Toate pseudoproiectele promovate de catre R. C. Cristea si grupul Borsanilor, fie cele pretins “culturale” sub forma de conferinte, fie cele pretins “editoriale” sub forma de carti ale prietenilor sau alte publicatii, au cateva caracteristici esentiale:
1. Au ca sursa de finantare bani publici, provenind exclusiv din bugetul Muzeului Literaturii alocat de catre Primaria Capitalei;
2. Au fost sau urmeaza a se desfasura exclusiv prin firmele, asociatiile si fundatiile lui Aurel si Ioan Borsan din grupul S.C. Management SRL;
3. Au ca “specialisti” sau “colaboratori” principali scriitori din gasca culturnicilor rosii, platiti cu sume exorbitante din bugetul muzeului;
4. Au bugete exorbitante, in conditiile crizei economice si financiare si fata de rezultatele si beneficiile lor finale pentru muzeu sau pentru public;
5. Rezultatele si beneficiile lor finale pentru muzeu sau pentru public sunt nule sau minime, in conditiile in care acestea se desfasoara de regula in alte locatii decat cele ale muzeului.
Din punct de vedere strict rational, analizand logic faptele, se desprind astfel cateva concluzii finale:
1. Muzeul este, conform definitiei, o institutie publica. Adica „treaba” lui primara este cu publicul, care este ratiunea lui de a exista. Ori, pseudoproiectele promovate de catre R.C. Cristea si grupul Borsanilor nu au nici un public, sau, in cel mai bun caz un public extrem de ingust. Dincolo de interesele exclusiv private ale acestora, atat prin forma cat si prin modul lor de desfasurare, releva in mod clar caracterul falimentar si inutil al acestora, datorate, in cea mai mare parte, managementului fraudulos si dupa ureche al impostorului R.C. Cristea;
2. Regulile elementare ale managementului de proiect spun ca un proiect viabil isi propune rezolvarea unei (unor) probleme (nevoi) punctuale, concrete si reale ale unui grup tinta, ale publicului, mai exact. Beneficiarii ar trebui sa fie, deci, publicul, consumatorul de cultura, oamenii adica. Ori, dupa cum se vede limpede, pseudoproiectele promovate de catre R.C. Cristea si grupul Borsanilor nu aduc nici un fel de beneficii nici publicului si nici muzeului. Nu au deci nici o finalitate practica. Sunt adica forme fara fond. Beneficiarii reali ai acestora sunt doar un grup de interese de gasca sau private ale initiatorilor sau colaboratorilor lor.
3. Tacerea suspecta a autoritatilor Primariei Capitalei, in special a reprezentantilor Directiei pentru Cultura, direct responsabili, in urma acestor dezvaluiri incendiare, precum si obstinatia cu care ilegalul si fraudulosul director a fost mentinut in functie atata timp, in ciuda dovezilor si evidentelor, naste serioase semene de intrebare privind complicitatea acestora la activitatile falimentare si infractionale astfel dovedite ale impostoruliui R. C. Cristea.
PS: Un mesaj de la Adevarul pentru RCC :
prietenul ibl
ei ? e bine la Scanteia ???
Ei ??? ia zi mon cher e bine la scanteia pe banii borfasilor ??? cred ca te simti minunat … de ce ??? pt. ca ai gasit iar un loc in care poti sa faci sezizari, rapoarte, plangeri…ca in vremurile bune….ale tale,vreau sa aspun. daca-si scrie n.r. memoriile ai bellit-o… dar ai loc cu siguranta linga “celalalt” la rfi… hehehe … prietenii stiu de ce …
BTT-ul UTC era intesat de cadre ale Securitatii, la varf. Sunt nume grele care au fost implocate in "privatizarea" BTT dupa revolutie. Un patromoniu urias a fost disputat si impartit intre capusele retelei securiste si limbricii activului de partid. Profitori au fost destui – de la Bittner la Copos, de la Borsan la George Paunescu, fost partener de afaceri cu Borsan. Linia comuna – firul orus care i-a unit a fost dosarul de cadre. Legatura dintre Borsan si deplin conspiratul Radu Calin Cristea are aceeasi explicatie. Mai sapati putin in jurul "confratelui" dvs domnilor ziaristi si o sa gasiti si altceva decat conexiuni de afaceri…
Borsan a lucrat in subordinea lui Doicaru. Pe scurt a fost unul dintre "elementele de sprijin" ale Securitatii. Si despre Radu Calin Cristea se poate spune acelasi lucru – a fost trimis de "baietii cu ochi albastri" pe post si de aici si dubioasele sale contacte si afaceri de azi. Sub orice numire ilegala sub orice afacere murdara, daca racai putin gasesti o manarie de-a baietilor. Radu Calin Cristea a fost si a ramas fetita baietilor iar banii pe care ii suge din fondurile Primariei se duc direct la baietei, retribuiti generos pentru toti anii din care l-au tinut in pozitia capra – preferata de "jurnalist".
Io’ zic sa nu va faceti mari iluzii cu treaba aiasta. Ok, omu’ fu’ pin’la urma ejectat. Insa numa’ teporar, bag sama. Ca’ asta fuse numa o mica defectiune, neprogramata, in sistem. Sunt doar mici accidente de parcurs. Una la mana: vor gasi repejor alt yesman „colaborator” din bransa care sa continue „opera” ’nceputa de „baietzi” si Cristea aista. Pai, ce credeti ca merge asa? Sunt interese mari acolo. Musai, banii treb’e sa circule in sistem, biela-manivela. Doi la mana: omu’ va fi readus acolo, peste cateva luni… Legal, nelegal, nu conteaza. Punem pariu?
Drajii mosului, Cristea aista nu e vinovat neaparat de corupţie sau neglijenţă în serviciu – astea’s în firea lucrurilor şi a sistemului – ci de neglijenţă în păstrarea aparenţelor. Şi pentru ca a defectat… din prostie. Jocul este între a fi şi a părea. Iar regula de bază este că nu contează cum eşti, ci cum apari în faţa oamenilor; poţi fi un bou cu prestanţă, de-o pilda, cum vru’ Cristea ista sa hie – şi te-ai salvat. Dar nu te mai scapă nici dracu' dacă n-ai prestaţie conformă, chiar de nu eşti bou. Fiindcă nu e condamnabil să fii bou (vacă). Însă e de neiertat să se cunoască…