Victor Roncea Blog

• Share
• Tweet
• Pin
• Email

Trei etnici maghiari nascuti in Romania, de meserie antiromani, ar putea avea functii-cheie in viitorul Executiv ungar, condus de premierul recent ales Viktor Orban, transmite NapocaNews. Martonyi Janos este nominalizat la Ministerul Afacerilor Externe, Gal Kinga la Departamentul Maghiarilor de Pretutindeni si Szocs Geza la Ministerul Culturii, informeaza Adevarul.

Martonyi Janos s-a nascut la Cluj-Napoca in 1944 si a mai ocupat acelasi fotoliu, de ministru al Afacerilor Externe, in perioada 1998-2002, in vechiul Cabinet Orban. Gal Kinga, nominalizata pentru preluarea Departamentului Maghiarilor de Pretutindeni, s-a nascut la Cluj-Napoca la 6 septembrie 1970. Dupa 1990 si-a inceput viata politica in Romania, activand intre 1991 si 1994 in UDMR. A lucrat si in cabinetul lui Marko Bela, fiind consilier pe probleme de politica externa. Kinga a absolvit Dreptul la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca si a facut pregatire postuniversitara in Ungaria si la Oxford. Din 1997 este vicepresedintele Comisiei pentru libertati civile, justitie si afaceri externe, in cadrul Parlamentului European si obiect de studiu al Asociatiei fostilor si viitorilor soti ai lui Kinga Gal (vezi Video mai jos).

Szocs Geza (foto sus), nominalizat pentru fotoliul de secretar de stat la Cultura, s-a nascut in 1953 la Targu-Mures. A absolvit la Cluj Facultatea de Filologie, sectia Maghiara-Rusa (normal!).  Dupa 1989, Szocs Geza a avut neobrăzarea ca, într-o apariţie pe postul naţional de televiziune, să vorbească despre unirea Ungariei de Vest cu Ungaria de Est, adică Ardealul. Dupa evenimentele sangeroase din martie 1990, Szocs Geza a pretins in prima conferinta de presa a UDMR ca ceea ce se intamplase la Targu Mures reprezinta “nu o înfrîngere, ci o victorie, nu un sfîrşit, ci un început”. Dar sa dam filmul inapoi:

“Pe la inceputul anilor ‘80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellekpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania.

Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea.

Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta.

Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs , pe atat de lamentabil a fost in ancheta.

Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului printrimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici.”

In revista lui Tudoran si Tismaneanu, GEZA SZOCS compara Transilvania cu Insulele Malvine. Din America, semne grave de întrebare: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ?”

In 1989, aparea in Statele Unite, sub conducerea lui Dorin Tudoran, Agora, „revista alternativa de cultura”. Lucrau alaturi de Dorin Tudoran, Mihai Botez (redactor sef adjunct), Paul Goma, Michael Radu si Vladimir Tismaneanu (redactori). Din colegiul de redactie, mai faceau parte nume grele ale intelectualitatii est-europene aflate in exil (Eugène Ionesco, Matei Calinescu, Ioan Petre Culianu, Milovan Djilas, Francois Fejtö, Victor Frunza, Virgil Ierunca, Virgil Nemoianu), dar si politologi occidentali precum Alain Besancon, André Glucksmann, Jean-Francois Revel.
In numarul 2 din 1988, in paginile revistei a publicat, alaturi de Ion Vianu, Monica Lovinescu, Leszek Kolakowski, Ion Caraion si altii, si Geza Szöcs. Sub semnatura sa a aparut un articol cu un titlu grav: „Va fi razboi intre Romania si Ungaria ? Cateva reflectii”. Poetul nascut la Tg. Mures, traia in acea perioada in Elvetia, unde se stabilise din 1986.
„Va izbucni un razboi intre Romania si Ungaria, in viitorul previzibil ?”, isi incepea scriitorul consideratiile, istorisind si o gluma pusa pe seama presedintelui american Roosevelt. „Conform unei anecdote din epoca respectiva, gluma imposibil de verificat azi, se spune ca in 1941, cand intre Ungaria si Statele Unite se declarase razboiul in mod oficial, presedintele Roosevelt i-ar fi pus urmatoarele intrebari adjunctului Secretarului de stat american:
«-Are Ungaria vreo pretentie teritoriala de la noi ?
-Nici una, domnule presedinte.
-Atunci de la cine ?
-De la Romania, domnule presedinte.
-Asadar, Ungaria a declarat acum razboi si Romaniei ?
-O, nu, domnule presedinte. In acest razboi, Romania si Ungaria sunt aliate.»”
Etiopia Europei
Dupa introducerea hazoasa, Geza Szöcs schimba tonul, expunand cateva consideratii despre natura regimurilor comuniste roman si maghiar, puse fata in fata. „n prezent, Romania si Ungaria alcatuiesc cele mai diferite societati in cadrul Pactului de la Varsovia, scria Geza Szöcs. (…) In cadrul regiunii, Ungaria se bucura probabil de cel mai ridicat nivel de viata, in vreme ce Romania poate fi numita, si nu fara temei, Etiopia Europei. Politica economica a Ungariei poate fi considerata cea mai liberala din blocul est-european, in timp ce supracentralizarea infaptuita in Romania a dus la ruina aproape totala a economiei acestei tari. n Ungaria se inregistreaza, probabil, cele mai putine violari ale drepturilor umanitare, in vreme ce Romania constituie cel mai intunecat stat politist din lumea comunista, a carei societate este caracterizata si imbibata de un soi de stil narodnicist al National-Socialismului, cu stridente bizantine. Ungaria este o parte din nucleul de nadejde al Pactului de la Varsovia, in timp ce Romania constituie o membra mai superficiala a acestei aliante militare. Politica externa a Ungariei este de cele mai multe ori ca o servitoare credincioasa fata de stapana Sovietica, in timp ce Romania – asa cum subliniam mai inainte – pare a urma un curs mult mai independent. (…)
Dupa ce am insirat toti acesti factori de contrast, intrebarea ramane: Cum putem caracteriza aceste elemente ? Reprezinta ele cumva, in mod necesar, conflicte ori numai diferente intre cele doua tari ? Dar exista o sursa de tensiune intre cele doua state care poate fi considerata ca un conflict de interese ireconciliabil. E vorba de problema celor mai mult de doua milioane de maghiari care traiesc in Transilvania.”
Relaţii bilaterale viciate
In continuare, poetul ardelean trecea in revista, punctual, factorii care schimbasera, in opinia sa, natura relatiilor romano-maghiare.
„1. Primul motiv il constituie flagranta brutalitate cu care guvernul roman incearca deznationalizarea, asimilirea fortata si in caz contrar silirea minoritatilor nationale sa dispara din tara. Nu e vorba doar de maghiari, dar si de germani, sarbi si evrei. Desi, in acest moment, mai putin spectaculoasa decat prezenta campanie a guvernului bulgar de a scapa Bulgaria de minoritatea sa turca, eforturile regimului de la Bucuresti – combinate cu decenii de continua presiune administrativa, cu forta bruta indreptata impotriva celor nesupusi – nu sunt mai putin devastatoare. Rezultatul este amenintarea a milioane de oameni cu pierderea identitatii lor nationale; iar conditia acestor oameni se inrautateste zi dupa zi.
2. In plus, schimbarile din conducerea Ungariei au dus la inlocuirea cadrelor staliniste, al caror comportament era inca guvernat de adeziunea slugarnica la eronata interpretare a dogmei internationalismului socialist. Noua echipa are avantajul de-a fi in stare sa traga lectiile cuvenite din profundul esec de pana acum al politicii Ungariei fata de Romania.
3. Presiuni diverse resimtite de guvernul maghiar au determinat recent conducerea de la Budapesta sa-si schimbe atitudinea in privinta problemei minoritatii. Printre aceste presiuni s-au aflat:
a) Sporita rezistenta fata de opresiunea politica manifestata chiar de catre maghiari, atat in Slovacia, cat mai ales in Transilvania. Aceasta rezistenta s-a bucurat de o atentie internationala din ce in ce mai mare. (…)
b) Rezistenta minoritatilor maghiare a coincis cu cererile si eforturile maghiarilor din Occident, si a determinat sporirea credibilitatii, prestigiului si influentei acestor eforturi.
c) Esecurile din economia planificata a Ungariei au sporit probabilitatea unei stagnari ori a unui declin in standardul nivelului de trai, insotit de sporirea tensiunilor sociale.
Toti acesti factori au facut posibil ca guvernul maghiar sa treaca la un mare gest de implicare intr-o chestiune, care, la urma urmelor, nu putea fi privita doar ca principiu. Altfel spus, nu a existat nici un factor care sa constranga guvernul maghiar in a continua sa ignore stridentul sovinism antimaghiar care face astazi ravagii in Romania.
4. In sfarsit, ar trebui amintit, de asemenea, ca Ungaria si-a schimbat atitudinea fata de Romania dupa venirea lui Gorbaciov la putere. Tinand cont de asemenea circumstante este tentant sa tragi concluzia ca, conducerea de la Moscova (despre care se spune ca ar fi nemultumita ca Bucurestiul evita noile reforme sovietice), ar fi dat mana libera Ungariei sa treaca la noua sa politica fata de Romania. S-ar putea foarte bine ca in acest moment chiar sa existe o incordare a relatiilor sovieto-romane, fapt care-i impinge pe unii sa se intrebe: ceea ce face Moscova acum este doar sa tolereze noua, mai indrazneata politica externa maghiara, ori chiar a inspirat Moscova crearea acestei politici? Asta te duce in taramul speculatiilor si conjuncturilor.”
Do ut des
Interesante era opinia autorului articolului si in legatura cu populatia de peste Prut. „In acelasi timp, romanii nu s-ar simti ca si cum Uniunea Sovietica s-ar situa de partea Ungariei impotriva lor, caci o politica sovietica croita intre asemenea parametri ar avea, de asemenea, un impact benefic si asupra minoritatii romanesti care traieste in Republica Sovietica Moldoveneasca; si care, in felul acesta, ar castiga sprijinul intregii opinii publice romanesti. n astfel de circumstante, un regim romanesc care ar refuza maghiarilor din Transilvania aceleasi drepturi de care s-ar bucura romanii din Moldova sovietica, s-ar trezi intr-o pozitie foarte subreda – atat din punct de vedere moral, cat si tactic.”
Transilvania = Insulele Malvine
Nationalismul regimului Ceausescu il impingea pe Geza Szöcs catre o comparatie cu Argentina, statul care la inceputul anilor ’80 disputase posesia insulelor Malvine, pe calea armelor, cu regatul Marii Britanii. Fara succes… „Intr-un fel, Transilvania constituie Insulele Malvine romanesti, cu singura deosebire ca ea apartine deja Romaniei. Asa stand lucrurile, tara reactioneaza ca si cum ar ramane intr-o constanta stare de pregatire militara pentru un razboi, in orice moment, avand drept obiect Transilvania. Cu toate acestea intrebarea persista: va izbucni razboiul dintre Romania si Ungaria?”.
Scepticism exagerat
Spre sfarsitul articolului, intelectulul exilat in „tara cantoanelor” se declara sceptic in privinta oricarei colaborari romano-maghiare, in cadrul vreunei structuri politice. „In dezacord cu opinia mai generala, semnatarul acestor consideratii considera drept improbabil ca Ungaria si Romania – in aproximativ viitorii 70 de ani – sa adere, din proprie initiativa, la vreun fel de confederatie generala. Singurul cadru de imaginat pentru autorul acestor randuri ar fi un fel de Statele Unite ale Europei. Mai putin de atat el nu are incredere in sansele unei integrari de nici un fel in Europa Rasariteana; fie ea de tip comunist ori necomunist.”

Lăsăm pe seama cititorilor (şi politologilor!) comentariile…, scria Florin Mihai in suplimentul Scanteia al Jurnalului National.

EXCLUSIV: Asociatia fostilor si viitorilor soti ai lui Kinga Gal marturiseste:

Am primit cu deosebită bucurie o ştire inedită: la Budapesta s-a constituit o asociaţie non-profit având ca membri „profesionişti” cu sentimente profunde, dedicaţi urmăririi viselor erotice deosebite, al cărei scop este cultivarea şi întreţinerea amintirilor de neuitat ale foştilor soţi ai doamnei Gál Kinga. În acelaşi timp, asociaţia aşteaptă, în continuare, cu porţile deschise, viitorii aleşi ai distinsei doamne, care, conform previziunilor, nu se va opri nici la cea de a cincia căsnicie, cea cu fericitul partener actual.
Adevărul este că membri asociaţiei duc o viaţă obscură, de la o azi la alta, chinuiţi de sentimentele profunde de gelozie, căci, de când doamna Kinga a devenit europarlamentară a Fidesz, i-a crescut cota valorică în rândul foştilor soţi din Ardeal şi Ungaria, iar acum şi între competitorii din Strasbourg, doritori, de un eventual mariaj.
Constituirea asociaţiei este un prilej de a lansa chemarea de cultiva sentimentul de prietenie şi compasiune între foştii şi viitorii soţi ai doamnei Kinga, astfel ca primii să-şi poată reaminti, în zilele singurătăţii, de sentimentele erotice fierbinţi de odinioară, de momentele deosebite ale unei căsnicii eşuate, în care şi-au investit cândva toate speranţele.
Viitorii membri ai asociaţiei pot conta pe marea dărnicie a sorţii, care va face posibil, şi pentru ei, să ajungă la liman. Există toate premisele ca lanţul fericirii, în schimbătoarea sa strălucire, să nu se rupă la a cincia verigă; Ea – după dezvăluirile foştilor soţi – dispune de toate acele înclinaţii, stratageme şi abilităţi care fac posibilă şi pe viitor împlinirea altor speranţe.
Noi, bărbaţii, aşteptăm cu răbdare reîntoarcerea ei acasă pentru a ne oferi şi nouă ceva din graţiile ei.

Asociaţia Foştilor şi Viitorilor Soţi

Vezi si
Kinga Gal ne pârăşte la PPE
Autor: George Daniel Ripa
Data: 22 mar 2009
Europarlamentarul maghiar Kinga Gal a amplificat la Bruxelles scandalul provocat de autorităţile române ce au refuzat să îi acorde preşedintelui Laszlo Solyom un culoar de zbor, pentru ca acesta să ajungă la Târgu Mureş.
O întâlnire a grupului Partidului Popular European, organizată de euro-parlamentarul român Laszlo Tokes, şi care avea ca temă condamnarea comunismului, a fost deturnată de Kinga Gal, ne-au declarat surse de la Parlamentul European. Aceasta, în mijlocul şedinţei, şi fără nicio legătură cu subiectele abordate până atunci, a declarat că „este inadmisibil ca unui preşedinte din Uniunea Europeană să nu i se permită să vizite o altă ţară membră a organizaţiei”. În discuţie a intervenit europarlamentarul român Călin Cătălin Chiriţă. Acesta i-a explicat politicianului maghiar că „Helmuth Kohl a venit de foarte multe ori în România, în vizite private, la vânătoare, şi nu a fost nicio problemă”. Kinga Gal este născută în România, în 1970. După 1990 şi-a început viaţa politică în România, activând între 1991-1994 în UDMR. Din 1995 s-a mutat la Budapesta. (Adevarul)

Vezi si:  “Profesorul” TISMANEANU si comunistul HARASZTI militau pentru “transilvanism” si federalism in ROMANIA

• Share
• Tweet
• Pin
• Email