Moartea Patriarhului
“Eu sunt putin ingrijorat pentru cand Patriarhul va muri; sunt tulburat. Pentru ca el tine o balanta acolo”, spunea preacuviosul Parinte Gheorghe Calciu, luptator anticomunist pedepsit cu ani grei de temnita, dus si el la Domnul ca martir al credintei stramosesti.
“In situatia grea, de scandaluri, discutii tumultuoase si tulburari care s-au abatut asupra Bisericii si natiunii noastre in ultima vreme – spune preacucernicul Parinte Justin Parvu – mi s-a cuprins sufletul de durere si m-au lasat fara de glas”. Aceasta este, sintetizata, starea Ortodoxiei romanesti dupa trecerea la cele vesnice ale preabunului Parinte Teoctist, Patriarhul Romaniei, in urma cu un an. Un an greu, care prevede vremuri si mai grele.
Astazi, la miezul zilei, familia Prea Fericitului Parinte Teoctist savarseste parastasul de un an la mormantul Patriarhului. De fapt, nu chiar la capataiul Intai Statatorului. Pentru ca actualul sef al Bisericii, PF Daniel Ciobotea, s-a hotarat sa restaureze degraba Catedrala Patriarhala, piatra de mormant din Biserica golita de cele sfinte devenind acum o platforma pentru zugravi.
In urma cu un an, Patriarhul tarii, Nemuritorul, cum era supranumit, era zorit sa faca o operatie care nu era neaparat necesara. Pe fuga, la sfarsit de saptamana, intr-o vara fierbinte, cu o Patriarhie pustie. Doar el si soferul sau, Costel Calapod, au stat la ultima cina din Dealul de unde a pastorit Biserica neamului timp de 21 de ani. Avea 92 de ani, dintre care 78 s-a rugat pentru neam din sanul Bisericii. Si era mai activ ca oricand, grabindu-se sa desavarseasca noul Statut al BOR si de-abia apoi sa adoarma intru Domnul. Vicarul patriarhal, Vincentiu Ploiesteanul, l-a asigurat insa ca trebuie sa se opereze de urgenta. Nu l-a dus la spital. A venit doar sa-i ia trupul, dupa.
A ajuns la Spitalul Fundeni intr-o seara de duminica. A mancat un iaurt. Apoi, dimineata, devreme, a fost dus la taiere. “Merg ca la Sfanta Liturghie”, sunt ultimele sale cuvinte. E anesteziat total. Operat. Cu scurgeri de sange. Anesteziat din nou. Operat din nou. Ars cu aparatul de socuri electric. Hemoragie. Sange din abundenta. Mort. Pe masa de operatie. Ca un martir. Decesul Patriarhului Romaniei este ascuns de medicul chirug Ionel Sinescu si anestezistul-sef Dan Tulbure cateva ore bune. Nici macar directorului Spitalului nu a stiut. Nici de operatie, nici de moarte.
Trupul Patriarhului este luat apoi repede de la morga Spitalului, iar noua Patriarhie uita sa mai verifice cauzele mortii. Uitarea se prelungeste pana azi. Totusi, cineva solicita apoi o ancheta pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor mortii Patriarhului Teoctist. Sesizarea a fost inregistrata la Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 7 august 2007. Procurorii sunt solicitati sa verifice “imprejurarile neclare in care a fost internat si a decedat subit, in Spitalul Clinic Fundeni, in timpul sau in urma unei interventii chirurgicale executate de echipa doctorilor Ionel Sinescu si Dan Tulbure” ca si “verificarea momentelor premergatoare spitalizarii Patriarhului Teoctist”. Multi s-au grabit sa se bucure cand au auzit ca Parchetul ar fi clasat, cu o luna in urma, Dosarul, printr-un mare NUP – neincepere a urmaririi penale. Fals. Ancheta continua. S-a facut recurs in baza unor noi probe si fapte de care nu s-a tinut cont. O carte de investigatii sta sa apara despre Moartea Patriarhului, pentru ca “Porunca Domnului este a nu tacea in vremea primejduirii credintei”, dupa cum ne invata Sfantul Teodor Marturisitorul. Lucrarea va fi lansata intre data mortii sale, 30 iulie si cea a inmormantarii, 3 august.
“Intotdeauna au fost si tradatori, au fost si eroi in cadrul neamului si Bisericii. Asa ca nu deznadajduim, ci ducem mai departe greutatea si povara acestor vremuri in care ne aflam”, spune Duhovnicul Neamului. Pentru ca, sa nu uitam, Hristos ne-a fagaduit: “Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacului. Amin”.
Dumnezeu sa-l aiba pe Parintele Teoctist la dreapta Sa, de veghe pentru neamul romanesc!
Un an de la moartea Patriarhului…
July 25th, 2008
VR 2 Comments »
Sper sa luati atitudine impotriva autorului acestui articol: Intre Bulibasa si Satra mea
Victore, sa nu taci!