In urma cu mai bine de o luna informam in exclusivitate ca directorul Muzeului Taranului Roman, Vintila Mihailescu, si-a dat demisia, nu inainte de a desfiinta expozitia “Crucea”. “Prietenii lui Horia Bernea” acuzau distrugerea mostenirii reintemeietorului Muzeului.
Mostenirea lui Vintilescu a fost cam asta: Un Muzeu in deriva satanista. De Sfantul Gheorghe, Muzeul Taranului Roman ne invita la filmul… “Antichrist”, in “Studioul Horia Bernea” si “Girls on the City” te invita la “o intalnire la nivel inalt intre ZEN si STIINTA” in sala Horia Bernea a Muzeului Taranului Roman. “Locul unde totul ne este permis”.
Apoi aratam ca favoritul principal la conducerea Muzeului, Virgil S. Nitulescu, fostul secretar de stat la Ministerul Culturii nu este “fratele” Virgil S. Nitulescu, “prim mare supraveghetor” in Marea Loja Nationala a Romaniei dupa cum se afirmase intr-o informare eronata primita si publicata de mine, drept pentru care mi-am si cerut, firesc, scuzele, procedand la indreptare. Informatia a ajuns si la urechile eminentei cenusii a subculturii din Romania, Andrei Plesu, care, in ziarul oligarhului rusofil Dinu Patriciu, a criticat cu zeflemea propunerea inlocuirii fostului si actualului lui angajat, Vintila Mihailescu, cu un candidat independent, respectiv Virgil Nitulescu. Ieri a devenit oficial ceea ce afirmasem pe 19 aprilie:
Virgil Niţulescu, fost secretar general în Ministerul Culturii, a fost numit director interimar al Muzeului Ţăranului Român (MŢR) din Capitală, după plecarea, pe 15 mai, de la conducerea instituţiei a lui Vintilă Mihăilescu, a declarat noul director pentru MEDIAFAX.
Virgil Niţulescu a fost secretar general în Ministerul Culturii în timpul mandatului de ministru al lui Adrian Iorgulescu, iar în martie 2009 a fost eliberat din funcţie şi numit inspector guvernamental. Niţulescu este şi preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), informează Mediafax. El a fost numit de ministrul Culturii la conducerea MŢR după plecarea lui Vintilă Mihăilescu.
Mihăilescu a demisionat din funcţia de director pe 15 aprilie şi a părăsit conducerea muzeului pe 15 mai, după ce mandatul său a expirat la 1 iunie 2009. “Am mai amânat, ca să rezolv nişte treburi”, a declarat, la începutul lunii mai, Mihăilescu, precizând de la început că a venit la conducerea muzeului pentru un singur mandat. Dintre proiectele pe care a dorit să le finalizeze, el a dat ca exemplu colaborarea Muzeului Ţăranului Român cu muzeele locale pentru constituirea unei asociaţii a acestora din urmă. “Noul Cinematograf al Regizorului Român nu mergea bine la început, am stat să văd dacă chiar funcţionează. Nu voiam să iasă prost, avem contract cu Comisia Europeană şi ne-am luat un angajament faţă de regizorii români (…). La fel, la Clubul Ţăranului. Deci chestii de gospodărie”, a explicat atunci directorul Muzeului Ţăranului, adăugând că acum se poate retrage “cu conştiinţa împăcată”, citeaza ziarul Cotidianul din elucubratiile lui Vintilescu.
Virgil Niţulescu este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti şi doctor în arheologie.
A fost numit, în ianuarie 2005, secretar de stat pe probleme de patrimoniu la Ministerul Culturii şi Cultelor, pe vremea ministeriatului Monei Muscă. După desfiinţarea acestei funcţii, a fost consilier al ministrului Adrian Iorgulescu, iar din 21 decembrie 2006, secretar general al Ministerului Culturii, funcţie pe care şi-a păstrat-o pe parcursul mandatului lui Adrian Iorgulescu şi până în martie 2009, în timpul mandatului lui Theodor Paleologu, când a fost numit inspector guvernamental.
Virgil Niţulescu a mai lucrat în Ministerul Culturii în perioada 1992 – 1995, în cadrul mai multor direcţii, iar între 1995 şi 2005, el a fost expert, apoi consilier pe lângă Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor.
La 11 octombrie 1906 a fost înfiinţat un muzeu autonom al artei populare româneşti. Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de Regele Carol I, Mihail Vlădescu, inspiratul ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Al. Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială. Acesta a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea “neo-românească” a Muzeului de la Şosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii. După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, construcţia a fost finalizată, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.
MŢR este singurul muzeu din România care a primit premiul EMYA (European Museum of the Year Award) pentru cel mai bun muzeu european al anului, în 1996, aminteste ziarul electronic Cotidianul.