Trilaterala si alegerile din Moldova. Q Magazine despre Trilaterala puterii. Floriana Jucan ii ia un interviu lui Sergiu Celac, colegul lui Dan Puric si Mugur Isarescu in IPID (*)

November 2nd, 2010

Trilaterala si alegerile din Moldova

“Un individ care își pierde rădăcinile este mai ușor de gestionat și, ca atare, pentru a putea fi manipulat, trebuie să i se distrugă nucleul familial și principiile religioase, sexuale și de orice sorginte, inculcate în copilărie” – Institutul Tavistock, anexa a Trilateralei (**)

Celebra organizatie cu caracter discret botezata de Zbigniew Brzezinski “Comisia Trilaterala” a avut, pentru prima oara de la fondarea ei, in 1973, un eveniment oficial in Romania. Reuniunea sectiunii europene a Trilateralei, desfasurata sub auspiciile celui mai longeviv guvernator de banca nationala din istorie, Mugur Isarescu, membru plin al Comisiei, s-a desfasurat, ca de obicei, ferita de ochii “profanilor”. Organizatia, compusa din trei elemente continentale – America, Europa si Asia -, are ambitia, dupa cum se stie, de a se considera un “guvern mondial din umbra” al “lumii civilizate”. Ideologul si cofondatorul Trilateralei alaturi de magnatul David Rockefeller, Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe probleme de securitate al presedintelui american Jimmy Carter si unul dintre artizanii instalarii democratului Barack Obama la Casa Alba, este si liantul dintre Trilaterala si alte societati cu caracter similar, cum ar fi Clubul de la Roma, Grupul Bilderberg, Consiliul pentru Relatii Externe (CFR) sau Comitetul celor 300. Scopurile acestor organizatii pot fi sintetizate printr-un singur rand dintr-un mesaj adresat Trialteralei de catre presedintele Carter, la intalnirea plenara anuala de la Tokio, din ianuarie 1977: “Cooperare este esentiala nu numai celor trei regiuni ale noastre, ci si in procesul global de obtinere a unei mult mai juste si echitabile ordini mondiale”. Sintagma “noua ordine mondiala” a revenit apoi, regulat, ca o parola, in alocutiunile tutoror presedintilor americani, pana la Obama, fara a se explica prea bine ce se vrea cu “ordinea” asta. Pe langa aceasta anii au trecut si, in mod sigur, “noua ordine” s-a cam invechit de-atunci. Dar au ramas ambitiile.
Este de remarcat ca in aceste organizatii mondialiste intalnim si personaje cu renume international care, aparent, se afla in tabere opuse. De exemplu, stangistul Brzezinski croseteaza viitorul lumii cu un strateg similar, cum ar fi Henry Kissinger, dar de “dreapta”, ca fost consilier pe probleme de securitate al republicanului Richard Nixon. Mult mai interesant este ca, impreuna cu Samuel Huntington, autorul controversatei “linii Huntington”, care desparte Transilvania de Romania, atat Kissinger cat si Brzezinski pot fi considerati veritabili futurologi. Conform cercetatorului Patrick Wood, editorul publicatiei The August Review, Brzezinski a dezvoltat temelia necesitatii acestui nou sistem mondial in cartea sa Between Two Ages: America’s Role in the Technotronic Era (1969). Wood: Brzezinski “a scris ca omenirea a trecut prin trei mari etape de evolutie, si ca se afla la jumatatea celei de-a patra si ultima etapa. Prima dintre ele a descris-o ca fiind “religioasa”, combinand un ceresc “universalism oferit de acceptarea ideii ca destinul omului se afla esentialmente in mainile lui Dumnezeu” cu pamanteasca “ingustime derivata din masiva ignoranta, analfabetism, si o viziune limitata la mediul imediat inconjurator.” A doua etapa a fost nationalismul, punand accentul pe egalitatea Crestina in fata legii, care a “marcat un alt gigantic pas in redefinirea progresista a naturii si locului omului in lumea noastra.” A treia etapa a fost Marxismul, care, spune Brzezinski, “reprezinta o mult mai vitala si creatoare etapa in procesul de maturizare a viziunii universaliste a omului”. A patra si finala etapa este Era Tehnotronica a lui Brzezinski, sau idealul rationalismului umanist pe scara globala – rezultatul trasformarilor evolutionare American-Comuniste”. [nota: Brzezinski, Zbigniew, Between Two Ages: America’s Role in the Technotronic Era (New York: Viking Press, 1973), p. 246.]
Brzezinski nu este strain de comunism si nici de Romania. Dimpotriva. El a fost un cunoscator al regimului ceausist, chiar din interiorul lui, al retelelor kominterniste pastrate in statele care au fost supuse sistemului comunist. Cartea sa de capatai, “Era Tehnotronica”, a fost publicata si la Editura Politica a PCR (actuala Editura Humanitas), pe vremea cand director al acesteia era Walter Roman, tatal primului premier al Romaniei post-comuniste, Petre Roman. Nici Trilaterala, ca organizatie, nu este straina de Romania si evolutia ei. Fostul ofiter de constraspionaj in DSS si SRI, Stelian Octavian Andronic, un cunoscator al societatilor secrete, mi-a declarat ca este convins ca Ceausescu a fost lichidat, “exclus de pe scena istoriei”, chiar de catre Trilaterala. Colonelul sustine: “Informatiile noastre au fost clare: in ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America – Henry Kissinger, Europa – Valery Giscard d’Estaing, si Asia – Yasuhiro Nakasone, s-au intalnit la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima intanire cu Ceausescu, i-a spus: ‘ne vedem in decembrie… daca ne mai vedem!’”. Totul este posibil.
Esenta “manifestului” Trilateralei, compus de cele doua reincarnari ale lui Karl Marx si Friedrich Engels, respectiv Brzezinski si Kissinger, este ca “statul natiune ca unitate fundamentala a vietii umane organizate a incetat sa mai fie principala forta creatoare: Banci Internationale si corporatii multinationale actioneaza si planifica in termeni ce sunt mult mai avansati decat conceptele politice ale statului natiune.” [nota: ibid.] Adevarat: daca ne uitam pe lista membrilor Trilateralei, inclusiv a celor invitati la reuniunea de la Banca Nationala a Romaniei, vom observa numai conducatori de astfel de institutii.
Cum organizatia se ocupa cu futurologia, discutiile de la Bucuresti s-au concentrat asupra viitorului zonei noastre si a sortii micutei republici Moldova, o parte din Basarabia istorica romaneasca. La receptia de la Cotroceni, presedintele Basescu si-a axat intrega sa expunere asupra viitorului Moldovei si al regiunii Marii Negre, spatii geopolitice si geostrategice prezente in discursul sau inca din noaptea alegerii sale drept sef al statului roman, un 12 decembrie 2004, daca nu ma insel. Traian Basescu a militat in fata liderilor de la lumina lumanarilor din Palatul Cotroceni pentru integrarea Moldovei in UE in grupul tarilor din Balcanii de Vest. Diferenta pare sa fie insa, ca, in timp ce pentru Basescu aceasta strategie este o componenta a politicii externe nationale, pentru membrii Comisiei Trilaterale, fideli “manifestului” “Erei Tehnotronice”, interesele par sa fie altele. In tot cazul, alegerile anticipate bat la usa micutei Moldove. Peste numai o luna vom stii daca planurile de acasa sau de aiurea se potrivesc cu cele din targ, mai ales cand targusorul nostru se cam afla in curtea unei puteri mondiale care se vrea mai mare decat orice trilaterala: “muma” Rusie.

Victor Roncea pentru Q Magazine

Integral la Q Magazine

(*) IPID

(**) Institutul Tavistock