Panteon pe promontoriu
Pana la sfarsitul anului va fi definitivata macheta Panteonului Romaniei, cladire care va avea gravata pe frontispiciu aceeasi formula ca si pe Panteonul din Paris: “Aux Grandes Hommes. La Patrie Reconnaissante” (Marilor Oameni. Patria Recunoscatoare).
Monumentul va fi amplasat, probabil, in preajma fostului Crematoriu Cenusa, “ce are avantajul de a urma cerintele testamentare ale regelui Carol I, care a indicat un potential loc deasupra bisericii Caramidari, dar, daca Primaria Capitalei gaseste un loc mai bun, noi nu ne opunem”, a declarat pentru Agerpres, Paun Ion Otiman, secretar general al Academiei Romane.
Ieri s-a lansat Fundatia Panteonul Romaniei
Donatiile colectate pana in prezent sunt suficiente pentru elaborarea caietului de sarcini si demararea concursului de proiecte pentru selectarea firmei de constructie. Reprezentantii fundatiei au avut deja mai multe intalniri cu presedintele Ordinului Arhitectilor, Serban Sturdza, dar si cu arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu. Academia dorea initial ca Panteonul sa fie ridicat pe terenul fostului Crematoriu din Parcul Tineretului, dar, pentru ca si acesta este un monument, s-a optat pentru o noua cladire, la 200 de metri de locul initial. “Terenul respectiv are forma de promontoriu, ceea ce ar pune in valoare noua constructie. Aceasta nu trebuie sa fie doar un spatiu de comemorare”, ci sa indeplineasca si o importanta functie educativa, prin gazduirea unor conferinte si dezbateri, a precizat Otiman pentru Mediafax.
Proiect cu 27 de fondatori
Academia Romana a lansat oficial, la sfarsitul anului trecut, Proiectul National “Panteonul Romaniei”, prin care propune Parlamentului, Presedintiei si Guvernului, precum si opiniei publice, infiintarea unei institutii destinate slujirii memoriei marilor personalitati ale tarii. Fundatia, care numara 27 de membri fondatori, este condusa de Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane si are trei vicepresedinti: Radu Ciuceanu, directorul Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, inginerul Nicolae Ivan si academicianul Paun Ion Otiman. Tot in cadrul evenimentului de ieri, Academia le-a cerut principalelor institutii ale statului sa puna capat “desfigurarii” Capitalei prin ridicarea unor cladiri inalte in centrul orasului si in partea sa istorica, dar a condamnat si proiectul de exploatare aurifiera de la Rosia Montana, considerandu-l drept “o mare greseala, daca nu chiar o crima, care nu justifica efectele colaterale negative”, a declarat pentru Agerpres, presedintele institutiei.
Cristina SPIRIDON / ZIUA Cultura