Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

In timp ce structurile universitare si Ministerul Educatiei nu sunt interesate sa lamureasca modul in care se avanseaza in cariera universitara, ziarul “Gardianul” isi cauta dreptatea in justitie. Hotararile primelor instante in cauza de plagiat din lucrarile stiintifice ale urologului Ionel Sinescu le incalca pe cele ale Curtii Europene a Drepturilor Omului si ingradesc dreptul la libera exprimare, sustin avocatii.

Materiale publicate in ziarul nostru in 2007, prin care s-au constatat o serie de nereguli privind verificarea unor dosare de candidatura in obtinerea de titluri universitare, au facut obiectul unui proces intentat de profesorul Ioanel Sinescu, prorectorul Universitatii de Medicina. Opinii din lumea medicala sustineau ca o lucrare a lui Sinescu, “Urologie clinica”, aparuta in 1988, contine fragmente reproduse dupa un tratat american de specialitate, editat in 1957. Volumul a fost folosit la obtinerea titlului de profesor, alaturi de o alta lucrare, care nu are ISBN si nu a fost pastrata la Ministerul Educatiei. Timp de un an si jumatate, ziarul “Gardianul” cauta dreptate in justitie, pentru prezentarea unor materiale informative, in vreme ce structurile academice, nici pana la aceasta ora, nu au dat un raspuns in privinta verificarii informatiilor semnalate. Ziarul este pregatit sa continue lupta pentru dreptate atat la Curtea de Apel, cat si la CEDO, organism care nu este supus unor influente si interese, asa cum se poate intampla in Romania. “Noi am apreciat ca esenta acestui litigiu era judecata de valoare a ziaristului cu privire la o persoana care detinea o functie publica si cu privire la un subiect de interes general. Hotararea pronuntata de prima instanta de judecata nu a tinut cont de numeroasele hotarari ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. Tot Curtea Europeana s-a pronuntat cu privire la judecatile de valoare. In caz contrar, s-ar incalca libertatea de exprimare prevazuta in articolul 10 al Conventiei”, a declarat avocatul Augustin Draghiceanu Babaneacsa. In continuare, procesul s-a desfasurat in aceiasi termeni. “A doua instanta de judecata nu a inteles sa judece fondul problemei si a solutionat cauza pe exceptia netimbrarii apelurilor, incalcand in mod flagrant articolul 12 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, articol care prevede urmatoarele: in cazul cererilor sau actiunilor introduse in comun de mai multe persoane pentru acest obiect, ori cand obiectul este un drept sau o obligatie comuna, taxa judiciara de timbru se datoreaza in solidar”, a mai precizat avocatul Babaneacsa.

MEC nu se implica in astfel de cazuri

“Este mai mult decat evident ca Tribunalul Bucuresti a facut o aplicare gresita a legii, atunci cand a considerat ca taxa de timbru se impunea a fi platita de fiecare apelant in parte. In prezent, ne aflam in calea de atac a recursului promovat impotriva hotararii Tribunalului Bucuresti”, a concluzionat avocatul Draghiceanu Augustin Babaneacsa. La inceputul anului 2007, a circulat in lumea medicala si cea universitara opinia ca Ioanel Sinescu a copiat fragmente intregi si grafice dintr-un tratat american din 1957, in lucrarea sa “Urologie clinica”. Ministerul Educatiei a sustinut ca actul de copiere dupa autori straini este un fenomen generalizat, confirmand asemanarile evidente dintre titlurile capitolelor, continutul acestora si graficele utilizate. Reprezentantii Ministerului Educatiei nu se implica insa in astfel de cazuri, sustinand ca Legea romaneasca a drepturilor de autor este vaga si interpretabila. Modul in care se face promovarea universitara, criteriile si transparenta deciziei nu au interesat autoritatile, care au lasat totul in seama autonomiei universitare. La randul sau, profesorul Sinescu a declarat ca a scris cartea “Urologia clinica” pentru ca si studentii romani care nu acces la tratatele americane sa beneficieze de aceste informatii. Mai mult, el considera ca nicio lucrare medicala nu este originala suta la suta, ca sunt date care se folosesc pe plan international si ca aportul unui autor este reprezentat de cazuistica proprie, din care ceilalti pot sa invete.

Academia, aproape obligatorie

In 2004, rectorul din acea perioada, acad. Laurentiu M. Popescu, a reactionat dur la acuzatiile privind copierea cartii “Ghidul medicului de garda” dupa un volum editat in Franta, lucrare coordonata de ministrul sanatatii din acea vreme. Printre cei care au fost implicati in acest scandal s-au numarat si academicianul Constantin Popa si profesorul Ionel Sinescu. Ulterior, acad. Popa il propune pe Sinescu ca membru corespondent al Academiei, fiind sustinut de acad. Popescu. Intamplator, desigur, Rectoratul UMF a scos la concurs doua posturi de profesor de dermatologie, intr-un an de mari restrictii bugetare, chiar la catedra unde este conferentiar sotia academicianului Popescu. Pe site-ul Academiei, profesorul Sinescu si-a trecut in CV peste 500 de lucrari stiintifice. Pe site-ul PudMed figureaza cu 22 de lucrari cotate ISI, din care 18 sunt scrise in colaborare cu prof. Proca si doar 4 dupa ce acesta s-a retras din activitate.
Ioana Theodoru
https://www.gardianul.ro/

• Share
• Tweet
• Pin
• Email