Victor Roncea Blog

Plenul Senatului a hotărât miercuri, 11 martie 2009, să amâne pentru astăzi, 16 martie, votul final asupra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, prin care se introduc paşapoartele electronice. Amânarea s-a datorat faptului că raportul suplimentar al Comisiei juridice nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aprobat de către plenul Senatului, iar acelaşi lucru s-a petrecut şi în cazul adoptării OUG în forma Guvernului. S-a votat apoi respingerea proiectului de lege, dar nici în acest caz numărul de voturi împotriva acestei propuneri nu a fost suficient. Luni este ultima şansă a Senatului de a lua o decizie în această privinţă, legea urmând altfel să fie adoptată tacit. La propunerea Fundaţiei Spirit Românesc şi a preşedintelui fundaţiei, dl. Radu Hadârcă, senatorii de Cluj vor depune astăzi un amendament care vizează două aspecte: eliminarea impresiunilor papilare – Amprentele papilare (digitale, palmare şi plantare) sunt impresiuni ale reliefului crestelor papilare, prezente pe partea interioară a palmelor şi pe tălpile picioarelor omului – deoarece “Nu suntem o naţiune de infractori!” şi posibilitatea de a opta între un paşaport electronic prevăzut cu cip RFID şi un paşaport simplu în baza libertăţii de conştiinţă şi religioase stipulate în Constituţia României.
Eroare intenţionată sau prostie pură?
În urma discuţiilor purtate cu senatorii de Cluj, dl. Hadârcă a precizat că dânşii deţineau informaţii incorecte despre Ordonanţa pe care tocmai urmau să o voteze.
Aceştia nu cunoşteau faptul că respectiva ordonanţă, deşi prezintă tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate ca fiind următoarele: a) paşaport diplomatic; b) paşaport de serviciu; c) paşaport simplu; d) paşaport simplu temporar; e) titlu de călătorie, iar Guvernul urmează să stabilească, prin hotărâre, data de la care paşapoartele prevazute la alin. (1) lit. a)-c) vor cuprinde un mediu de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei şi a altor date personale dintre cele cuprinse în fila informatizată şi se vor elibera, în mod etapizat, ca: «paşaport diplomatic electronic», «paşaport de serviciu electronic» şi «paşaport simplu electronic», începând cu aceeasi dată eliberându-se şi paşaportul simplu temporar prevăzut la alin. (1) lit. d), ea nu oferă de fapt posibilitatea de a se opta între paşapoartele electronice şi cele simple.
Din textul mult-dezbătutei legi: “Art. 171. – (1) Pasaportul simplu temporar se elibereaza cetatenilor romani care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege si nu se afla in una dintre situatiile de suspendare a dreptului de a calatori in strainatate, respectiv conditiile prevazute la art. 15 alin. (3) – (5) si alin. (7) si, dupa caz, la art. 17, in termen de cel mult 3 zile lucratoare, in urmatoarele situatii:a) pentru persoanele care nu dispun de timpul necesar pentru eliberarea unui pasaport simplu electronic;

b) in cazul in care titularul declara in scris ca urmeaza sa calatoreasca in state intre care exista stare de beligeranta ori conflict diplomatic si are aplicata in pasaportul simplu sau in pasaportul simplu electronic o stampila ori o viza eliberata de statul cu care tara in care calatoreste se afla in conflict;

c) cand titularul detine pasaport simplu sau pasaport simplu electronic care contine vize valabile, dar ca urmare a epuizarii filelor destinate aplicarii acestora calatoria in acel stat sau in alte state decat cele care au emis vizele nu mai este posibila;

d) cand titularul a depus pasaportul simplu sau pasaportul simplu electronic pentru obtinerea unor vize si trebuie sa calatoreasca de urgenta in strainatate;

e) cand minorul urmeaza sa se deplaseze in strainatate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical fara de care viata ori sanatatea ii este pusa in pericol si nu exista timpul necesar pentru obtinerea acordului celuilalt parinte prevazut la art. 17. In aceste situatii, autoritatile care elibereaza pasaportul simplu temporar au obligatia de a informa celalalt parinte, concomitent sau de indata ce este posibil;

f) pentru cetatenii romani aflati in strainatate care nu mai poseda documente de calatorie valabile si care declara ca este necesar sa isi continue calatoria in strainatate sau sa isi reglementeze sederea pe teritoriul unui stat.

(2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. a), eliberarea pasaportului simplu temporar este conditionata de depunerea unei cereri pentru eliberarea pasaportului simplu electronic.

(3) Situatiile prevazute la alin. (1) lit. e) trebuie dovedite cu documente emise de institutia care organizeaza studiile sau concursul, documente emise ori avizate de o autoritate administrativa romana cu competente in domeniu sau, dupa caz, documente emise ori avizate de o autoritate medicala romana, din care sa rezulte perioada si statul sau statele in care se vor desfasura studiile, concursurile oficiale ori tratamentul medical.

(4) Cererile pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se depun la autoritatile prevazute la art. 15 alin. (2), cu exceptia serviciilor publice comunitare pentru evidenta persoanelor.

(5) Cu exceptia situatiei prevazute la alin. (1) lit. a), pentru eliberarea pasaportului simplu temporar se percepe suplimentar un tarif de 100 lei sau, in strainatate, suma stabilita potrivit Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe si nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei in strainatate.
Art. 172. – (1) Cetatenii romani nu pot detine decat un pasaport simplu sau un pasaport simplu electronic valabil si, doar in situatiile prevazute la art. 171 alin. (1) lit. b)-d), pot deţine, concomitent, si un paşaport simplu temporar.” – adică paşapoartele electronice rămân obligatorii, iar cele simple temporare sunt facultative.
Potrivit spuselor preşedintelui fundaţiei Spirit Românesc, senatorul Hărdău a afirmat că nu cunoştea faptul că amendamentul care permitea românilor să aleagă între cele două tipuri de paşapoarte nu există în realitate, şi a votat “fiind anunţat” că acel amendament a fost redactat.
Radu Hadârcă a declarat că responsabili pentru situaţia la care s-a ajuns astăzi sunt: presa, care a scris în căutare de senzaţional şi fără să analizeze atent textul de lege – pentru a vedea dacă românilor li s-a acordat într-adevăr posibilitatea de a alege, politicienii care votează în necunoştinţă de cauză şi societatea civică, care nu se implică atât cât trebuie atunci când este cazul.
Amendamentele care pot (ar fi putut) să schimbe totul
“Deoarece modificările aduse prin adoptarea OUG nr. 207/2008 au fost introduse într-un termen scurt, fără o consultare prealabilă a societăţii şi fără existenţa unui interval prealabil de timp în care să fie explicate şi clarificate consecinţele reale ale unor asemenea schimbări au existat foarte multe contestaţii referitoare la stocarea datelor biometrice conţinute în paşapoartele biometrice pe cip-uri RFID. Studiile tuturor specialiştilor în domeniu relevă faptul că cipul RFID reprezintă un mediu extreme de slab securizat de stocare a informaţiilor digitale. El poate fi clonat de orice persoană specializată care dispune de o minimă tehnologie, toate acestea putând conduce extreme de uşor la un furt al identităţii.

De asemenea, o garanţie fundamentală o oferă şi Carta Drepturilor Fundamentale a U.E. prin art. 10 intitulat libertatea de gândire, de conştiinţa şi de religie, care la alineatul 2 prevede: „Dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă este recunoscut in conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept”. Astfel, s-a sustinut ca prin intrarea în vigoare a acestor acte normative s-a încălcat art.10 din Carta Drepturilor Fundamentale a U.E. în sensul că aceste acte normative nu prevăd posibilitatea de a formula obiecţiuni pe motive de conştiinţă împotriva introducerii paşapoartelor cu date biometrice. Juridic, acordul prezumat contravine spiritului si literei Constitutiei României, conform careia persoana are dreptul sa dispuna de ea insasi, iar dreptul la integritate fizica si la libertatea credintelor religioase si a constiintei este garantat.
În completare, se constată şi incălcări ale Prezumţiei de nevinovăţie consacrată de art. 9 al C.E.D.O. şi art. 23 alin.11 din Constituţie (referitor la amprentarea persoanelor – preluarea impresiunilor digitale cu repetate trimiteri la Art. 29 alin. 1 din Constituţia României („Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrar convingerilor sale”), ale Dreptului la demnitate al fiinţei umane (consacrat de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în art. 1 care prevede că “toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi”) susţinând că dreptul la demnitate este un drept legat de persoana umană, este un drept absolut şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi restrâns sau încălcat de nici o prevedere naţională sau europeană (acest drept fiind reglementat atat în art. 1 in D.U.D.O., cat si in art. 10 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice).
Faţă de cele de mai sus am propus modificarea Art. 7 după cum urmează:
Alineatul ( 1)= Data biometrică inclusă în paşapoarte este imaginea facială
Alineatul (5) = Persoanele care din motive de conştiinţă sau religioase nu accepta pasapoartele cu mediu de stocare electronica a datelor biometrice, pot solicita eliberarea pasapoartelor simple temporare prevăzute la Art. 6 alin.1 lit. d)..”) care sa ofere posibilitatea persoanelor ce invoca motive religioase sau de constiinta de a circula liberi pe baza de paşapoarte temporare care sa nu cuprinda medii de stocare electronica a datelor biometrice.
Precizăm că prin modificarea propusă nu se intenţionează crearea unei posibilităţi de eludare a călătoriilor in străinătate pe bază de documente de calatorie ce cuprind medii de stocare electronică a datelor biometrice a persoanei ci doar garantarea fundamentală pe care o oferă şi Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene“.
În esenţă, se cere ca pe paşapoarte să fie introdusă o singură dată biometrică: imaginea facială şi posibilitatea de a opta între un paşaport electronic prevăzut cu cip RFID şi un paşaport simplu, în baza libertăţii de conştiinţă şi religioase stipulate în Constituţia României.
Radu Hadârcă a declarat în exclusivitate pentru Napocanews că a vorbit personal cu senatorii de Cluj pentru a-i convinge să accepte respectivele amendamente: joi 12 martie – cu senatorul Şerban Rădulescu, iar vineri 13 martie – cu Mihail Hărdău şi Alexandru Cordoş, urmând ca pe parcursul aceleiaşi zile să lase materialele senatorului Marius Nicoară.
Parlamentul European nu consideră necesară colectarea datelor biometrice în spaţiul Schengen
În cadrul unui articol, din 10 martie 2009, publicat în cotidianul Adevărul, era prezentat un comunicat al biroului român de presă de la PE care informa faptul că deputaţii europeni au pus la îndoială, într-un raport adoptat referitor la spaţiul Schengen şi la gestionarea frontierelor, practica “colectării masive de date” personale de identitate.
“În ceea ce priveşte “Protecţia datelor şi probleme legate de datele biometrice”, raportul PE arată că “siguranţa datelor biometrice nu este absolută şi acestea nu sunt în toate cazurile corecte”. Prin urmare, deputaţii europeni consideră că ar trebui să existe întotdeauna proceduri alternative, iar profilurile de risc ar trebui elaborate mai bine”.
Un raport al CESE (Comitetul Economic şi Social European) – organul consultativ compus din 222 de consilieri care reprezintă organizaţiile patronilor, muncitorilor, agricultorilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, comerţului şi artizanatului, mediilor cooperative şi reciproce, profesiilor liberale, consumatorilor, persoanelor angajate în protecţia mediului, familiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor non-guvernamentale cu caracter social, care se ocupă la nivel european de reprezentarea diferitelor categorii ale vieţii economice şi sociale – caracterizat drept “locul de exprimare al societăţii civile la nivel european”, concluziona încă din data de 11 iulie 2007 că introducerea cipurilor RFID în paşapoarte este o idee greşită: “Identificarea prin frecvenţe radio (RFID) este o tehnologie semnificativă, care va deveni cu timpul foarte importantă. Aplicaţiile sale prezente şi viitoare au potenţialul de a îmbunătăţi net o gamă largă de activităţi economice, atât în sectorul public, cât şi în cel privat şi de a aduce beneficii semnificative atât persoanelor, cât şi întreprinderilor. De asemenea, are potenţialul de a stimula o dezvoltare masivă în domeniul aplicaţiilor Internetului, făcând posibil ceea ce o agenţie a ONU a descris ca fiind „Internetul obiectelor”. Cu toate acestea, dacă RFID nu este foarte atent controlată, ar putea, totodată, să încalce intimitatea persoanei, să distrugă libertăţile cetăţeneşti şi să ameninţe securitatea persoanelor şi a întreprinderilor“.
Acelaşi raport preciza: “Se poate imagina o lume în care dispozitivele de citire RFID formează o reţea globală omniprezentă…acest lucru nu trebuie permis…Cele mai des întâlnite surse de date care sunt afectate de probleme de protecţie a vieţii private sunt sănătatea, justiţia penală, finanţele, genetica şi localizarea, iar localizarea este problema-cheie a RFID. RFID nu trebuie folosită pentru localizarea persoanelor. Localizarea persoanelor este o acţiune inadecvată, indiferent că se face prin îmbrăcăminte, bunuri sau alte articole; RFID nu ar trebui utilizată niciodată într-un mod care să elimine sau să reducă anonimatul; autoritatea responsabilă ar trebui să indice clar că lucrurile amintite mai sus vor fi admisibile numai în situaţii excepţionale şi cu obţinerea în prealabil a aprobării oficiale a autorităţii…Aplicaţiile care identifică persoane prin intermediul mărfurilor pe care le-au cumpărat sunt, în general, inacceptabile. Cu toate acestea, unele aplicaţii sunt inadecvate într-o societate liberă şi nu ar trebui autorizate niciodată. Necesitatea imperativă de a proteja viaţa privată şi anonimatul trebuie să constituie miezul recomandării adresate de Comisie statelor membre…Atunci când nu este însoţită de garanţii adecvate, localizarea continuă a unei persoane poate deveni o încălcare gravă a protecţiei vieţii private, care necesită o justificare solidă şi un control deosebit de atent.”
Graba strică treaba?
“România este prima ţară membră U.E, după Germania, care se grăbeşte să introducă paşapoartele biometrice. Explicaţia oferită de reprezentanţii Ministerului de Interne, cum că împotriva ţării noastre s-ar declanşa proceduri de contencios la nivelul UE, a fost una hilară, întrucât, dacă din Europa, nicio ţară afară de Germania nu a respectat aceste dispoziţii europene vizând paşapoartele biometrice, nimeni nu ne poate lămuri de ce tocmai România este luată în vizor şi sancţionată”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Juridice din Senatul României, Iulian Urban.
Trebuie precizat că Germania, prima ţară din Uniunea Europeană care a introdus paşaportul biometric securizat, solicită cetăţenilor săi imprimarea pe paşapoarte a unei cantitatăţi de date biometrice inferioare celei cerute de statul român prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 207/2008. Cu toate acestea, senatorul clujean Alexandru Cordoş este convins de faptul că “şi la ei se vor cere mai multe date biometrice în curând”. Membrul PSD i-a explicat d-lui Radu Hadârcă faptul că “prin adoptarea prezentei forme a Ordonanţei s-a încercat sărirea peste o etapă, pentru evitarea unor costuri suplimentare”.
Membrul PD-L Iulian Urban a vorbit în cadrul Plenului Senatului despre costurile semnificative pe care le-ar implica oricum trecerea la noile paşapoarte: aproximativ 559 milioane de euro, sumă deloc de neglijat în condiţii de criză economică.
Noi proteste în faţa clădirii Senatului
Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice organizează astăzi, între orele 14:00-16:00, un miting de protest la Senat contra paşapoartelor biometrice.
În calitate de coparticipant, Tiberiu Golomboş – preşedintele Asociaţiei civice “Dreptatea”, a declarat pentru Napocanews că se aşteaptă la prezenţa a aproximativ două mii de protestatari. Acesta a spus că organizatorii evenimentului solicită “posibilitatea de putea alege un paşaport normal în locul celui electronic”.
Marius Mureşan
https://www.napocanews.ro/