La inceputul campaniei electorale pentru europarlamentare si eu am fost de aceeasi parere cu cea a romanilor nervosi si dezgustati de politica de clanuri mafiote, dispusi sa protesteze prin inscrisuri impotriva statului politienesc pe buletinul de vot. Dar mesajele, aproape disperate, ale prietenilor mei din Harghita si Covasna, m-au convins ca gresesc.
E usor sa stai aici, pe malul Dambovitei – chiar daca Bucurestiul a ajuns sa fie un fel de a treia capitala a Austro-Ungariei – si sa spui cu aplomb, la un mic si o berica: “ce, va e frica de unguri, ca ne iau Transilvania… pai unde s-o duca?”. In primul rand ca, tehnic, aproape ne-au si luat-o, ca administrare, proprietate si investitii economice. Apoi, recomand tuturor celor ce se exprima atat de usor sa faca cate o vizita la fratii nostri romani supusi chiar in aceste clipe unei adevarate operatiuni programatice de purificare etnica, doar la cativa pasi de noi, putin mai sus de Brasov, unde ne distram noi in week-end-uri. Stiti, de exemplu, ca saptamana trecuta a fost inchisa ultima librarie romaneasca din Covasna? Cum vi se pare asta?
Asadar, chestiunea e simpla, de aritmetica de clasa I: cu cat mai putini romani vor merge la vot (sau isi vor anula votul) cu atat mai mult, procentual, organizatia etnica a extremistilor maghiari anti-Romania, UDMR, va creste in numar de reprezentanti in Parlamentul European.
Probabil ca multi dintre cei scarbiti – vorba lui Eminescu: “Ne e sila!” – nu inteleg ce inseamna sistemul in care traim si cred ca poate exista o evadare, ipotetica, chiar traind in el. Ei bine: e imposibil! Poate doar calugarindu-ne – desi aceasta presupune si mai multa implicare, pentru a compensa nestiinta majoritatii – sau fugind in munti ca, pe vremuri, haiducii si, apoi, luptatorii anticomunisti… Doar ca acum “avem onoarea sa fim monitorizati prin satelit”, vorba Parazitilor. Ca atare, fie ca vrem, fie ca nu vrem, cu toate ca nici macar n-am fost intrebati – nu ca am fi stiut, marea masa, ce presupune asta – suntem deja in UE. Considerata de observatori mai atenti drept o potentiala UESSR. Doar are si comisari… E, si mai are si un Parlament. In care, uneori, ca si la Bucuresti, un singur vot poate conta, enorm. Cu acel singur vot ni se pot baga pe gat “casatoriile” homosexualilor sau, in cazul ungurilor, “autonomia largita” a asa-zisului ‘”Tinut Secuiesc”, practic desavarsirea etnocidului asupra romanilor in zonele in care acestia au devenit o minoritate opresata.
In acelasi timp, un europarlamentar nu inseamna numai un vot, ci si o armata de consilieri si de oportunitati, sfori si relatii, influenta si interferenta. Totodata, e bine de stiut: suma aflata la dispozitia unui europarlamentar, lunar, se ridica la peste 30.000 de euro. Aveti idee cate se pot face, lunar, cu un asemenea buget?! E: vreti sa il faceti cadou ungurilor?!
Pe fond, discutia despre sistem si sanctionarea lui prin anti-vot este ilogica, pentru ca, din perioada interbelica pana astazi niciodata romanul nu a mai putut alege liber pe cine a vrut el si niciodata cei alesi nu au reprezentat binele in Romania. Dupa 1989, pana recent, s-a votat pe liste. Deci, automat, chiar daca aveai un om de suflet si simtire romaneasca intr-un partid, si vroiai sa iasa parlamentar, trebuia sa votezi, implicit, si restul muraturilor. Mai mult: intotdeauna, dupa alegerile din 1937 incoace, romanul a fost obligat sa aleaga raul cel mai mic, atunci cand a fost lasat sa o faca. Sau sa voteze, de cele mai multe ori, anti-cineva, anti-ceva – PMR, PSD, ETC -, nu pentru cineva sau ceva. Sperand ca astfel va fi putin mai bine, pentru Romania. Ati descoperit acum democratia? Asta e!
La fel, valabil si pentru Parlamentul European. Se voteaza pe liste si, din nou – pana va aparea o forta cu adevarat romaneasca – trebuie sa alegem raul cel mai mic.
Probabil ca multi dintre cei scarbiti – vorba lui Eminescu: “Ne e sila!” – nu inteleg ce inseamna sistemul in care traim si cred ca poate exista o evadare, ipotetica, chiar traind in el. Ei bine: e imposibil! Poate doar calugarindu-ne – desi aceasta presupune si mai multa implicare, pentru a compensa nestiinta majoritatii – sau fugind in munti ca, pe vremuri, haiducii si, apoi, luptatorii anticomunisti… Doar ca acum “avem onoarea sa fim monitorizati prin satelit”, vorba Parazitilor. Ca atare, fie ca vrem, fie ca nu vrem, cu toate ca nici macar n-am fost intrebati – nu ca am fi stiut, marea masa, ce presupune asta – suntem deja in UE. Considerata de observatori mai atenti drept o potentiala UESSR. Doar are si comisari… E, si mai are si un Parlament. In care, uneori, ca si la Bucuresti, un singur vot poate conta, enorm. Cu acel singur vot ni se pot baga pe gat “casatoriile” homosexualilor sau, in cazul ungurilor, “autonomia largita” a asa-zisului ‘”Tinut Secuiesc”, practic desavarsirea etnocidului asupra romanilor in zonele in care acestia au devenit o minoritate opresata.
In acelasi timp, un europarlamentar nu inseamna numai un vot, ci si o armata de consilieri si de oportunitati, sfori si relatii, influenta si interferenta. Totodata, e bine de stiut: suma aflata la dispozitia unui europarlamentar, lunar, se ridica la peste 30.000 de euro. Aveti idee cate se pot face, lunar, cu un asemenea buget?! E: vreti sa il faceti cadou ungurilor?!
Pe fond, discutia despre sistem si sanctionarea lui prin anti-vot este ilogica, pentru ca, din perioada interbelica pana astazi niciodata romanul nu a mai putut alege liber pe cine a vrut el si niciodata cei alesi nu au reprezentat binele in Romania. Dupa 1989, pana recent, s-a votat pe liste. Deci, automat, chiar daca aveai un om de suflet si simtire romaneasca intr-un partid, si vroiai sa iasa parlamentar, trebuia sa votezi, implicit, si restul muraturilor. Mai mult: intotdeauna, dupa alegerile din 1937 incoace, romanul a fost obligat sa aleaga raul cel mai mic, atunci cand a fost lasat sa o faca. Sau sa voteze, de cele mai multe ori, anti-cineva, anti-ceva – PMR, PSD, ETC -, nu pentru cineva sau ceva. Sperand ca astfel va fi putin mai bine, pentru Romania. Ati descoperit acum democratia? Asta e!
La fel, valabil si pentru Parlamentul European. Se voteaza pe liste si, din nou – pana va aparea o forta cu adevarat romaneasca – trebuie sa alegem raul cel mai mic.
Din acest punct de vedere imi este la fel de greu ca si colegii mei anti-sistem. Nu o sa aleg nici mort o lista – chiar recomandata inconstient de o asociatie respectabila, in anumite privinte, ca AFR – pe care se gasesc homosexuali si sustinatori ai lor, cum este PDL, prin asa zisul “grup civil” introdus de Soros si GDS. Nu o sa votez masoni care au sabotat alegerea corecta a Patriarhului Romaniei, ca cel din fruntea listei PNT. Nu o sa votez PNL in vecii vecilor – desi, culmea, am semnat in ianuarie ’90 pentru reinfiintarea acestui partid -, dupa ce Guvernul Tariceanu si agentii de serviciu ai Budapestei au vrut sa dea cadou Ungariei uriasa mostenire a Fundatiei Gojdu, de drept a Bisericii nationale si a ortodocsilor saraci din Transilvania. Nu o sa votez PSD, din milioane de motive, dar mai ales pentru ca pe lista lui se afla si cel care a militat si semnat pentru rusinosul Tratat cu Ucraina, prin care recunosteam pierderea teritoriilor strabune romanesti, Basarabia, Bucovina, Maramuresul de nord, Tinutul Herta si chiar si Insula Serpilor, cu imensul ei areal marin exploatabil.
Evident, nu au mai ramas multe optiuni. Eu unul o sa votez pe cine cred ca ar fi candidatul cel mai putin corupt sau coruptibil si care poate fi de folos Romaniei in PE, si ca sa le dea in cap ungurilor, chiar in propriul lor grup european-PPE, si sa incurajeze tendinte de tineret, de improspatare a troacei politice.
Repet: mi se pare de-a dreptul o copilarie sa anulam votul. Cui foloseste? Securistilor care vor numara cati sunt cei care se opun ca sa-si poata face ei calculele mai bine, desi imprecis? Pentru ca este evident ca cei care sustin Apelul Parintelui si lupta anti-cip s-au exprimat la Petru Voda: peste 700.000. Intre acestia insa sunt destui, ca si mine, carora nu le arde de refulari cu pixul pe hartie si satisfactii minore verbale de genul “le-am facut-o!”. Daca suntem asa de viteji mai bine luam un spray si umplem orasele in care suntem cu “REFUZ CIPUL”. Ar fi de mai mare efect, devenind vizibil pentru toata lumea, nu numai pentru niste numaratori amarati de voturi. De ce nu o facem?! Poate ne spun anti-imperialistii UE…
Repet: mi se pare de-a dreptul o copilarie sa anulam votul. Cui foloseste? Securistilor care vor numara cati sunt cei care se opun ca sa-si poata face ei calculele mai bine, desi imprecis? Pentru ca este evident ca cei care sustin Apelul Parintelui si lupta anti-cip s-au exprimat la Petru Voda: peste 700.000. Intre acestia insa sunt destui, ca si mine, carora nu le arde de refulari cu pixul pe hartie si satisfactii minore verbale de genul “le-am facut-o!”. Daca suntem asa de viteji mai bine luam un spray si umplem orasele in care suntem cu “REFUZ CIPUL”. Ar fi de mai mare efect, devenind vizibil pentru toata lumea, nu numai pentru niste numaratori amarati de voturi. De ce nu o facem?! Poate ne spun anti-imperialistii UE…
Dar exista, oare, vreun “imperiu bun”, prin preajma? Cumva cel rosu, si de la sangele romanesc? Pana la o Romaniei Mare si independenta suntem aici, la masa acestei Europe, stramba, cu picioarele clatinandu-se, dar a unei Europe careia ii apartinem, fie si pentru simplu fapt ca am contribuit la crearea ei si ne-am jertfit, la portile ei, cu sute de mii de vieti omenesti. Si cred ca, tocmai, aici ar trebui sa ne intrebam, noi astia, chiar putin superior: “ce, va e frica de Novaia Europa? A cazut ditamai URSS, imperiul raului, si nu o sa se dezintegreze UE?! Si tiganii ce pazesc… daca noi nu stim sa ne mai rugam?!”
Haideti sa fim seriosi: ce tara a lumii mai e libera cu adevarat, astazi? Nici una. Asta este adevarul. Treziti-va! Singura noastra misiune, care ne-a mai ramas si pe care o putem duce, dupa slabele noastre puteri, este de REZISTENTA. Si aceasta se poate indeplini si printr-un simplu vot. Nu uitati de Ip si Traznea, de martirii neamului ucisi de unguri! Urmasii acelor romani rezista, inca, sub noua ocupatie maghiara. Nu ii lasati singuri! Nu le dati ungurilor inca o arma sa le-o puna la tampla!
Daca nu va pasa, stati in casa! Sfantul Duh, al carui praznic il sarbatorim azi, la pogorarea lui, sa ne lumineze!
Doamne ajuta!
Doamne ajuta!
JUST, VICTOR. AM VOTAT PENTRU ROMANIA CU ROMANIA MARE!