Biserica Ortodoxa Romana are datoria sa intervina intru apararea memoriei Mitropolitului Saguna si a drepturilor romanilor din Ungaria
În zilele de 30 şi 31 octombrie 2008 se desfăşoară la Sibiu manifestările organizate de Comisia Naţională a României pentru UNESCO, pentru marcarea aniversării UNESCO “Andrei Şaguna – 200 de ani de la naştere”. Ieri a avut loc la sediul Bibliotecii ASTRA din Sibiu simpozionul cu tema “Andrei Şaguna – 200 de ani de la naştere”. Cu acest prilej, Academicianul Mircea Păcuraru a prezentat lucrarea sa dedicată marelui cărturar, om politic şi mitropolit, iar Revista Transilvania a lansat un număr aniversar pe această temă. În aceeaşi zi, începând cu orele 19.00 a avut loc un concert festiv, la Filarmonica de Stat din Sibiu.
Astăzi, 31 octombrie, va avea loc dezvelirea plăcilor comemorative UNESCO, în memoria lui Andrei Şaguna, la Sediul Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, la mausoleul Andrei Şaguna de la Răşinari şi în clădirea Protopopiatului de la Sălişte, transmite Basilica Press.
Cu toate acestea, la aniversarea marelui roman, Garda Maghiara a reusit sa blocheze ridicarea statuii mitropolitului in mijlocul comunitatii romanesti din Gyula/Jula. Nici Guvernul Tariceanu si Ministerul de Externe, care tocmai s-a pupat pe toti obrajii la Szeget pentru “prietenia intre popoare”, nici Administratia Prezidentiala si nici Patriarhia nu au sarit in sprijinul romnilor din Ungaria si a memoriei marelui inaintas.
Dupa cum transmitea ZIUA, in articolul lui Ioan Tudor, extremistii maghiari au reusit in cele din urma sa opreasca ridicarea in Ungaria a statuii a fostului Mitropolit ortodox al Transilvaniei, Andrei Saguna. Jobbik (“Miscarea pentru o Ungarie mai buna”), partidul de extrema dreapta din Ungaria si organizatia sustinuta de acesta, Garda Maghiara, s-au opus realizarii acestei statui in orasul Gyula, unde se gaseste cea mai numeroasa comunitate de romani din Ungaria. In cadrul intalnirii interguvernamentale romano-maghiare din noiembrie 2007 s-a convenit ridicarea unei statui a lui Andrei Saguna in curtea Catedralei Ortodoxe din acelasi oras, avand in vedere ca in anul 2009 se implinesc 200 de ani de la nasterea sa.
Jobbik: “Andrei Saguna! Pana aici!”
Ziarul Magyar Hirlap citeaza o declaratie a presedintelui filialei Jobbik din orasul Gyula, Kis-Pal Botond, care declara inainte de posibila sfintire: “Andrei Saguna! Pana aici!..”. “Niciodata nu va exista o statuie a unui fost mitropolit ortodox roman in Gyula!”. Mai mult, acesta a declarat ca “dincolo de radicalismul national, dincolo de bunul-simt, existenta unei statui a unui mitropolit roman declarat impotriva maghiarilor nu va fi tolerata in oras… Din inima si trupul tarii au fost smulse Partium-ul si Tinutul Secuiesc si au fost date romanilor. Ei doreau sa ajunga pana la Tisa, dar nu s-a putut. Orasul Gyula mai apartine de teritoriul Ungariei doar datorita norocului… Realizarea statuii nu va face bine nimanui”. Intrebat daca Garda Maghiara va fi prezenta la ceremonie, Kis-Pal Botond a declarat ca in cazul in care “Doamne, fereste!” statuia va fi realizata, roaga toate persoanele responsabile sa treaca peste hotararea primariei, care era de acord, si sa opreasca acest demers, ceea ce s-a si intamplat, scrie Ioan Tudor.
Ziarul Magyar Hirlap citeaza o declaratie a presedintelui filialei Jobbik din orasul Gyula, Kis-Pal Botond, care declara inainte de posibila sfintire: “Andrei Saguna! Pana aici!..”. “Niciodata nu va exista o statuie a unui fost mitropolit ortodox roman in Gyula!”. Mai mult, acesta a declarat ca “dincolo de radicalismul national, dincolo de bunul-simt, existenta unei statui a unui mitropolit roman declarat impotriva maghiarilor nu va fi tolerata in oras… Din inima si trupul tarii au fost smulse Partium-ul si Tinutul Secuiesc si au fost date romanilor. Ei doreau sa ajunga pana la Tisa, dar nu s-a putut. Orasul Gyula mai apartine de teritoriul Ungariei doar datorita norocului… Realizarea statuii nu va face bine nimanui”. Intrebat daca Garda Maghiara va fi prezenta la ceremonie, Kis-Pal Botond a declarat ca in cazul in care “Doamne, fereste!” statuia va fi realizata, roaga toate persoanele responsabile sa treaca peste hotararea primariei, care era de acord, si sa opreasca acest demers, ceea ce s-a si intamplat, scrie Ioan Tudor.
Gardianul informa inca din timpul desfasurarii sedintei comune a Guvernelor Tariceanu-Gyurcsany, din 21 octombrie, asupra nenorocirii abatute asupra romanilor din Gyula. Degeaba, evident. Ziarista Cornelia Rosoga scria despre denigrarea Mitropolitului sub ochii Guvernului “roman”: Tariceanu a tinut sa-si marcheze pe agenda o intalnire cu reprezentantii romanilor din Ungaria. Potrivit estimarilor, in Ungaria traiesc peste 20.000 de romani, desi statisticile oficiale indica doar jumatate. In urma cu un an, la sedinta comuna romano-maghiara de la Sibiu se decidea amplasarea unei statui a mitropolitului Andrei Saguna la Jula (Gyula in maghiara). Saptamana trecuta trebuia sa se puna piatra de temelie a statuii. Initiativa s-a amanat din cauza presiunii facute de extremistii de la “Jobbik” si a avertismentului ca la manifestare va participa si Garda Maghiara, potrivit Romanian Global News. Prima data, scandalul a fost prezentat numai in presa locala maghiara, pentru ca peste o zi acesta sa ajunga in ziarele din Budapesta. In majoritatea publicatiilor, mitropolitul roman Andrei Saguna apare prezentat ca fiind un inversunat antimaghiar. Partidele si presa de extrema dreapta s-au imbulzit sa argumenteze de ce nu are loc in Ungaria o statuie a lui Andrei Saguna, comparandu-l tot timpul cu Albert Wass, criminal de razboi. Reactiile negative ale extremistilor maghiari au fost incurajate si de un comunicat al Uniunii Mondiale Maghiare, care a cerut sa se boicoteze inaugurarea unei statui a mitropolitului ortodox Andrei Saguna pe teritoriul Ungariei. Originar dintr-o familie de aromani, Andrei Saguna s-a nascut in nordul Ungariei, la Miscolt si si-a dedicat intreaga viata emanciparii romanilor din Imperiul Habsburgic. Nici unul din angajamentele asumate in plan cultural la precedenta sedinta comuna cu privire la minoritatea romaneasca nu a fost dus la indeplinire de Guvernul de la Budapesta. Premierul Tariceanu a depus o coroana de flori la placa Lajos Kossuth-Nicolae Balcescu din Szeged, amplasata pentru a aminti de “Proiectul de pacificare” incheiat de cei doi revolutionari in 1849, din pacate prea tarziu.
Cititi aici despre viata si opera Mitropolitului Andrei Saguna: