Victor Roncea Blog

Continuăm să primim date şi comentarii pe adresa redacţiei ca urmare a materialului publicat în „Curentul“ despre modul abordării de către conducerea Muzeului Literaturii Române a aniversării lui Mihai Eminescu, interzis de către directorul Radu Călin Cristea (foto stânga). Date şocante scot în evidenţă impostura, abuzul, frauda, precum şi situaţia cu totul ilegală a acestui culturnic aflat la conducerea Muzeului, deşi o hotărâre definitivă a instanţei a calificat drept ilegală decizia Primăriei Capitalei de instalare pe post a acestuia. Primăria Municipiului Bucureşti este obligată printr-o hotărâre de instanţă definitivă şi irevocabilă, să-l revoce din funcţie pe Radu Călin Cristea, instalat în fruntea Muzeului Literaturii Române prin impostură şi fraudă. Luna trecută, în data de 21 mai, prin decizia nr. 1405, Curtea de Apel Bucuresti – secţia contencios administrativ şi fiscal – a susţinut hotărârea instanţei de fond care a considerat că proiectul de management declarat câştigător de un juriu format din amicii lui Radu Călin Cristea, respectiv din Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar şi Romeo Pop, nu îndeplinea condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
Instanţa a apreciat şi faptul că membrii Comisiei de concurs, formată din Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar şi Romeo Pop, nu au întrunit condiţiile legale şi profesionale necesare evaluării unui proiect de management pentru Muzeul Literaturii şi au evaluat abuziv şi incorect proiectele de management prezentate de către candidaţi.
Candidatul câştigător este de fapt cu totul alt concurent – Sande Vârjoghe, cel care a şi contestat încă din 25 iunie 2008 decizia abuzivă a Primăriei şi rezultatele aşa-zisului concurs.
Concursul pentru ocuparea postului de director general al MNLR, post rămas vacant în urma decesului fostului director Alexandru Condeescu, a avut loc între 9 şi 23 ianuarie 2008. Cei trei candidaţi înscrişi au fost Lucian Chişu (cercetător ştiinţific – Muzeul Naţional al Literaturii Române), Radu Călin Cristea (jurnalist) şi Sande Vârjoghe (manager de proiecte – Muzeul Naţional al Literaturii Române). Câştigător a fost declarat Radu Călin Cristea, însă Sande Vârjoghe a depus o contestaţie cu privire la rezultatul concursului.

„Abuzuri de drept şi interese obscure“

Primăria Municipiului Bucureşti, ordonatorul de credite al Muzeului, a admis ilegal în concursul de ocupare a postului de director un proiect de management depus de către Radu Călin Cristea, care nu întrunea condiţiile legale pentru participarea la acest concurs. Cât despre proiect în sine – acesta era de fapt un articol sumar de gazetă despre Muzeul Naţional al Literaturii Române.
Tribunalul Municipiului Bucureşti a constatat ilegalităţile şi abuzurile de drept care au stat la baza desfăşurării Concursului, admiţând, în consecinţă, cererea de chemare în judecată formulată de Sande Vârjoghe şi anulând concursul pentru ocuparea postului de Director General al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Curtea de Apel Bucureşti a confirmat hotărârea Tribunalului şi a respins recursul declarat de Primăria Municipiului Bucureşti împotriva hotărârii de fond, prin care Sande Vårjoghe a obţinut invalidarea concursului pentru ocuparea postului de director al Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Procesul intentat de Dl. Sande Vârjoghe împotriva Primăriei Municipiului Bucureşti a restabilit astfel adevărul într-un concurs care, prin modul ilegal de desfăşurare, s-a dovedit a fi contrafăcut şi dominat de interese obscure.
„Interesele obscure“ vor fi scoase la lumină de „Curentul“, în materialele care urmează. Radu Călin Cristea face parte dintr-o combinaţie care serveşte interese fără nicio legătură cu literatura sau cu proiectele de management cultural. Cea mai bună dovadă este chiar faptul că acesta a pierdut procesul de contestare a concursului prin care a ocupat fraudulos acest post.

Sute de mii de euro tocaţi din banii bucureştenilor

Ilegalul director al Muzeului Literaturii şi-a atacat şi defăimat public propria instituţie în interviuri penibile, afirmând că Muzeul este „un cămin cultural“, iar în contrapondere a desfăşurat recent, în data de 8 iunie, o acţiune cu caracter turistic – intitulată de altfel „Turism şi literatură“, unde a pretins cheltuirea a 105.000 euro la… Sinaia. Cu o asemenea sumă de bani se putea organiza o călătorie în jurul lumii, d’apoi la două ore de mers cu maşina din faţa Primăriei Bucureştiului. În toamna anului trecut a mai avut loc un traseu asemănător, tot la Sinaia. De data aceasta ne-a parvenit proiectul şi mai ales bugetul fantasmagoric alocat de generosul director pe ultima sută de metri a mandatului său ilegal.
În proiectul manifestării „muzeale“ se specifică utilizarea sumei de 105.000 euro în scopul: „promovării locurilor, obiectivelor turistice antropice sau naturale cu poveşti bine articulate“ şi mai departe se afirmă că această gogoriţă bine articulată ar bate chiar şi spre consolidarea brandului de ţară!
Fostul jurnalist, director prin fraudă, grăieşte astfel pentru a justifica tocarea banilor: „În ultimii ani, discursul public a fost dominat de construirea unui branding de ţară. Ştim, formele fără fond sunt sortite eşecului. Demarăm, astfel, un proiect ambiţios, care va necesita multă muncă“. Munca îl face pe om, dar mai ales banii aflaţi în vizorul lui Radu Călin Cristea care tot îi dă înainte cu gargara şi „povestirile“ puse pe hârtie într-un limbaj greoi, de muzeu al limbii de lemn: „În urma unei dezbateri ce se va întinde pe durata a 3 zile, aceste povestiri vor fi adaptate conform concluziilor dezbaterii. Rezultatul acestui seminar, o serie de povestiri asumate de către organizatori, vor fi editate, apoi multiplicate în broşuri, iar apoi împărţite către primării, consilii judeţene, muzee, oficii de turism, agenţii de turism etc. Tot din aceste povestiri va putea fi extrasă informaţia necesară pentru un branding de comunitate coerent“.
Ca să fie extrasă cât mai din adâncuri „informaţia necesară“, în cele trei zile, Radu Călin Cristea bagă şi preţul: „coffe-break-uri, hotel, masă, transport: 40.000 euro“. 13.330 de euro pe zi. Să tot dezbaţi pe banii ăştia „brandingul de comunitate“.

Partenerul Literaturii – mogulul UTC

Restul sumei de până la 105.000 de euro care ar acoperi „mediatizarea“ ar însemna promovarea asigurată de revista „Vacanţe & Călătorii“ desemnată drept „partener media“. Revista respectivă face parte dintr-un buchet cultural, turistic, monden, aflat la butoniera unui controversat business-man – Aurel Borşan.
Ejectat pe orbita capitalismului din praştia Uniunii Tineretului Comunist, „schimbul de mâine al partidului comunist“, cum bine zicea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovărăşelul Aurică Borşan a avut pe mână imensul patrimoniu al BTT, nu întâmplător, ci pentru că era unul dintre discipolii de frunte ai lui Nicu Ceauşescu şi, totodată, un fel de Brutus modern, deoarece imediat după înjunghierea lui Nicu, Borşan a devenit un feroce utecist-capitalist, fondând imediat după 1989 nu mai puţin de şapte companii: Dragon Medical Complex (1991), Business Afairs (1992), Rombulg, Citadela (1992), Dacia Felix Tour (1992), Casino Est (1993) şi Victoria Entreprise Holding Corporation (1993).
De aici încolo este cale lungă de povestit, „povestiri bine articulate“ – vorba „ziaristului“ Radu Călin Cristea, care ilustrează pe deplin ideea sa centrală de „îmbunătăţire a brandului de ţară“. Partea proastă e că, în timp ce astfel de personaje tot trudesc la brandul de ţară, prosperând, ţara se duce de râpă şi devine un adevărat Muzeu de ceară al uteciştilor capitalişti, mari amatori de literatură, mai nou, din specia bunului partener Aurel Borşan, comilitonul lui Radu Călin Cristea ex-vajnicul luptător împotriva comunismului de la Europa Liberă.
George RONCEA – CURENTUL
Comentarii interesante la