Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Cine ridica primul pumnul la Traian Basescu?

Dupa spectacolul mediatic de joi seara, cand gurile invitatilor din platourile televiziunilor si-au impartit mai multi pumni decat a dat sau nu Traian Basescu in urma cu cinci ani, presa si politicienii din Romania ar trebui sa intre intr-o pauza de cateva zile pentru a-si odihni mintile.

De la primele imagini cu pumnul lui Traian Basescu in gura copilului de langa scena electorala, repetate apoi la infinit pana dimineata pe toate posturile de televiziune si site-urile din Romania, nimeni nu a mai avut mintea rece pentru a judeca lucid ceea ce s-a intamplat atunci.

Joi seara Romania s-a culcat tarziu. Pumnul lui Basescu a blocat si a ingreunat Internetul, care si-a revenit abia spre dimineata. Pe telefoanele mobile incepusera sa circule, la doar cateva ore de la prima difuzare a filmuletului, mesaje prin care erai indemnat sa nu il crezi pe martorul cutare ce tocmai negase autenticitatea intamplariii.

In fine, OTV-ul a reusit sa dea peste copilul vedeta, adolescent acum, l-a contactat si incercat sa rezolve misterul si destinul Romaniei. Dan Diaconescu in actiune a pasit, cu metoda cazului Elodia, pe urmele pumnului presedintelui, transformand intreaga dezbatere intr-o tragi-comedie cu un adolescent care dadea raspunsuri la marginea cretinismului.

Joi seara opinia publica din Romania a trait cea mai mare isterie de dupa Revolutie. Presedintele statului fusese pus fata in fata cu adevarata sa natura. Dincolo de orice alta problema, doua intrebari au devenit obsedante – 1. sunt imaginile autentice? si 2. raspunsul lui Traian Basescu dupa vederea imaginilor.

Si 1. si 2. se leaga in mod logic si vital. Indiferent daca imaginile sunt sau nu autentice, raspunsul lui Traian Basescu le certifica, confirmand virtual poate si alte gesturi mai grave. Insa nici macar aici nu sta marea problema a interpretarii imaginilor si gestului lui Traian Basescu.

Cat de normal poate fi integrat gestul lui in acel context? Este el uman, normal, omenesc sau este un gest pe care nimeni dintre noi nu l-ar putea face niciodata? Atunci cand il condamnam, nu ar trebui sa uitam nicio clipa aceasta intrebare. Abia dupa ce ne-am dat un raspuns, am putea sa ne ridicam si noi pumnii catre presedinte.

Sa revenim insa asupra reactiilor care au urmat lansarii filmuletului pe net si la televizor. Jurnalistii, analistii si politicienii, in majoritatea cazurilor, si-au pierdut cumpatul mai mult decat a facut-o Traian Basescu in urma cu cinci ani si au rostit sentinte dure catre presedinte. Mai irationale decat gestul lui Basescu din urma cu cinci ani, din gurile jurnalistilor au iesit lovituri de o duritate infioratoare.

“Traian Basescu nu mai este un om, este o specie ce apartine subumanului”.

Aceasta fraza rostita la gramada de analisti, jurnalisti si politicieni a fost pumnul din gurile noastre cu care am lovit infinit mai puternic decat a lovit Traian Basescu acel copil in 2004. Noi ne-am pierdut capul aseara mai mult decat a facut-o Basescu in urma cu cinci ani.

Din bun simt, pentru acel copil macar, nicio televiziune nu a fost atat de corecta incat sa blureze fata minorului, asa cum ar fi trebuit potrivit normelor audio-vizualului. Nu se putea pentru ca astfel nu am mai fi vazut cum pumnul presedintelui il desfigureaza pe copil! Cu “bunul simt” cu care ne-a obisnuit, Crin Antonescu le-a cerut aseara, in direct, tuturor “intelectualilor lui Basescu” sa iasa public si sa se dezica “ACUM, ACUM, ACUM” de acest om care cu greu poate fi numit om… Poftim am auzit-o pana si pe asta!

Reactiile isterice ale adversarilor lui Traian Basescu, care, daca nu ar fi fost cenzurate, ar fi mers probabil pana la linsaj fizic, au o explicatie usor de oferit: ura pe care toti dusmanii presedintelui au adunat-o fata de el de-a lungul timpului.

In toata nebunia comentariilor la foc automat, uitam ca problema cea mai grava sta in alta parte. Dincolo de aceste imagini, asa cum il stiti cu totii, il considerati sau nu capabil pe presedinte de astfel de gesturi? Pentru cine are memorie si isi aminteste reactiile lui contextuale in diferite ocazii si intamplari – vezi telefonul furat, episodul “tiganca imputita” si toate celelalte gesturi ale presedintelui – pumnul lui Basescu din 2004 nu mai reprezinta nicio supriza.

Gestul se incadreaza perfect in imaginea lui Basescu pe care o stim atat de bine si cu care suntem obisnuiti – un personaj coleric, care se enerveaza repede, reactioneaza emotional mereu, plange si rade cu aceeasi usurinta, injura si isi face cruce cu aceeasi degajare. Sa ridice acum primul pumnul cel care se simte fara de vina si sa dea cat il lasa inima in Traian Basescu.

PS: Despre “maretia” personajului politic Dinu Patriciu, despre revenirea sa in politica din lumea “Adevarului” cel depolitizat, despre memoria petrolistului recuperata, in sfarsit, dupa cinci ani de zile brusc si fix in ultimele zile de campanie pentru turul II al alegerilor prezidentiale, despre toate acestea…. e suficient atat.

Vineri, 27 Noiembrie 2009
Iulian Leca / Ziare.com

• Share
• Tweet
• Pin
• Email