Traian Basescu, un paranoic logoreeic cu ton mesianic adancit in cel mai slinos populism, care va lasa doar o dîra in cartea de istorie a Romaniei – Dan Tapalaga, prepusul lui Tismaneanu si Liiceanu. Vezi aici odele aduse de GDS-isti tribunului Hotnews

Aceasta logoree de cetatean multilateral dezvoltat, mania indicatiilor pretioase si aria tot mai vasta de preocupari, de la pantalonii stramti ai Elenei Udrea la viitorul UE, il trec in categoria suspectilor atinsi de paranoia puterii. Ca sa se convinga de asta, ar putea ruga un consilier sa-i recite propriile discursuri, macar ultimele trei. Dupa un sfert de ora, s-ar lua cu mainile de cap.

Alteori suna suparator tonul mesianic, aerul de vizionar neinteles de poporul sau, poza de martir cazut prematur si nedrept pe altarul reformei. Iar in plin elan auto-propagandistic, Basescu se intoarce la popor in cel mai agresiv stil populist cu putinta, majorand salariile bugetarilor fix in luna iunie, luna alegerilor locale. Acest plonjon in populismul cel mai slinos, greu de digerat pentru sectorul privat, ignorat si jupuit mai departe din calcule pur electorale, risca sa-i anuleze sefului statului, cel putin in ochii unei parti din electorat, faptele bune pe le tot insira ca margelele pe ata de cateva luni incoace. E de acceptat acest comportament? Se justifica el prin ceva, in afara dorintei de a salva o coalitie de care atarna, in cele din urma, propria salvare?

Iar toate acestea alimenteaza un resentiment raspandit deja in presa si opinia publica: basescofobia irationala. Orice ar spune enerveaza, cum deschide gura se pun toti pe racnit impotriva lui. Dar asa curge istoria, ignorandu-i uneori pe cei care se cred eroi sau chiar sunt. Traian Basescu ar trebui sa se resemneze cu gandul ca recunoastrea propriilor merite, atatea cate are si ele nu sunt deloc putine, nu se intampla in timpul vietii tale, nici macar dupa si in nici un caz asa cum iti doresti. In cartea de istorie va ramane asa cum vor cei care o scriu astazi sau o rescriu maine, oricate dîre te-ai stradui sa lasi prin ea.”

Dan Tapalaga *, jurnalistul preferat al dlor Tismaneanu si Liiceanu, in gazeta de perete al lui Soros, Hoţnews

* Cateva remarci despre Traian Basescu
de Dan Tapalaga HotNews.ro
Marţi, 13 martie 2012, 15:42

De(spre) acelasi autor: Dan Tapalaga in revista GDS: Pensionati-l pe judecatorul Basescu! USL: Asta si facem! SBU: Basescu va sfarsi ca Hitler si Antonescu

Basescu are privilegiul sa fie intervievat impreuna cu Ghimpu de cel care i-a facut fiica “martoaga chioara, tampa si cazuta”. Sa-i multumeasca SIE pentru asta! PS: TVR s-a desfiintat?

Fantoma de la Opera: Monica Macovei, amor nebun cu Dan Tăpălagă?

Basescu – comunist, securist, legionar si antonescian. “Finii intelectuali” ai lui Tismaneanu rabufnesc cu ura in fata adevaratului Basescu. Prin afirmatiile despre Antonescu si Regele Mihai, Basescu s-a dezis de “Raportul Tismaneanu”

Oda lui Vladimir Tismaneanu *: Felicitari, Dan Tapalaga! “Bulversarea valorilor”, o carte de care avem nevoie

Pe Dan Tapalaga il cunosc din martie 2004.  M-a sunat la telefon, eram la Brasov, voia raspunsuri imediate la intrebari complicate (ori, de fapt, simple).  A scris atunci dur, dar avea dreptate.  In vara lui 2006, am facut un interviu cu el  despre dosarul meu de securitate. Dan lucra atunci la ziarul in care multi ne puneam atatea sperante, Cotidianul.  Interviul a aparut cu titlul “Demonizat de Securitate, turnat de prieteni, Vladimir Tismaneanu isi citeste dosarul de securitate”.  A fost unicul interviu pe care l-am dat pe acest subiect. Nu mai era nimic de adaugat.  Cotidianul a murit, Dan este insa mai prezent decat oricand.

Tapalaga este abrupt, este transant, este autentic. Este un jurnalist veritabil, un om care refuza sa se alinieze.  Il pot asemui cu un N. Carandino in vremea bataliei Dreptatii, , franc, neinduplecat si neincovoiat.  Scrie cu foc in inima, dar si cu o luciditate mereu vie.  Nu doreste sa placa, doreste doar sa nu-si pateze constiinta.  De aici si anticomunismul sau fara echivoc, strain de orice concesii fata de totalitarismul de orice culoare.  Tapalaga crede in individ si in drepturile sale inalienabile. Crede in statul de drept pe care atitia il calca cinic in picioare.  Sunt lucruri pe care incerc sa le spun in “Argumentul” cartii care va fi lansata sambata.  O carte in care sunt incluse si comentariile celor care il citesc, un lucru nou in Romania. Dan Tapalaga isi respecta cititorii, ii asculta si ii aude.  Nu se lasa prins in mrejele vorbelor in vant ori al celor de claca.  Stapaneste perfect verbul polemic, dar nu renunta nici o secunda la argumentatia logica. Nu se lasa prins in capcanele pamfletului.  Spune ce crede, cu probe, cu informatii verificabile, cu trimiteri la situatii precise.  Nu are raspunsuri prestabilite, detesta cliseele, nu se supune comandamentelor niciunui patron.  Este un spirit revoltat. Cand sunt derutat, cand nu mai inteleg nimic din ce se intampla in Romania, il citesc pe Dan Tapalaga.  Intr-un timp buimac, Tapalaga stie unde este Nordul.  Stie cum sa separe onoarea de infamie.  Cinstea, de turpitudine.  Altruismul, de meschinarie.  Solidaritatea, de resentiment.  Verticalitatea ,  de potlogarie.  E mult? E putin? Este, oricum, esential.  Tapalaga este unul dintre prea putinii jurnalisti romani care si-au mentinut in acesti ani busola etica.  Tocmai de aceea il numesc revelatorul Tapalaga.

Lansare sâmbătă, 11 decembrie, ora 15.00, la Galeria Galateca (str. C.A. Rosetti nr. 2-6)

„Verbul lui Tăpălagă este incisiv şi lucid, pasionat şi realist. Scrisul său este alert, imprevizibil, polifon şi totuşi de o consecvenţă unică. Graţie lui Dan Tăpălagă descoperim lucruri ascunse sub învelişul duplicităţilor culpabile. Este un revelator al adevăratelor stări de lucruri, un adversar al mirajelor propagandistice, al dantelăriilor sofiste şi al evazionismelor bine-remunerate. Detestă dublul discurs, capcanele dublelor standarde, psihologia contorsiunilor justificatoare pentru servilisme abjecte. Citiţi ce are de scris despre vedetele mediatice ale acestui „timp al dispreţului” (spre a relua termenul lui Malraux), analizele fără cusur ale ramificaţiilor tentaculare ale mafiilor financiare dintr-o Românie debusolată.
Într-un timp al unor aiuritoare schimbări la faţă, al unor dezvăluiri şocante despre trecutul colaboraţionist al unor personalităţi culturale respectate, al mercenarizării unor intelectuali influenţi de către diverşi falşi mecena, Dan Tăpălagă este un partizan al clarităţii morale.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

„Este o carte scrisă şi de cititorii interesanţi, inteligenţi şi foarte consistenţi.“ (Dan TĂPĂLAGĂ)

* Blogger

Gabriel Liiceanu: Cartea lui Dan Tapalaga mi se pare un Apel catre lichele al anului 2010

de Alina Neagu HotNews.ro
Sâmbătă, 11 decembrie 2010, 15:00

Dan Tapalaga si-a lansat sambata, la ora 15:00, la Galateca, BCU, volumul “Bulversarea valorilor. Scrieri dintr-un timp buimac”, publicat la Editura Humanitas.

Volumul este alcatuit dintr-o selectie de texte publicate pe site-ul HotNews.ro in perioada 2007 – 2010. In premiera in Romania, in volum sunt incluse cele mai interesante comentarii postate de cititori, dialogul specific mediului online fiind recuperat intr-o carte tiparita.

La lansare au vorbit despre carte Ioana Lupea, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu si Dan Tapalaga.

Gabriel Liiceanu:

Pentru mine cel putin, e o lansare cu o stilistica aparte. Nu am mai publicat de ani de zile o carte din jurnalismul curent. Am crezut ca evenimentul mancat de timp nu se preteaza la o carte. Ne-am gandit sa lasam jurnalistica acestui efemer pe care si-l asuma.

Aceasta este o carte care, desi nascuta din febra cotidianului, tinde sa se consacre unei istorii a Romaniei, asa cum se arata ea in ultimii 20 de ani.

Intre mine si Dan Tapalaga este distanta exacta dintre doua generatii, dintre parinti si copii. Aceasta intalnire intre mine si Dan Tapalaga, intre doua generatii, are ceva din principiul vaselor comunicante – ceva din generatia mea se transfera la generatia lui.

In Dan Tapalaga ma vad pe mine din anii ’90. Are un radicalism al rostirii, un mod perpendicular de a cadea pe adevar, pe care l-am practicat in anii ’90. Cartea lui mi s-a parut, cand am terminat-o de citit, un “Apel catre lichele” al anilor 2010, scris pe un alt ton, al eseului jurnalistic.

Patosul, disperarea, incrancenarea, dorinta disperata de a iesi la un liman se regaseste in cele doua carti, de aceea ma regasesc in aceasta carte.


Gabriel Liiceanu
Foto: HotNews / DP

M-am intalnit cu Dan Tapalaga acum vreo 2 luni si i-am spus ca am obosit. “Cum adica ati obosit? Ei nu obosesc.” a spus el. M-am simtit rusinat ca i-am spus ca obosesc. El mi-a spus ca va continua sa spuna ce gandeste pana la sfarsit.

Sunt colectionate in aceasta carte toate chipurile si mastile mizerabile care ne inconjoara astazi. Daca citesti cartea dupa 12:00 noaptea, cum am citit eu, ti se face frica. E un mod de a stravedea catre un tarm care nu se vede. El spune ca, asa cum ceilalti nu obosesc niciodata, nici noi nu trebuie sa obosim.

Ma bucur ca exista o rezerva de onestitate in presa noastra.

Mi-am pus intrebaream citind cartea, pe ce fundal a aparut Dan Tapalaga. Ma uitam la tv si am cazut pe o secventa a lui Sebastian Lazaroiu, care spunea ca, la alegerile din 2009, s-a dat batalia intre presa si democratie si, din fericire, a castiga democratia. In tarile democratice, presa este numita “cainele de paza al democratiei”. La noi nu este asa.

Spun asta ca sa arat pe ce idee a aparut cartea lui Dan Tapalaga. Vreau sa spun ca mineriadele s-au mutat din strada in doua locuri: in Parlament si in media, in cateva locuri din media. Acest lucru a facut ca presa sa devina, la un moment dat, dusmanul numarul 1 al democratiei, sa incerce sa manipuleze opinia publica in directia populismului. Traim in continuare in spatiul unei mineriade care se perpetueaza, luand chipuri diferite, din ’90 si pana astazi.

 

Andrei Cornea si Gabriel Liiceanu
Foto: HotNews / DP

E un volum care reuseste sa transmita cifrul unei intregi perioade. Dan Tapalaga reuseste ca, analizand niste evenimente, sa gaseasca cifrul unei perioade. Peste 20-30-50 de ani, cand cineva va dori sa vada cum arata Romania in 2010, cred ca va gasi raspunsul, citind aceasta carte.

Cartea se incheie frumos, facand o comparatie intre discretia care a inconjurat aducerea in tara a urnelor cu ramasitele Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca si funeraliile lui Adrian Paunescu, un stalp al comunismului. Dan Tapalaga spune ca, peste zeci de ani, esentele tari vor razbi.

In carte, textul lui Dan Tapalaga e potentat si de comentariile pe care le starneste pe HotNews, o premiera. Comentariile sunt scrise impecabil, intr-un limbaj inteligent.

Toata cartea e traversata de figurile celor care au bulversat valorile si de institutiile lor – Vantu, Voiculescu si altii. Nu cred ca aceste personaje vor fi incantate sa ramana intre copertiile unei carti.

Pentru noi, faptul ca exista o agentie credibila de stiri – HotNews – in acest spatiu sistematizat al manipularii, este foarte important.

Ioana Lupea
Foto: HotNews / DP

Ioana Lupea:

Are sens – cred ca aceasta sintagma o foloseste Dan Tapalaga cel mai des: are sens. Citind cartea, asta gandesti – are sens.

Dan Tapalaga curata zgura de pe evenimente si le aseaza intr-un mod in care le face sa aiba sens. De fiecare data cand citesc textele lui, la final spun “are sens”.

Aud in jurul meu tot timpul ideea ca “trebuie sa faci compromisuri ca sa supravietuiesti”. Atunci cand lui Dan Tapalaga i s-au inchis toate usile in presa bucuresteana, a avut curajul sa plece. Si pana la urma s-a intors intr-o redactie bucuresteana, fara sa faca compromisuri.

De cate ori citesc textele lui Dan Tapalaga, vad cum el decojeste lucrurile, arata mecanismul. Daca privim in jurul nostru, vedem ca media e un spectacol gol de continut.

Dan Tapalaga reuseste sa nu jigneasca, folosind cuvinte tari.

Andrei Cornea:

Andrei Cornea
Foto: HotNews / DP

Am venit aici sa vorbesc despre Dan Tapalaga pentru ca el este editorialistul acestui jurnal online, HotNews, pe care il citesc si care si-a castiga in cativa ani un loc mult mai bun si mai credibil decat alte media, pe hartie sau pe ecran.

Cartea lui Dan Tapalaga este o carte despre valori care sunt bulversate, rasturnate.

Din 1990 incoace, dar parca mai mult in ultimii ani, a fost o bulversare si o rasturnare a valorilor.

Sa dau un exemplu – societatea civila si toata lumea care spera in democratie a cerut ani in sir ca judecatorii sa capete inamovibilitate. Ea a fost obtinuta, ca sa observam, dupa scurta vreme, ca judecatorii o folosesc pentru propriile interese si, fiind asa inamovibili, nimeni nu are ce sa le faca.

Una dintre institutiile fundamentale care a ajuns sa fie bulversata si pervertita a fost presa, care, pentru generatia mea si a lui Gabriel Liiceanu reprezenta una dintre putinele oaze de speranta. Cu timpul, pe masura ce a devenit mai influenta, mai bogata, a devenit tot mai mult un instrument de rafuiala politica si de denaturare a realitatii si de imbogatire a unor oameni.

In acest context, iata ca se ridica niste voci, cum e cea a lui Dan Tapalaga, care sa mearga impotriva curentului. El spune “Eu nu accept ca orice mijloc de informare trebuie sa faca jocurile patronului. Eu nu accept acest lucru”.

Dan Tapalaga si HotNews au fost adesea asociati cu o sfera politica – centru-dreapta – si cu actuala putere, insa cred ca veti gasi in aceasta carte mai multe articole care critica actuala putere decat care o lauda.

Dan Tapalaga spune lucrurile altfel. E vehement, e grav, are vehementa asta ardeleneasca, dar nu trece la insulte, asa cum spune si Ioana Lupea.

Dan Tapalaga ii pune pe politicieni fata in fata cu principiile lor, le aminteste ca pentru asta au fost alesi.

Sigur, sunt angajamente pe care, ca politician, in anumite perioade nu poti sa le indeplinesti. Insa el le reaminteste principiile fundamentale pentru care au fost alesi.

Dan Tapalaga:

Cu toate emotiile pe care le am, indraznesc sa afirm in seara asta niste lucruri.

Vreau sa le multumesc, in primul rand, pentru aparitia acestei carti, fiicei mele si sotiei mele.

Multe dintre ideile din carte sunt schimbate cu sotia mea, sunt gandite din doua capete.

Carol Sebastian, Traian Ungureanu sunt jurnalistii generatiei mele, de la care am invatat cel mai mult, si din pacate nu cred ca se va mai intampla lucrul asta si cu alte generatii de jurnalisti. Ei nu mai sunt implicati acum in munca unei redactii si imi pare rau pentu acest lucru.

Dupa ce citit stenogramele dintre Vintu si angajatii lui, daca auziti ce se intampla in alte trusturi – discutii intre Voiculescu si angajatii lui, intre Patriciu si angajatii lui, o sa va dati seama ca noi ne pierdem timpul la HotNews, gandindu-se la subiecte, la titluri, la virgule.

Va marturisesc ca am fost surprins de ceea ce a spus Gabriel Liiceanu. Va marturisesc ca am trait momente de disperare cand mi-ati spus ca ati obosit si ati decis sa va retrageti din viata publica. Pentru ca ceilalti nu au obosit. Ati fost un reper, ramaneti un reper si sper sa nu mai obositi inca o data.

“Nu, mi-a trecut, gata”, a replicat Gabriel Liiceanu, zambind.

Cartea asta nu intamplator se numeste Bulversarea valorilor. E nevoie de repere cand te gandesti, cand scrii, cand incepi sa judeci lucrurile din jurul tau, ca jurnalist.

Din pacate, povestea asta cu bulversarea valorilor se cam vede in jurul nostru. Avem “10 pentru Romania”, care nu arata valori, incearca sa impuna niste valori.

Avem un sondaj care arata ca aproape jumatate dintre cei chestionati spun ca comunismul a fost o idee buna, aplicata prost. Un procent mare nu isi amintesc despre lucrurile rele din comunism. Cred ca asta provine tot din bulversarea valorilor.

Vedem ce s-a intamplat la moartea lui Adrian Paunescu – a fost un apogeu al bulversarii valorilor.

HotNews.ro a transmis in format LIVE TEXT lansarea volumului “Bulversarea valorilor. Scrieri dintr-un timp buimac”.

You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses to “Traian Basescu, un paranoic logoreeic cu ton mesianic adancit in cel mai slinos populism, care va lasa doar o dîra in cartea de istorie a Romaniei – Dan Tapalaga, prepusul lui Tismaneanu si Liiceanu. Vezi aici odele aduse de GDS-isti tribunului Hotnews”

  1. VOICAN MARIN says:

    DIN VORBELE CELOR OBIRIŢI

    – Neică, lumea asta e-n mişcare…
    Unul urcă-n bună stare,
    Are la chimir, nu-l doare;
    Cînd un MUTU, -n Piaţa Mare
    Strigă că pâine nu nu are…
    Se revoltă NAE CÂRNU
    Şi în vânt ridică pumnul.

    Iar Costică, vechi primar,
    Înjură ca un birjar:
    – Mama lor!… Ce vă spuneam?
    Dcă mă-alegeaţi şi an,
    Nu pofteau ei la ciolan…

    – Du-te dracu de pote!…
    Îi răspunde NICOLAE:
    Tot de-ai lor ai fost, mârlane,
    Iar acuma faci fasoane?!
    Opozantu’… domn… LICHEA,
    Spală putina, mata!
    – Unde-l vedeţi voi că-i chior,
    Cînd el ţine la popor?
    Mai îngână-un peniţar,
    Şi-l sărută pe primar…
    – Ce ştiu ei, cât suferim,
    Îl susţine nea MĂrin
    Care se cinstea cu-un vin:
    Doar o lună de mai trece,
    Am scăpat de timpul rece;
    O uezică, -o ştevioară…
    Frumoasă-i viaşa la ţară;
    Mierla zice,cucu cântă;
    Fraţilor, avem de muncă.
    Sare lelea lui Făsu:
    – Ia mai du-te dracului!
    Noi muncim, bani au ei…
    Şlahta lor de derbedei,
    Iar ne dau fum de tămâie;
    Nu credeţi? O să le ţie…
    Cu minciuna au să treacă
    Strânşi alăturea, îm barcă;
    Dracu e bătrân şi ştie:
    De umblă la vistierie,
    Mai aruc-o frimitură…
    Şi vă pune pumnu-n gură.
    – Aşa e, şi să nu uiţi:
    Proştii dacă-s foarte mulţi
    Şi-l votează pe bandit,
    Nene, la buză ne-a fript.
    … – Tot aşa românu, -o ţine,
    Câd cu rău, sperând la bine,
    Mai un dorobanţ de prune;
    Iar pungaşii, de-i lăsaţi,
    Tot cu ei îmi defilaţi!
    Le zise PĂCAŞĂ-n glumă
    Şi îi înjură de mumă.
    – Dacă nu vă şi uniţi
    Tot la fel o să păţiţi…
    Aşteptând mila plângând,
    Votul să nu-l daţi curând
    Ăstor care vă jupoaie,
    Le mai zise NICOLAE
    Şi căzu-n şura cu paie,
    Unde doarme, şi-i e bine,
    Nu se face de ruşine
    Să susţină pe bandiţi
    În cârcă la amărâţi.

  2. Petru jipa says:

    Un nume real, pentru a vedea despre cine vorbim: Leonid Tisminetki sau Leonte Tismaneanu, tatal lui Vladimir Tismaneanu, care a facut parte in anii 50-60 din ,, loja cominternista” .Aceasta ,,loja” a luptat pentru erodarea spiritului national traditionalist al culturii romanesti. Tot ei s-au opus ( si o fac si astazi) publicarii integralei publicistice social-politice a poetului Mihai Eminescu, de la ziarul Timpul. Atunci au spus ca a fost nebun, astazi ne spun ca este expirat. Priviti ce radacini are Patapievici!

  3. VOICAN MARIN says:

    PATAPROSTOPEEVICI

    Dacă frunza cade pe cărare
    Şi o calcă orişicare,
    Îmbâcsită de noroi,
    Bălegar se face…
    Hrană pentru păpuşoi;
    Dar cel ce cleveteşte
    Şi blesteamă zăpăcitul,
    N-are cap… nenorocitul,
    Că din hoitul lui nici viermii
    Nu-ndrăznesc să-l devoreze,
    Nimeni n-o să-l venereze
    Şi UITAREA-l va-ngropa,
    Căci este-o mare lichea!
    Cum, bezmetic ipocrit,
    Oare cum ai îndrăznit
    Să te-atingi de-un OM sfinţit,
    Voievodul Limbii Româneşti!?…
    Nu vezi cât de penibil eşti?

Leave a Reply

Powered by WordPress

toateBlogurile.ro

customizable counter
Blog din Moldova