Comuniştii moldoveni au obţinut 45,1% din voturi – rezultate preliminare
CHIŞINĂU / 12:54, 30.07.2009
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut 48 de mandate în Parlament, iar trei formaţiuni politice, între care PPCD, nu au reuşit să acceadă în Legislativ, potrivit rezultatelor finale preliminare, prezentate joi de autoritatea electorală, relatează Interlic în pagina online.
Comisia Electorală Centrală a anunţat într-o conferinţă, în care a prezentat rezultatele preliminare ale scrutinului anticipat de miercuri, că cinci dintre partidele care au candidat în alegeri au intrat în Parlament.
Potrivit autorităţii electorale moldovene, procentele obţinute de partide sunt:
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 704.610 voturi – 45,1%
Partidul Liberal-Democrat din (Republica) Moldova (PLDM) – 256.310 – 16,4%,
Partidul Liberal (PL) – 224.470 – 14,4%,
Partidul Democrat (PD) – 197.126 – 12,6%,
Alianţa Moldova Noastră (AMN) – 115.273 – 7,4%,
Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD) – 29.805 – 1,9%,
Partidul Social-Democrat (PSD) – 29.310 – 1,9%,
Partidul Ecologist Alianţa Verde (PEAV) – 6.473 – 0,4%.
Potrivit Comisiei, PLDM a obţinut 17 mandate de deputat, PL – 15 mandate, PD – 13 mandate, iar AMN 8 mandate. În acest moment, în cazul unei alianţe PCRM-PD, cele două partide ar întruni 61 de mandate, necesare alegerii noului preşedinte al ţării.
Trei partide nu au reuşit să obţină suficiente voturi pentru a intra în legislativ. Acestea sunt Partidul Popular Creştin-Democrat, Partidul Social Democrat şi Partidul Ecologist Alianţa Verde. Preşedintele autorităţii electorale moldovene, Iurie Ciocan, a declarat că au fost înregistrate 1.563.341 de voturi valabil exprimate, precizând că din cele 2.617.739 de buletine de vot tipărite au fost neutilizate şi anulate 1.044.135 de buletine de vot.
Ciocan a declarat că autorităţii i-au parvenit rapoarte preliminare din partea mai multor ONG-uri, precizând că legea electorală prevede în mod expres cine şi în ce condiţii poate depune contestaţii la aceasta. El a anunţat că deoarece nu au fost respectate condiţiile şi termenele de prezentare a acestor contestaţii, Comisia “doar a luat act de acestea, dar nu le-a înregistrat”.
Rezultatele finale ale acestui scrutin vor fi anunţate vineri, într-o conferinţă, a declarat Eugen Ştirbu, precizând că autoritatea nu a primit încă rezultatele scrutinului de la câteva secţii de votare din srăinătate, fără să facă alte precizări.
Mediafax
In 1974 absolva Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat din Minsk – Belarus – un fel de Stefan Gheorghiu mai tare.
Până în anul 1977 a lucrat ca redactor şi redactor-şef de emisiuni la Televiziunea RSSM. Activează apoi în organele de conducere ale Organizaţiei Tineretului Comunist (Komsomol) sovietic. În perioada 1977-1979, este secretar la Comitetul de Komsomol a Comitetului de Stat pentru Radio şi Televiziune, apoi devine instructor pentru ideologie la Comitetul Central al Organizaţei de Komsomol din Moldova. Între anii 1981–1984, Dumitru Diacov lucrează ca şef de departament la Comitetul Central al Organizaţei de Komsomol din Moldova.
Din anul 1984 a fost corespondent în RSS Moldovenească al cotidianului moscovit Komsomolskaya pravda (pe atunci organ oficial al tineretului comunist din URSS).
Între anii 1988 şi 1989 a fost consultant la Departamentul de Relaţii Externe al Comitetului Central al PCUS, iar apoi între 1989 şi 1993 a fost Şeful biroului Agenţiei de Ştiri TASS în România, la Bucureşti.
În anul 1993 revine în Republica Moldova si este trimis imediat la Moscova, activînd timp de un an în calitate de consilier şi şef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, alaturi de Valeriu Pasat, viitorul sef al SIS cu probleme.
În anul 1994, Dumitru Diacov este ales deputat în Parlamentul de la Chişinău pe listele Partidului Democrat Agrar din Moldova, deţinând până în anul 1995 funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de politică externă. În paralel, în perioada 1994–1998, îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Între anii 1995 şi 1998 a fost vicepreşedinte al Parlamentului de la Chişinău, iar după alegerile parlamentare din 1998, este ales la 23 aprilie 1998 în funcţia de Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova în legislatura a XIII-a. Deţine această funcţie până la 20 martie 2001, când este validat un nou Parlament.
În perioada 1997–2000, Dumitru Diacov este preşedinte al Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”. În alegerile din 22 martie 1998, formaţiunea sa obţine 18,16% din voturi şi un număr de 24 scaune în noul Parlament (din 101).
Din anul 2000, este preşedintele Partidului Democrat din Moldova. La alegerile din 25 februarie 2001, Partidul Democrat din Moldova (PDM) obţine 5.02% din voturi şi nici un mandat de deputat. La alegerile din 6 martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) al primarului Serafim Urechean şi cu Partidul Social-Liberal (PSL) Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD), care obţine 28.53% din voturi şi un număr de 34 mandate de parlamentar.
După alegeri, cei 8 deputaţi ai Partidului Democrat din Moldova părăsesc coaliţia Blocul “Moldova Democrată” (BMD) şi îşi constituie propriul grup parlamentar, care îl va susţine pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
În perioada 25 septembrie 1995 – 22 iunie 1998 şi din 1 septembrie 2005, Dumitru Diacov a fost membru al delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Dumitru Diacov vorbeşte fluent limba rusă şi la nivel mediu limba franceză.
REMEMBER 2007: Politicienii romani au interese in alegerile locale din Republica Moldova
Politicienii romani au interese divergente in alegerile locale ce vor avea loc duminica in Republica Moldova. Bineinteles, functia cea mai disputata este cea de primar al Chisinaului. Pe primul loc se situeaza Viaceslav Iordan, candidatul Partidului Comunistilor din Republica Moldova.
Campania acestuia este facuta de Felix Tataru, devenit celebru dupa campaniile facute pentru Traian Basescu. De altfel, campania lui Iordan seamana izbitor cu a lui Basescu din anul 2000. Iordan este acum primarul Chisinaului, oras infratit cu Bucurestiul lui Adriean Videanu, lucru deloc intamplator. Urmatorul clasat este Vladimir Filat, candidatul Partidului Democrat, sustinut de PSD, din Romania. Partidul este condus de Dumitru Diacov, fost lucrator KGB, corespondent in Romania al ITAR-TASS, in timpul Revolutiei din decembrie ’89, apoi diplomat al Ambasadei Moldovei la Moscova. De altfel, Diacov este banuit ca a racolat in anii ’80 un director de ziar care mai tarziu se gasea si pe lista lui Adrian Severin.
Pe 20 mai, la terasa Pani Pit, din Chisinau, Diacov si Filat s-au intalnit cu Victor Ponta. La scurt timp, Mircea Geoana a facut o declaratie de sustinere a lui Filat. Al treilea clasat este Dumitru Braghis, candidatul Partidului Liberal, care are foarte bune legaturi atat cu Dumitru Sechelariu, cat si cu Viorel Hrebenciuc.
In fine, al patrulea candidat important este Alexandru Corduneanu, din partea Partidului Popular Crestin-Democrat, sustinut din Romania de PD si Emil Boc.
Rezultatul scrutinului local din 3 iunie are o importanta electorala in perspectiva parlamentarelor din 2009. Si cum parlamentarii urmeaza sa-si aleaga viitorul presedinte, este de inteles interesul pentru rezultatele apropiatelor alegeri locale. Mai ales ca Voronin nu mai are dreptul, potrivit Constitutiei, sa mai candideze pentru un al treilea mandat.
Mana Moscovei si a Bucurestiului
De cealalta parte, PD-ul se afla in colaborare cu PPCD-ul lui Iurie Rosca. PPCD-ul se prezinta in fata electoratului cu actualul viceprimar al Chisinaului Alexandru Corduneanu, considerat de orientare pro-europeana. La randul sau, PNL a batut in 2006 palma cu AMN-ul fostului primar Serafim Urecheanu, dupa o vizita la Chisinau a unei delegatii conduse de Teodor Melescanu. AMN colaboreaza cu partidul lui Putin, Edinaia Rossia, aflat la putere in Rusia. In acelasi timp, PNL-ul de peste Prut pretinde legaturi cu PNL-ul de la Bucuresti. Liderul acestei formatiuni, Vitalia Pavlicenco, fost corespondent al agentiei ruse Itar-Tass, s-a inscris si ea in cursa pentru primarie.
Record de candidati
Veaceslav Iordan, ‘speranta’ comunistilor (viitoarea vedeta porno)
Vladimir Filat : de la afaceri la politica
Dorin Chirtoaca, la a doua candidatura
Alexandru Corduneanu, candidatul PPCD
Sustinere de la PD si PPE
Diacov, omul lui Lucinschi
Dumitru Diacov este liderul Partidului Democrat din Republica Moldova, care s-a format in 2000, prin reorganizarea Miscarii `Pentru o Moldova Democratica si Prospera`. Aceasta miscare a luat fiinta pentru a-l sprijini pe Petru Lucinschi in functia de presedinte, in 1997.
Dumitru Diacov a activat in perioada 1989-1992 ca sef al biroului de la Bucuresti al agentiei Itar-TASS. In 1993 a revenit in Republica Moldova si s-a implicat in viata politica, activand timp de un an in calitate de consilier si sef al Departmentului Politic al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. In anul 1994, Dumitru Diacov, fost ofiter KGB, este ales deputat in Parlamentul de la Chisinau pe listele Partdidului Democrat Agrar. La alegerile din 2000 formatiunea sa nu a intrat in Parlament.
La alegerile din 6 martie 2005, PDM a intrat in Blocul Electoral `Moldova Democrata`, care s-a destramat la scurt timp dupa alegeri. Dupa destramare, Diacov l-a sustinut pe Vladimir Voronin, care a fost ales presedinte al RM prin votul Parlamentului.
Ioana Theodoru
Gardianul / 2007
Vezi aici DOSARUL-ANALIZA Basarabia la rascruce – Valabil si azi
Domnul Videanu a declarat recent ca nu a luat nici macar odata in viata lui spaga si ca este suparat pe cei care insinueaza altfel. Il cred, sunt convins ca nici Basescu, nici Boc, nici Nastase, nici Geoana, nici Remes…a stai putin ca lu remes i-au facut flagrant…da sigur e nevinovat.