Gardianul si Ziare.com relateaza cum multi dintre politicienii romani nu stiu ce semnificatie are data de 26 iunie. O ancheta realizata printre acestia pe tema Zilei Drapelului National, arata cat de lipsiti de constiinta nationala sunt de fapt politicienii “romani”. Desi prin intrebarea lor legata de data de 26 iunie ziaristii urmaresc sa afle daca Elena Udrea, Teodor Melescanu, Cristian David, Cristian Adomnitei si Eugen Bejinariu stiu ceva despre Ziua Drapelului, raspunsurile acestora arata ca personajele sunt total pe dinafara inclusiv in ce priveste semnificatia amara a acestei date: Ziua Ultimatumului sovietic adresat Romaniei Mari. Adica pierderea Basarabiei si a Bucovinei de Nord si a trei milioane de romani. Fii si fiice ale neamului a caror elita basdarabeanu si bucovineana a ajuns direct in lagarele URSS, daca nu a fost ucisa in strada sau a scapat prin exod, ca si o parte din familia mea. Redau mai jos incredibilele raspunsuri ale “fruntasilor” tarii si o Nota despre tragismul zilei de 26 iunie 1940, inclusiv Ultimatumul adresat de sovietici Romaniei.
“Sunt plecata din Bucuresti de cateva zile, am fost ocupata cu reorganizarea PD-L Constanta. Nu stiu ce se sarbatoreste in ziua de 26 iunie”, a precizat Udrea.
Chiar si pentru ministrul Apararii, Teodor Melescanu, sarbatoarea este mai degraba doar un punct de pe agenda zilei. Luat pe nepregatite, el stia ce sarbatoare este joi, dar nu ii tinea minte numele.”Inaltarea drapelului national, la ea te referi, nu?”
Chiar si pentru ministrul Apararii, Teodor Melescanu, sarbatoarea este mai degraba doar un punct de pe agenda zilei. Luat pe nepregatite, el stia ce sarbatoare este joi, dar nu ii tinea minte numele.”Inaltarea drapelului national, la ea te referi, nu?”
Nici ministrul de interne Cristian David nu a stiut cand se sarbatoreste Ziua Drapelului. Intrebat daca va participa la eveniment David a raspuns: “Daca este ziua Drapelului, ma duc” .
Intrebat ce semnifica pentru statul roman ziua de 26 iunie, ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a incercat sa dea un raspuns evaziv. “In fiecare zi este o sarbatoare”, a spus ministrul educatiei anti-nationale.
Nici Eugen Bejinariu deputat PSD, membru al Comisiei de Aparare nu stie ce se sarbatoreste joi. “Ce sarbatoare? Stiu ca luni au fost Sanzienele. Mai e o sarbatoare? A, da, stiam de ea, dar nu stiam ca e acum. Nu s-a discutat la Comisie si nu duc nicaieri pentru n-am fost invitat. Daca eram invitat, da, dar nu ma duc neinvitat. Se organizeaza de o garnizoana, ceva, si trebuia sa ma invite.”
Saptamana Patimilor – Miercuri, 26 iunie 1940, Ora 22.00
In jurul orei 22.00 Molotov i-a citit ministrului Romaniei la Moscova, Gheorghe Davidescu, urmatorul ultimatum brutal:
“NOTĂ ULTIMATIVĂ SOVIETICĂ:
În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forţa, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregii lumi.
Acum, când slăbiciunea militară a URSS a rămas în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moştenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi de Nord a Bucovinei a cărei populaţie este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională.
Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de Nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS şi populaţiei Basarabiei prin dominaţiunea de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (care a fost trimisă a posteriori, n.n.).
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile URSS şi că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”
În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forţa, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată şi deschis în faţa întregii lumi.
Acum, când slăbiciunea militară a URSS a rămas în domeniul trecutului, iar situaţia internaţională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moştenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între ţări, URSS consideră necesar şi oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să păşească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi de Nord a Bucovinei a cărei populaţie este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât şi prin comunitatea de limbă şi compoziţiune naţională.
Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părţii de Nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS şi populaţiei Basarabiei prin dominaţiunea de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (care a fost trimisă a posteriori, n.n.).
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că Guvernul român va primi propunerile URSS şi că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale paşnică conflictul prelungit dintre URSS şi România.
Guvernul sovietic aşteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”
Gheorghe Davidescu a mai avut ragaz sa afirme ca gestul guvernului de la Moscova era profund nedrept si istoria il va judeca. Inainte de a-si concedia interlocutorul Molotov a mai apucat sa murmure: “Da, istoria va judeca…”
Apropos de simbolistica, precizie si atentie la detaliu din partea specialistilor rusi (vezi deschiderea Expozitiei filatelice la 23 iunie – data in care s-a hotarat ziua Ultimatumului si a invaziei Basarabiei si Bucovinei):
“Momentul exact al emiterii ordinului de operatii pentru invazia Basarabiei si nordului Bucovinei a conincis cu momentul cand Molotov a inmanat ministrului roman de la Msocova brutalul ultimatum: ora 22.00. Exemplarul capturat de serviciile de informatii ale armatei romane era identic cu celalate 15 copii care au circulat prin comandamentele sovietice din sector:
Seria G, strict secrete, Deosebit de important. Exemplarul nr 9
Ordin de operatiuni nr 00
Statul Major al Grupului Hipomecanizat
Statul Major al Grupului Hipomecanizat
Calomeea, 26 iunie 1940, ora 22“
Detalii in “Saptamana patimilor (23 iunie – 28 iunie 1940) – Cedarea Basarabiei si a nordului Bucovinei“, de Mihai Pelin, Editura Compania, 2008
Si va fac si o confesiune, pentru posteritate. Inainte de se duce la ceruri, ultimele cuvinte ale ‘Cavalerului Adevarului’ au fost: Basarabia… Bucovina… Mihai Pelin…