Victor Roncea Blog

Ţinutul Secuiesc este o regiune istorico-etnografică din centrulRomâniei, bine delimitată. În cele mai vechi documente, regiuneafigurează sub denumirile Terra Siculorum sau Regnum Siculorum. Dinpunct de vedere etnic, secuii sunt maghiari, dar cu o conştiinţăistorică aparte, cu specificităţi etnografice şi de dialect. Larecensământ, locuitorii din zonă se declară de regulă maghiari, fiindvorbitori de limba maghiară. Cultura populară a secuilor, din sud-estulşi estul Transilvaniei, a păstrat substraturi arhaice care se regăsescîn tradiţii, în poezia şi arta populară. În perioada 1437-1876, ŢinutulSecuiesc istoric reunea 7 scaune secuieşti – Scaunul Udvarhely, ScaunulCsík, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi, Scaunul Maros şiScaunul Aranyos. În 1876, scaunele secuieşti au fost desfiinţate,lăsând în urmă mai multe comitate. Între 1952-1960, odată cureorganizarea administrativ-teritorială a României, pe loculcomitatelor s-a constituit Regiunea Autonomă Maghiară, care, după undeceniu de existenţă, şi-a schimbat denumirea în Regiunea MureşAutonomă Maghiară. Astăzi, Ţinutul Secuiesc include judeţele Harghitaşi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş, cu populaţie maghiarămajoritară. Ţinutul Secuiesc este cunoscut şi ca un tărâm allegendelor. Populaţia de aici păstrează numeroase legende despreorigini – despre formarea lacurilor şi ridicarea cetăţilor, despremunţi, izvoare, stânci şi arbori seculari. Pădurile ascund taine, iarpietrele vorbesc de vremuri apuse. În România, 40% din apa mineralăîmbuteliată provine din Ţinutul Secuiesc. Această regiune este rezervanaturală de apă minerală a Europei. Cartoful este cel mai importantprodus agricol al Ţinutului Secuiesc. Numeroase regiuni din ţară suntaprovizionate cu cartofi de aici. Pâinea de casă cu cartofi şi kürtőskalács (colac secuiesc) îşi au originea în bucătăriile din regiune.