il conduceti – in acea perioada cu ministrul Cristian Diaconescu in functie -, cat si Presedintia Romaniei, ca diriguitoare a politicii externe nationale, la doua zile dupa acest incident, respectiv pe 4.04.2012.
Pe data de 16.04.2012 am primit din partea Directiei Consulare a MAE un raspuns stupefiant, nesemnat, din care reiesea ca singura recomandare pe care o poate face Ministerul Afacerile Externe al Romaniei este ca dl Vasile Ilica sa ia legatura cu securitatea ucraineana, respectiv Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) din regiunea Cernauti. PR-istii SBU de la DRCo imi transmit si “datele de contact ale acestei institutii”. La insistentele mele firesti am aflat ca raspunsul oficial al MAE, ajuns nesemnat in posesia mea, ar fi fost de fapt semnat, probabil cu cerneala invizibila, dupa cum mi s-a transmis: “Va informam ca Directia Relatii Consulare este condusa de dl Director Bogdan Stanescu. Raspunsul formulat pentru petitia dumneavoastra a fost semnat, in numele dansului, de dl Director adjunct Radu Florea.”
Dupa ce mi-a raspuns si Presedintia Romaniei, care ma trimitea la MAE dupa cum dl Ilica era trimis la SBU, am continuat corespondenta cu Presedintia aratand stadiul kafkian in care este pus un cetatean al Romaniei de catre cei platiti sa-i apere drepturile inalienabile. Din pacate, dl Presedinte, autoritatea suprema a statului si politicii externe a Romaniei, desi s-a intalnit cu fiica Iuliei Timosenko – ceea ce, in paranteza fie spus e ca si cum presedintele Ucrainei s-ar intalni cu copiii lui Sorin Ovidiu Vintu -, nu a avut timp si pentru patru cetateni romani interzisi ilegal in statul “vecin si prieten”.
Deoarece nu am mai primit nici un raspuns “in termenul legal” legat de demersurile institutionale de aparare a drepturilor unui cetatean al Uniunii Europene, va supun atentiei Dvs acest caz in speranta unei rezolvari pe masura demnitatii nationale mai ales ca, astazi, dl Vasile Ilica isi lanseaza la Oradea lucrarea “Bucovina noastra – antologie istorica”, pe care o recomand si Directiei Consulare a ministerului pe care cu onoare il conduceti.
Cu urari de succes,
Victor Roncea
Jurnalist
26.10.2012
Documentare:
Petitia nr.10232 Data: 25-04-2012
Domnule Victor Roncea,
Am luat cunostinta din petitia adresata Presedintelui Romāniei, Domnul Traian Basescu, despre solicitarea dumneavoastra.
In vederea analizarii problemelor semnalate, petitia dumneavoastra a fost trimisa la Ministerul Afacerilor Europene.
Urmeaza ca, īn termenul legal, institutia sesizata sa comunice, Administratiei Prezidentiale si dumneavoastra, solutia adoptata.
Problema este ca am primit deja un raspuns de la MAE, nesemnat (!), prin care ni se comunica, aberant, ca dl Vasile Ilica se poate adresa SBU (Serviciului de Securitate al Ucrainei) pentru rezolvarea problemei.
Raspunsul ar putea fi demn de scrierile lui Ilf si Petrov daca nu ar fi tragic in esenta lui pentru insusi statul roman.
Cu alte cuvinte, Ministerul Afacerilor Externe, in loc sa apere drepturile unui cetatean roman si normele internationale incalcate flagrant de statul vecin, trimite victima la calau. Si ce sa faca dl Ilica, veteran de razboi, sa se duca cu “saru’mana” la Securitatea ucraineana sa-l lase sa-si vada mormantul parintilor? Si cum ar putea sa ajunga dl Ilica la Kiev sau Cernauti – unde este trimis de Directia Consulara a MAE – cand ii este interzisa intrarea in Ucraina din motive neprecizate, ce tin de fapt de prezentarea istoriei reale a provinciilor romanesti Basarabia si Bucovina, ocupate prin rapt de URSS si mostenitorii ei? Sau ideea este sa trimita o scrisorica si sa astepte, cuminte, raspunsul, la cei 87 de ani ai sai? Si cum isi permite Directia Consulara sa-l indrepte spre Consulatul de la Cernauti? Care ce sa faca? Sa-l trimita pe dl Ilica inapoi la Directia-mama din MAE sau, la fel ca si aceasta, direct la SBU?
Ministerul de Externe pe cine reprezinta de fapt, cetateanul roman sau Securitatea Ucrainei?
Dle Piscociu, nu am mediatizat inca raspunsul MAE pentru ca nu vreau ca romanilor sa le fie rusine de institutiile statului care trebuie sa-i apare iar dusmanii Romaniei sa-si rada in barba de o atare situatie. Sper ca ministrul de Externe, dl Cristian Diaconescu, nu are cunostinta de aceasta foaie cu antetul MAE si ca raspunsul este doar rezultatul unei indolente de nepermis a vreunui functionar MAE (anonim!).
Va atasez raspunsul MAE pentru edificare.
Nu in ultimul rand, va amintesc ca Presedintele Romaniei este capul diplomatiei tarii si, chiar daca mainile si picioarele ii sunt paralizate de diverse muscaturi de muste tete si tantari anofeli, are datoria macar sa-i scuture cu vocea sa pe cei care nu apara drepturile inalienabile ale unui cetatean roman, conform Constitutiei Romaniei si tratatelor internationale.
Nu de alta dar, fara o reactie ferma (este deja al doilea caz in scurt timp, dupa jurnalistii interzisi sa mearga la Biserica din Hagicurda), maine s-ar putea sa-i interzica SBU si domnului Presedinte sa intre in Ucraina pentru vreo declaratie neconforma cu vointa institutiilor succesoare KGB.
Si atunci, ce o sa faca Ministerul de Externe: o sa-l trimita pe dl Presedinte sa se descurce tot la Securitatea ucraineana?!
Cu stima,
Victor Roncea
PS: Trimit acest mesaj in copie carbon si direct ministrului de Externe al Romaniei, in speranta ca ii va ajunge sub ochi si nu se va opri in mainile aceluiasi functionar anonim care si-a batut joc de drepturile si demnitatea de roman a veteranului de razboi Vasile Ilica
Ca urmare a solicitării dumneavoastră transmisă Ministerului Afacerilor Externe, şi în continuarea răspunsului intermediar comunicat în data de 6 aprilie 2012 vă facem următoarele:
Autorităţile ucrainene (Serviciul de Stat al Poliţiei de Frontieră) au răspuns solicitării transmise de Consulatul General al României la Cernăuţi pe tema cazului cetăţeanului român Vasile Ilica, căruia i-a fost refuzată intrarea în Ucraina în data de 2 aprilie a.c., prin punctul internaţional de trecere Porubne.
Conform acestei informări oficiale, cetăţeanului român Vasile Ilica îi este interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei până la data de 15.12.2016, în conformitate cu punctul 2, partea II, art. 8, din Legea Ucrainei “Privind controlul la frontieră”, care stipulează că “serviciile autorizate ale Poliţiei de Frontieră permit străinului trecerea frontierei de stat atunci când acesta nu are pe numele său o interdicţie emisă de către organele autorizate ale Ucrainei.”
Vă informăm că domnul Ilica are posibilitatea de a cere anularea acestei interdicţii prin adresarea unei cereri către Serviciul de Securitate al Ucrainei, regiunea Cernăuţi, eventual prin intermediul Consulatului General al României la Cernăuţi.
Datele de contact ale acestei instituţii sunt:
Serviciul de Securitate al Ucrainei, Cernăuţi
58000, Cernăuţi, str. T Sevcenko nr.1
Tel: 00380372 595348
Cu stimă,
DRCo
Domnului Victor Roncea, Preşedinte
Asociaţia Civic Media
Sesizare interdictie de intrare in Ucraina a unui cetatean roman, scriitor si veteran de razboi
Stimate Doamne, stimati Domni, stimati prieteni,
Va trimit o sesizare privind limitarea libertatii de miscare printr-o interdictie arbitrara impusa de Ucraina, in urma cu doua zile, scriitorului oradean veteran de razboi Vasile Ilica, autor al mai multor carti privind masacrele antiromanesti din timpul ocupatiei sovietice si a unei descoperiri documentate despre o groapa comuna aflata in Cimitirul din Cernauti.
Inregistrarea audio a relatarii dlui Vasile Ilica este disponibila AICI.
Asociatia Civic Media
Catre: Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
Excelentei sale ambasador Cristian Diaconescu, Ministru
CC: Consulatul General al Romaniei la Cernauti
Domniei sale Tatiana Popa, Consul General
Spre stiinta: Excelentei sale, Presedintele Romaniei, Dl Traian Basescu
Domnule Ministru,
Asociatia Civic Media va semnaleaza inca o incalcare din partea Ucrainei a drepturilor fundamentale ale omului si a relatiilor diplomatice care ar trebui sa guverneze doua state vecine.
Luni, 2 aprilie, a.c., in jurul orele 16.00, scriitorul Vasile Ilica, originar din fostul judet Storojinet, regiunea Cernauti, refugiat in Romania dupa 1944, in prezent veteran de razboi si binecunoscut cercetator al crimelor comise de Armata Rosie si NKVD pe teritoriul provinciilor istorice romanesti Basarabia si Bucovina, a fost impiedicat de catre autoritatile ucrainene sa intre in Ucraina, la punctul de trecere a frontierei Siret, comunicandu-i-se doar ca are interdictie de a patrunde in spatiul statului vecin, pentru care i s-a inmanat si o dovada, fiind intors de la granita.
Dl Vasile Ilica, in varsta de 87 de ani, este membru al mai multor organizatii neguvernamentale, printre care Asociatia “Pro Basarabia si Bucovina” si Societatea pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti si autorul mai multor lucrari documentare privind soarta romanilor ramasi sub ocupatia URSS, dintre care amintim: “Bucovina abandonată” (Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 2010, 576 p) “Fantana Alba – o marturie de sânge: istorie, amintiri, marturii” (Oradea, 2009); “Cateva consideraţii cu privire la tragicele evenimente petrecute la Lunca – 6/7 februarie 1941, Fantana Alba – 1 aprilie 1941, Cimitirul Militar Horecea – iulie 1941” (Familia Romana, 2009); “Martiri si marturii din nordul Bucovinei” (Imprimeria de Vest, Oradea, 2003); s.a.
Recentul act inamical al statului vecin Ucraina survine dupa ce, pe 16 iulie anul trecut, doi ziaristi romani profesionisti care se indreptau spre localitatea Hagi Curda, pentru a participa la sfintirea primei biserici romanesti din actuala Ucraina de dupa ocuparea Basarabiei de catre URSS, au fost, de asemenea, impiedicati sa-si exercite profesia. La granita cu statul vecin, punctul de frontiera Reni, Valentin Tigau, realizator la Radio Romania Actualitati si sotia sa, Simona Lazar, redactor la Jurnalul National, au fost incunostiintati ca sunt declarati indezirabili, “persona non grata”, ca urmare a unei serii de articole din 2009, intitulata generic “Reporter in Basarabia de Sud” si disponibila la adresa https://www.romanii-de-langa-noi.blogspot.com. Istoria relatiilor de acest gen cu Ucraina mai inregistreaza si interdictiile aplicate ziaristilor Marian Voicu si Victor Roncea, scriitorilor George Muntean, Ion Beldeanu si Eugen Patras, fost vicepresedinte al Societatii pentru Cultura Romaneasca “Mihai Eminescu” din Cernauti, s.a.
Din pacate, predecesorul Dvs, Teodor Anatol Baconschi, desi originar pe linie paterna din Hotin, in cadrul participarii României la “Grupul de Prieteni ai Ucrainei” si a intalnirii intre ministrii cu K. Griscenko din data de 18 iulie 2011 s-a invrednicit sa solicite doar “identificarea unor masuri de crestere a increderii intre Bucuresti si Kiev care sa conduca la evitarea unor astfel de situatii”. Se pare ca odata identificate “masurile de incredere” ele au dus doar la repetarea unor astfel de situatii.
Decizia arbitrara a statul vecin Ucraina incalca, dupa cum stiti, Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului elaborata de Consiliul Europei in 1950 si ratificata in 1953, la care Ucraina este parte, Carta Drepturilor Omului care contine Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de ONU, la care Ucraina este parte, Tratatul bilateral dintre Romania si Ucraina, la care Ucraina este parte formala, Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale a Consiliului Europei si angajamentele privind protectia minoritatilor nationale continute in conventiile si declaratiile Natiunilor Unite, precum si in documentele Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa, la care Ucraina este parte, principiile de baza ale Uniunii Europene, la care Ucraina vrea sa adere si, in general, orice norma de bun simt fata de un stat vecin si drepturile inalienabile ale unor cetateni romani la libertatea de miscare cat si libertatea de exprimare, la libertatea cuvantului, dupa cum aratam mai jos.
Dl Vasile Ilica considera ca interdicatia de a intra in Ucraina, unde se afla casa sa parinteasca si mormintele parintilor, este urmarea unei prezentari stiintifice pe care a incercat sa o sustina anul trecut, pe 31 Martie 2011, când, la Cernauti, Societatea “Golgota” a organizat un simpozion pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Fantana Alba, dar, desi era invitat, nu i s-a permis sa prezinte volumul la care lucreaza in prezent – “Momente din istoria zbuciumata a Bucovinei – Episodul: Nordul Bucovinei – zona de ocupatie a URSS in perioada 1940-1991” -, motivandu-se ca atat titlul cartii, cat si continutul acesteia “au caracter provocator”.
In volumul in cauza se afla documentata o descoperire a sa care cuprinde 6 liste cu 222 de deţinuţi politici bucovineni ridicati dupa 1 Aprilie 1941 din zona Fantana Alba – Cernauti si care se aflau la data de 22 iunie 1941 in închisoarea din Cernauti, fiind executati in secret de către NKVD-ul sovietic si ingropati pe teritoriul fostului cimitir militar roman din orasul Cernauti, in mai multe gropi comune, pentru care dl Vasile Ilica solicita dezgroparea si inventarierea victimelor crimelor sovietice ramase pana azi neasumate de catre succesorii URSS.
Domnule Ministru,
Va solicitam sa luati toate masurile necesare pentru ca domnului Vasile Ilica, cetatean roman pe care il reprezentati in Guvernul Romaniei si in angrenajul diplomatiei mondiale, sa i se respecte toate drepturile sale, conform normelor si conventiilor bilaterale si internationale la care Ucraina este parte. Totodata va solicitam sa puneti in vedere Ucrainei ca aceste acte restrictive in serie, ce tin de o mentalitate totalitarist-sovietica ce ar fi trebuit demult depasita, sa nu se mai repete.
September 1st, 2013 
VR 
Ziaristi Online:
Posted in 
Tags: 
