Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Comentariu la articolul din “Curentul” – Iliescu l-a ucis pe Ceausescu la ordinul Moscovei. Executia a fost trucata:
La 17.12.2009, săptămânalul tiraspolean Novaia Gazeta (formatelectronic – https://novaiagazeta.org.ru/index.php?newsid=1422) apublicat un comentariu întitulat UCIDETI DRAGONUL, semnat de AndreiSafonov – președintele “Asociației politologilor independenți dinTransnistria”. Menționăm că textul materialului este însoțit de oimagine reprezentând stema României. De asemenea, la 23.12.2009, cusubtilul ESTE ÎN INTERESUL NOSTRU CA ROMÂNIA SĂ TREACĂ PRIN CE A TRECUTȘI UNIUNEA SOVIETICĂ, materialul este pe larg prezentat într-un sumarde presă al publicațiilor tiraspolene, de Agenția rusă de informațiiREGNUM (format electronic –www.regnum.ru/news/1237755.html)
Traducerea integrală a comentariului: 
«Practic, România se comportă ca un membru neloial al UE, folosind înmod cinic calitatea de membru al Uniunii pentru a ocupa teritoriistrăine. Cazul Insulei Șerpilor este un exemplu semnificativ în acestsens. În luna aprilie 2009, s-a amestecat cu impertinență în Moldova,în probleme care nu o priveau. Atunci președintele Republicii Moldova,Vladimir Voronin a fost sfătuit să vizioneze filmul în care NicolaeCeaușescu era ucis de o adunătură de bandiți. România s-a amestecat șiîn chestiunea reglementării conflictului moldo-transnistrean,pronunțându-se împotriva federalizării (probabil pentru a putea maiușor să-și alipească fosta RSS Moldovenească). De asemenea, elibereazăîn masă pașapoarte locuitorilor Ucrainei (n.n. – Basarabiei de Sud) șiBucovinei (n.n. – de Nord). Cine poate crede că serviciile sale desecuritate nu au participat la evenimentele de la Chișinău, din 7aprilie 2009? România este sursa discordiei de la granițele sud-vesticeale fostei URSS. Ca urmare, la război ca la război (chiar dacă estevorba de unul geopolitic). Operațiunile de luptă trebuie transferate peteritoriul inamic.
Este în interesul nostru ca România să aibăaceeași soartă pe care a avut-o Uniunea Sovietică. Pentru contracarareanaționalismului românesc, România trebuie fie să înceteze să mai existeîn actuala configurație a frontierelor sale, fie să fie slăbită pentrua nu mai putea să promoveze o politică externă activă. Dintr-un statcare se află în ofensivă, trebuie să ajungă în unul care se apără.
Unioniștii doresc repetarea „Marii Uniri” din anul 1918? Excelent!Aceasta înseamnă că trebuie făcut în așa fel încât să nu mai existe cucine să se unească! Agresivitatea expansionismului românesc trebuienimicită!
Este surprinzător că statele și forțele politice care seopun României, cel mai adesea, adoptă o poziție defensivă, lucruvalabil mai ales în ce privește Ucraina. Aceasta în condițiile în careînsăși România are o serie de puncte sensibile, asupra cărora se poateacționa pentru a face Bucureștiul să renunțe definitiv la aspirațiilede „unificare cu teritoriile de peste Prut”.
Este îndoielnic căRomânia a primit pe bună dreptate Transilvania, după anul 1945. Atunci,Ungaria a fost pedepsită atunci pentru faptul că a rămas loialăGermaniei, iar România a fost recompensată pentru trădare. Ambelesituații sunt irelevante din punct de vedere al adevărului istoric.Trebuie să ne gândim la oferirea de avantaje politice pentru toți ceicare se împotrivesc administrației extremiste, expansioniste,aventuriste și unioniste a lui Traian Băsescu. Acesta promovează opolitică de pretenții teritoriale față de Ucraina și de absorbție aMoldovei. Cuvintele frumoase despre „întâlnirea cu Moldova în cadrulUE” nu pot ascunde realitatea.
Susține oare Ucraina că aînregistrat o înfrângere în lupta cu expansionismul românesc referitorla Insula Șerpilor și resursele de hidrocarburi din platoul continentalal Mării Negre? Categoric, nu! Ar putea să nu recunoască pur și simpludecizia Curții Internaționale ONU, căreia, din prostie, i s-a adresat.Ce fel de Curte Internațională este aceasta, în condițiile în carenimeni nu mai ia în considerație ONU? Fără aceasta a început războiuldin Irak și tot fără aceasta au fost recunoscute Kosovo, Abhazia șiOsetia de Sud. României ar trebui să i se spună în față că dacăcontinuă politica sa expansionistă, iar amintirea mareșalului IonAntonescu îi este așa de dragă, atunci să poftească să ia ceea ceconsideră că-i aparține. Cu toate dificultățile cu care se confruntăforțele armate ale Ucrainei, au încă suficiente resurse să nimiceascăorice imprudență a românilor.
Ar fi absurd să negăm realizărileRomâniei din ultimii 20 de ani. Românii au mai învățat câte ceva înafară de a-și ucide cu sălbăticie președinții și soțiile acestora.Societatea românească s-a modernizat într-o oarecare măsură, s-a extinspiața internă și a evoluat conștiința oamenilor. Însă demonulnaționalismului românesc se manifestă fără îngrădiri. Sprijinit de odiplomație tradițional abilă, acesta reprezintă o amenințare realăpentru vecini.
Cum poate fi pus capăt expansionismului românesc?Mai întâi de toate, trebuie trecut la o ofensivă decisivă pentru animici definitiv adversarul geopolitic. Nu trebuie să ne speriechestiunea modificării frontierelor. Acest fenomen s-a petrecut înEuropa și se va mai petrece. Noi am trăit în fosta URSS, care adispărut și lumea nu s-a prăbușit, iar cei mai mulți dintre noi suntemîn viață. Iugoslavia s-a destrămat în mod sângeros, iar Cehoslovacia pecale pașnică. Oare locuitorii României vor înceta să mai existe dacăTransilvania va reveni Ungariei, iar Moldovei de până la Prut i se vaacorda o largă autonomie sau statutul de subiect al unei RomâniiFederale? Având pretenții asupra platoului continental din regiuneaInsulei Șerpilor, de fapt, România a început deja să redesenezefrontierele. Excelent! Doar că trebuie redesenate în altă direcție.
În România există cine poate da o mână de ajutor în acest sens. Suntsecuii maghiari, ucrainenii, rușii și nu se știe niciodată cine ar maiputea fi! O Românie mai redusă ca dimensiuni, sufocată de încercărilede a domoli cazanul încins al dificultăților interne, nu va mai puteasusține propaganda unionistă a studenților din Moldova, Transnistria șiUcraina. Treptat, obiectivul lor principal se va limita la împiedicareatrecerii Iașului în componența Republicii Moldova. În această luptăpașnică trebuie antrenate toate forțele: mass-media plătită, „agențiide influență” politici, presiunile externe, acțiuni în instanță privindactualele granițe (chiar dacă nu există șanse de a câștiga, acestea vormăcina nervii), crearea unor organizații obștești, partide politice,întocmirea unor rapoarte privind nerespectarea drepturilor omului înRomânia, în special a minorităților naționale. Acest „al nouălea val”trebuie să acopere Bucureștiul până peste cap și să risipească nu numaivisele expansioniste ale acestuia ci să-i anihileze orice voință deîmpotrivire. Dacă este să ne referim la sarcina imediată și stringentă,aceasta este de a compromite prin toate mijloacele și de a determinademisia înainte de termen a președintelui Traian Băsescu, carepromovează o politică aventuristă.
Se poate spune că aceasta vaprovoca instabilitate, dar dacă este să alegi între două rele, mai binerăul care ne convine, decât cel care contravine intereselor noastre.Bineînțeles că ar fi mai bine să văd la televizor cum este asaltatpalatul prezidențial de la București, decât să fiu martorul ocular alunui eveniment similar la Chișinău. Cu toate acestea, România are oportiță de scăpare și anume să-și ceară scuze pentru ocupațiaBasarabiei, Transnistriei și a unei părți din Ucraina, să-și asumereparații materiale pentru aceasta și să renunțe la politicaexpansionistă.
În anul 2004, la București s-a desfășurat oconferință întitulată „Transnistria contra Moldova”. Dă Doamne!Poate că vom trăi până când va avea loc și o conferință cu tema„Moldova contra Ardealul” sau „Transilvania contra ȚăriiRomânești”».

• Share
• Tweet
• Pin
• Email