Victor Roncea Blog

Luând în calcul şi posibilitatea unor vorbe-n vânt în capitala Siriei, noi nu excludem şi posibilitatea ca vizita în Siria să pregătească terenul pentru o vizită în Iran.
Duminică seara, la Zig-Zag de pe Antena 3, am tăifăsuit cu doi dintre colegii de comando jurnalistic în Iran – Carmen Gavrilă şi Victor Roncea – despre ce ni s-a părut mai interesant pe parcursul călătoriei întreprinse între 11-17 octombrie 2008 în spaţiul fostei Persii.
Am dat emisiunii un titlu sub forma unei întrebări: Va merge Traian Băsescu în Iran?.

un astfel de titlu – sugerând o ipoteză şocantă – n-aduce audienţă. Dacă el ar fi sunat Va viola Traian Băsescu o iraniancă? poate-poate că ar fi făcut să tresară ratingul. În orice caz n-ar fi reuşit să-l atingă pe cel al unei emisiuni al cărei titlu s-ar fi referit la aventura sexuală a unei muieruşti analfabete, zise şi Vedetă, cu un urangutan imbecil din lumea parveniţilor postdecembrişti.
Am dat titlul Va merge Traian Băsescu în Iran? pentru că aceasta a fost una dintre întrebările la care am încercat să găsim un răspuns noi, cei nouă membri ai delegaţiei de jurnalişti români invitaţi de autorităţile de la Teheran să întreprindem o călătorie de documentare în Iran.
Nu ne-am pus această întrebare de florile mărului. Cu mult timp în urmă am realizat la Zig-Zag un interviu cu ambasadorul Iranului în România. Răspunzând unei întrebări, Excelenţa Sa mi-a mărturisit că la prezentarea scrisorilor de acreditare a lansat preşedintelui Traian Băsescu invitaţia de a face o vizită în Iran. Nu puteam scăpa prilejul de a afla de la autorităţile iraniene stadiul în care se află această invitaţie. Mehdi Safari, adjunctul ministrului de Externe, şi Ali Baqueri, secretarul adjunct al Consiliului Naţional Iranian de Securitate, au răspuns că, de fapt, la convorbirea care a urmat ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare s-a discutat despre o vizită în Iran a şefului statului român. Autorităţile de la Teheran au insistat ulterior, pe canale diplomatice, pentru a primi un răspuns oficial, dar până la ora vizitei noastre în Iran acest răspuns, indispensabil lansării invitaţiei, n-a venit încă.
A zis preşedintele român că ar vrea să viziteze Iranul aşa, într-o doară, nimerit într-un gol de conversaţie sau ca să fie politicos?
Nu cred.
Oricât de zurliu ar fi Traian Băsescu, e greu de crezut că şi-ar fi permis să vorbească în dorul lelii. Ştia că ambasadorul Iranului la Bucureşti va informa autorităţile de la Teheran şi că acestea nu vor ezita să-l ia în serios. Iranul e o ţară declarată nefrecventabilă de America şi de ţările occidentale pentru suspiciunea că ar fabrica bomba atomică. Zisă într-o doară, vorba lui Traian Băsescu putea fi luată în serios în cancelariile occidentale, care ar fi aflat imediat pe canale diplomatice. E de presupus astfel că Traian Băsescu a ţinut să pipăie terenul. Se pare că până acum a considerat, luând în calcul reacţiile partenerilor din NATO şi din UE, că n-ar fi oportună o vizită a sa în Iran.
Luni şi marţi, Traian Băsescu a făcut o vizită în Siria. Siria e şi ea înscrisă de americani în aşa-zisa Axă a răului. Şi cu toate acestea Traian Băsescu a întreprins o vizită oficială cu mare huiet.
De la Damasc la Teheran nu e decât un pas în planul relaţiilor internaţionale.
Dar nu numai atât.
La conferinţa de presă care a urmat convorbirilor oficiale cu preşedintele Siriei, Traian Băsescu s-a referit la programul nuclear iranian. Poziţia SUA şi a principalelor ţări occidentale are la bază suspiciunea că Iranul fabrică bomba atomică. Traian Băsescu şi-a permis o nuanţă:
“Apreciem că orice ţară, orice stat are dreptul să-şi dezvolte programe nucleare civile. Deci acest drept îl are şi Iranul. În acelaşi timp, precizăm că Iranul are obligaţia la transparenţă în relaţia cu comunitatea internaţională pentru a îndepărta orice suspiciune că programul nuclear al Iranului ar avea şi valenţe militare”.
La aceeaşi conferinţă de presă, şeful statului român a mai venit cu o noutate, susţinând că România e una dintre ţările care cred că proiectul Nabuco poate fi aprovizionat inclusiv din Iran. E ceea ce Teheranul se zbate să obţină de la ţările angajate în proiectul Nabuco.
Luând în calcul şi posibilitatea unor vorbe-n vânt în capitala Siriei, noi nu excludem şi posibilitatea ca vizita în Siria să pregătească terenul pentru o vizită în Iran.
Ar deranja prea tare aliatul american?
Nu credem.
Candidatul democrat Barak Obama s-a angajat că, ajuns la Casa Albă, va face o vizită în Iran.
De ce n-ar fi Traian Băsescu un premergător din acest punct de vedere?

“Avem o relatie excelenta cu romania din punct de vedere politic, economic si cultural”, a inceput ministrul adjunct de Externe al Iranului, Mehdi Safari (foto) discutia cu ziaristii romani aflati in vizita la Teheran. Demnitarul iranian a adaugat, insa, imediat: “Acum 22-23 de ani, volumul tranzactiilor economice intre cele doua tari atingea un miliard de dolari, dar anul trecut s-a inregistrat o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro”. Si a conchis, laconic: “Desigur, acest volum este unul bun, dar cred ca potentialul este mai mare”.
Despre atuurile cooperarii romano-iraniene, viceministrul a spus: “Romania este o tara situata intr-o pozitie semnificativa in Europa. In acelasi timp, Iranul are o importanta deosebita din punct de vedere geopolitic, geoeconomic si geocultural. De aceea, tarile noastre pot colabora pe plan zonal si international”.

Unul din domeniile in care Iranul poate colabora intr-o masura sporita cu Europa este cel energetic, prin contracte de lunga durata privind livrarile de petrol si gaze. Se poate coopera si in ce priveste productia de energie, si in transportul prin conducte – a declarat viceministrul, care insa a continuat: “In urma cu trei ani, principalul partener economic al Iranului era Europa, cu importuri de 60 de miliarde, iar anul trecut au fost doar de 20 de miliarde de dolari. Deci, Europa pierde piata iraniana, din cauza sanctiunilor impuse Iranului.”

Investitorii europeni sunt in continuare cei mai doriti in Iran, dar in situatia descrisa economia iraniana nu este afectata de sanctiuni pentru ca, a spus viceministrul, “noi ne facem in continuare afacerile cu altii. Si atunci, cine pierde? Vin altii aici, iar Europa pierde o piata veche de 40 de ani”.

Si totusi, Iranul dezvolta in continuare proiecte cu state europene. Recent s-a perfectat cu elvetia construirea unui gazoduct din Iran, prin Turcia, spre Grecia, Albania, Italia, Elvetia. “Elvetienii au venit in Iran, vor sa investeasca in Iran si sa coopereze, in continuare cu Iranul” – a spus viceministrul. In schimb, proiectul Nabucco inainteaza greu, desi Iranul are consultari cu compania austriaca OMV, promotoare a proiectului. Fara Iran, a explicat, proiectul Nabucco nu va reusi, resursele iraniene sunt considerabile”. Iar OMV a facut calcule si a ajuns la concluzia ca numai gazul din Azerbaijan nu este suficient, cantitatea ar fi prea mica in raport cu costurile de construire a conductei. “Ne-am exprimat dorinta de a participa la proiectul Nabucco”, a repetat viceministrul, care a precizat ca, intre timp, tara sa este preocupata si de alte proiecte europene, care, insa, nu exclud perfectarea conductei Nabucco.

Iranul, a mai declarat demnitarul de la Teheran, are pe agenda ideea unei vizite a presedintelui Romaniei in aceasta tara. “La o discutie intre ambasadorul Iranului la Bucuresti si presedintele Traian Basescu, seful statului roman a avansat ideea de a veni in vizita la Teheran. Dupa care noi, prin Ministerul de Externe, am urmarit ideea si am incercat sa aflam mai multe depre interesul lui Traian Basescu de a vizita Iranul” – a explicat viceministrul stadiul proiectatei intalniri la nivel inalt.

Si ziaristii romani care au vizitat Iranul “au incercat sa afle mai multe” despre aceasta idee, dar n-au reusit sa obtina decat informatia ca Teheranul doreste de la Bucuresti o confirmare clara, oficiala, a faptului ca presedintele Romaniei doreste, intr-adevar, sa efectueze o vizita in aceasta tara.

Cronica Romana
Scrisori persane din secolul XXIProiectul Nabucco, Basescu in Iran – idei care-si asteapta concretizarea