Victor Roncea Blog

Scandalul ICR si “cazul Patapievici” vor fi analizate de o Comisie de ancheta a Senatului formata atat din membri ai Comsiei pentru Politica Externa cat si din cei ai Comisiei pentru Cultura, a anuntat azi presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. Din aceasta Comisiei vor face parte senatori ai tuturor partidelor politice reprezentate in Parlamentul Romaniei. Scopul acestei anchete nu este legat de discutarea valentelor artistice ale expozitiei de la ICR-NY dupa cum incearca sa acrediteze diversionisti profesionisti care dezinformeaza inclusiv prin intermediul unor canale straine, ne-au declarat surse din Senat. Despre acestea se exprima criticii de arta, cum ar fi Pavel Susara. Acesta, care e si expert al Ministerului Culturii, a explicat cel mai clar fondul protestului comunitatii romanesti de la New York in contrapondere cu initiativa organizatorilor. Pavel Susara afirma urmatoarele, intr-o declaratie televizata: “Nu avem o lume unitara. Avem o lume care traieste pe paliere diferite. Si fiecare palier are un alt orizont de asteptare. Daca celui care asteapta mesaj academic ii dai “street art” , atunci el va reactiona asa cum s-a reactionat la New York. Daca unui ascultator de muzica inalta, un ascultator de Mozart sa spunem, i-l dai pe Adrian copilul minune, va fi profund ofuscat, in simultaneitate cu un alt ascultator care abia asteapta sa asculte o manea.”

Scopul anchetei Senatului priveste cheltuirea fondurilor publice ale contribuabilului roman in contextul in care s-au sesizat situatii financiare neclare, cuprinse si in concluziile mai multor Rapoarte ale Curtii de Conturi, semnalate atat de ziarul ZIUA cat si de Financial Times, editia germana, in articolul despre un “dezastru romanesc de PR“, intitulat “Securitate, Sex und Swastika“. Financial Times evoca protestele scriitorilor germani Richard Wagner si Herta Muller care acuza “amnezia colectiva” inoculata prin “exportul de turnatori” realizat de conducerea ICR prin trimiterea impostorului Sorin Antohi si a informatorului Andrei Corbea Hoisie la o Scoala de vara de la Berlin. Totodata, renumitul cotidian expert in aspecte financiare internationale aminteste existenta unor fraude constatate de Curtea de Conturi a Romaniei. “De abia a fost facut public faptul ca exista un Raport al Curtii de Conturi a Romaniei care arata ca exista nereguli in contabilitatea ICR“, publica negru pe alb prestigiosul Financial Times.

Saptamana trecuta, Patapievici i-a transmis presedintelui Senatului Nicolae Vacaroiu, prin intermediul unei “scrisori deschise”, ca nu are “nici o obiectie” fata de o eventuala ancheta, “parlamentara sau de orice alt fel”, la institutia pe care o conduce, sustinand ca activitatea institutiei pe care o conduce a fost controlata, in perioada 27 septembrie 2007 – 31 ianuarie 2008, de Curtea de Conturi, care nu ar fi constatat existenta unor “fraude” la Institut. In pofida acestor afirmatii, un Raport amanuntit al Curtii de Conturi, intrat in posesia ZIUA, arata ca la ICR s-a gasit mai multe nereguli “economico-financiare”.

Printre acestea se remarca “neincasarea in termenul legal de prescriptie de catre Institutul Cultural Roman a contravalorii revistelor si a cartilor expediate clientilor, ceea ce a contribuit la crearea unui prejudiciu total in suma de 33,1 milioane lei, inclusiv foloase nerealizate”. “Abaterile au fost generate de faptul ca livrarea de carti catre clienti a fost efectuata fara ca intre furnizor si beneficiari sa existe contracte prin care sa se stabileasca, conform prevederilor legale, drepturile si obligatiile partilor, iar in cazurile in care au existat contracte incheiate acestea nu au avut prevazute clauze asiguratorii si nici nu s-a urmarit incasarea in termenul de prescriptie”, dupa cum informeaza Curtea de Conturi. Totodata, concluziile Raportului releva si existenta unor fraude clientelare si conflicte de interese, in contextul in care printre beneficiarii unor traduceri si publicari de carti pe bani publici se afla inclusiv membri ai conducerii ICR si apropiati ai acestora. Astfel, pentru exercitiul bugetar al anului 2006, creditele definitive de la bugetul de stat alocate ICR au fost in suma de 18.696.000 lei, din care s-au efectuat plati in suma de 17.419.602 lei, gradul de realizare fiind de 93,17%, revela Curtea de Conturi. Cercetarile au constatat abateri grave legate de lipsa evidentei contabile a angajamentelor legale de plata. De exemplu, din sumele inscrise in anexa 7 la Contul de executie a bugetului institutiei publice, cheltuielile nu reflecta realitatea intrucat, de asemenea, nu au fost evidentiate la finele anului angajamentele legale de plata. Astfel au fost incalcate prevederile Legii contabilitatii nr.82/1991, ale O.M.F.P. nr. 191/2005 si ale O.M.F.P nr. 1972/2002, arata Raportul Curtii. Dintre abaterile in derularea achizitiilor publice sunt mentionate dosare de achizitii incomplete, documentatie de elaborare si prezentare a ofertelor care nu contine informatii cu privire la criteriul aplicat pentru atribuirea contractelor, ca nu sunt prezentate codurile CPSA in anunturile de intentie sau in invitatia de participare, nu a fost respectat criteriul de selectie “pretul cel mai scazut”, iar membrii consiliilor de evaluare nu au intocmit si nu au depus la dosarele de achizitie declaratiile necesare de confidentialitate, arata Raportul citat. Alte nereguli privesc ordonantari de plata care nu au fost insotite de documente de receptie care sa confirme primirea marfurilor in gestiune. La fel, cheltuielile cu telefoanele inregistrate in contul programelor nu au fost sustinute de documente din care sa reiasa ca respectivele convorbiri telefonice au fost realmente utilizate pentru scopurile acestora. Curtea evidentiaza si faptul ca informatiile prezentate ordonatorului principal de credite nu au furnizat date privind executia bugetara pe anul in curs si, prin urmare, scopul activitatii nu a fost atins. Prin Decizia nr.2 din 13.02.2008 s-au dispus masurile corespunzatoare de intrare in legalitate, aspect ce urmeaza a fi verificat cu ocazia controalelor ulterioare efectuate la ordonatorul de credite.

Surse din Senatul Romaniei ne-au relatat ca era necesar ca in cadrul Comisiei de ancheta sa faca parte si membri ai Comisiei pentru Politica Externa, intrucat activitatea ICR presupune si o anumita diplomatie culturala. Dupa cum ambasadorii sunt avizati de Comisia pentru Politica Externa a Senatului sau inclusiv Serviciul Roman de Informatii isi prezinta Raportul anual in fata Parlamentului, asa ar fi normal si in cazul ICR, au afirmat aceste surse din cadrul Comisiei pentru Politica Externa a Senatului. (M.I.)