Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Astăzi, la ora 17, în rotonda Muzeului Literaturii Române a avut loc lansarea volumului „Drumul până la Piata Romană” al reputatului jurnalist Horia Tabacu, apărut la editura Kron-Art. Cartea este o poveste despre viată si dragoste în comunism, ce continuă după 40 de ani pe… Facebook. Iată ce spun câtiva colegi de breaslă despre volumul de la care se asteaptă să schimbe ierarhia valorilor prozei:

„Deși scrie încă din vremea facultătii, debutează abia acum. HT scrie o proză scurtă exceptionala in care nostalgia, cautarea, tradarea. dramele sunt abil mascate de un umor in fata caruia mai degraba te intristezi decat sa razi. Observatia lui Horia este taioasa, necrutatoare, disperanta si disperata. Volumul sau “Drumul pana la Piata Romana” va fi o imensa surpriza si ii va obliga pe critici (pe criticii onesti, vreau sa zic) la o noua ierarhie a valorilor prozei.” (Constantin Stan – blog)

„Fostul aventurier, ghid, profesor, ziarist, Horia Tabacu, de la Drumul pana la Piata Romana la iubirea de-o vara din Venus cu o fata din Tahiti. O carte despre viata si dragoste in comunism, ajunse, dupa 40 de ani, pana pe Facebook” (Victor Roncea – blog)

„Ochiul de prozator al lui Horia este subtil si ascutit, asa cum era si al lui Caragiale (in momente si schite). Si la fel ca in cazul lui Ion Luca, nu trebuie sa ne lasam inselati de observatia sagalnica, uneori umoristica: dincolo de toate acestea, clocoteste o lume grea, nerabdatoare, frenetica. O lume de la periferia societatii, chiar daca ea traieste la sat sau in centrul orasului, undeva in perimetrul dintre Piata Universitatii si Piata Unirii. Uneori, lucrurile se petrec Inainte ca inspectorul scolar Iorgu Pandele sa soseasca la Scoala Generala nr. 1 din C, cand toate profesoarele se coafasera permanent. Alteori, ca in Cehov, personajele lui Tabacu sunt cuprinse de o frenezie aleatorie, faptele marunte de viata se anima brownian, uneori doar pentru o clipa. Apoi, la fel de brusc, peste toate se asterne linistea zilei, linistea anotimpurilor rotitoare. Alte personaje sunt culese de prin frizerii, ICRAL-uri sau holurile Facultatii, parca rodul unui hazard neiertator.

Uneori, tot hazardul este cel care desface drumurile pentru ca ulterior sa incerce sa le recompuna. Ca in povestirea Fata din Tahiti. O poveste care incepe pe litoralul anilor ‘70, se termina dupa o iubire sezoniera, pentru a continua dupa 40 de ani pe Facebook. Micuta tahitiana de la Venus, azi mama a sase copii, bunica si viceprimar intr-o localitate de pe langa Lille, il descopera pe Internet pe ghidul care a incantat-o pret de cateva saptamani in acea vara incinsa de pe litoral. Corespondenta digitala incearca sa recompuna un puzzle sentimental care parea definitiv pierdut. Dumas era mic copil!” (George Cusnarencu, Cronica Romana)

Info: Editura Mateescu
Fotoreportaj de Dinu Lazar la: Fotomaniacu – Facebook

• Share
• Tweet
• Pin
• Email