Apple has developed a new technique that would hide a biometric reader inside an iPhone or a Mac and let owners lock down their systems with fingerprints or even facial recognition — all without ever having to break from their usual routine.Published for the first time this week, a patent filing for the process reveals that Apple wants to provide a more secure method for preventing unauthorized access to a whole device — or private information on that device — than current techniques like passcodes; however, it also wants to avoid taking up the owner’s time with a separate scan or consuming extra space with a distinct reader.The solution, the company suggests, would be to automatically use a sensor either hidden within the device or else repurposed from its usual role. Devices could recognize a fingerprint or finger vein pattern simply by waiting for the user to touch the display, which would hide the sensors on or behind the screen. A forward-facing camera could alternately look for retinal patterns or even recognize the facial features of owners when they’re in the right position for use.Notebooks could use the trackpad, palmrest and a webcam for a similar purpose.Apple goes so far as to suggest the possibility of recognizing the user’s distinctive voice or even collecting DNA samples to recognize a user’s genetic sequence. Biometrics could also be context-sensitive and detect the shape of a user’s ear before allowing a call to go through, for example. As an alternative to biometrics, Apple further proposes using other, non-alphanumeric but also less obvious locks: in hardware, owners could get access by providing their voice to a microphone or tilting a device in certain directions.On touch devices, users could place their fingers in a particular pattern on screen, make gestures or tap out a sequence. A more direct alternative to passcodes could also exist by making users match up shapes and colors through on-screen icons. How likely it is any of the new inventions will appear isn’t known. Even so, it’s clear the processes were developed with the iPhone as a reference. Drawings included with the patent mostly show mockups of the handset’s interface as it was when the patent was submitted in September of last year.Also, heading up the list of inventors is “iPod father” Tony Fadell, who helped develop the original iPhone and left the company just two months after the application first reached the US Patent and Trademark Office, to be replaced by former IBM executive Mark Papermaster.
In DIGITAL LIFE, PRODUCT INNOVATIONS For parents worried about where their children are going, there are several devices available out there to keep track of them from afar. Every mobile provider now carries kid-friendly phones that have alarms and GPS capabilities that allow parents to watch via satellite. Other techniques, such as sending email alerts to parents once children go through train station gates with their RFID train passes are also hands-off ways to track. Recently, Princeton unveiled a tiny device that is designed for finding kids, but might be even more useful with your keys! The Kid Finder (shop link) is a remote that displays basic directional information to lead the holder to the corresponding receiver (front, right, left). It also gives basic distance information and has an alarm for the kid’s side in case of strangers bearing candy. Since it works up top 90 meters, you won’t exactly be able to find your kids with satellite precision from far away, but the idea is that you keep good track on them in public places while you’re there. However, it’s a bit surprising that devices like this haven’t made more of a splash for basic things like bags, pets, and the ever-elusive house keys. This is radio-based, but with the decreasing costs for RFID tags making the technology more affordable, and receiver integration into most phones in Japan, we could be looking at tagging just about everything we have! Just bring it up on the phone’s menu, and get instant feedback on location. For now, the Kid Finder is the best we have it seems, but combine it with a camera and we’ll need nothing else!
In DIGITAL LIFE We’ve wanted to get one of these for a long time, and my obsessive nerdiness with cameras finally took hold. The Wonderful Shot dog camera from Tomy fits right onto your dog’s collar and takes pictures from his view, though not entirely accurate since it’s in color. The camera is 0.35 megapixels, which actually turned out some pretty decent pictures. Even though Sakura and Ibu (my girlfriend’s spoiled dogs) have short legs, you still get a pretty good view from their level. Of course, the pictures aren’t actually taken by the dogs themselves, but are either activated by the remote or by the timer which takes them in various increments. This means that you can leave your dogs for a while and then check on what they’ve done for the day, or just take a walk together and snap a few. Even more interesting would be to put the Wonderful Shot on a cat and really get a chance to see what those things get into all day. Here are some random shots around the garden: The Wonderful Shot has an 8MB internal memory which holds 90 photos, and has a built-in battery which is charged via the included “dog bone” USB.
Participantii la colocviul cu tema „Basarabia si Transilvania. Solidaritate româneascã în istorie si contemporaneitate”, manifestare prilejuitã împlinirii a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamã, care a avut loc la Sf. Gheorghe, în organizarea Centrului Eclesiastic de Documentare Mitropolit „Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe, a Fundatiei Nationale „Neamul Românesc”, Filiala Covasna si a Redactiei Revistei „Veghea” din Brasov, sâmbãtã 28 martie 2009, în urma dezbaterii comunicãrilor prezentate si a vizionãrii filmului „Întoarcerea lui Alexandru Lesco”, realizat de Victor Roncea, au adoptat urmãtoarele: 1. Protesteazã fatã de interdictiile instituite de autoritãtile Republicii Moldova privind libera circulatie, aplicate cetãtenilor români în contradictie cu discursul proeuropean al acestora. 2. Solicitã autoritãtilor statului român solutionarea problemei redobândirii cetãteniei române de cãtre românii basarabeni care au detinut aceastã cetãtenie si au fost deposedati abuziv de ea de cãtre autoritãtile sovietice în urma pactului Ribentropp-Molotov, prin care teritoriul românesc dintre Prut si Nistru a intrat în componenta Uniunii Sovietice. 3. De asemenea cere autoritãtilor române eliminarea regimului de vize pentru cetãtenii Republicii Moldova si construirea unei strategii de promovarea a parteneriatului româno-român între Bucuresti – Chisinãu – Cernãuti. 4. Solicitã adoptarea initiativei legislative potrivit cãreia detinutii politici români din Transnistria, decorati de presedintele României cu ordinul „Steaua României”, sã beneficieze de drepturile cuvenite fostilor detinuti politici români.
Biroul de presã Dr. Ioan Lãcãtusu
Sfantu Gheorghe
Covasna
Foto-document: Alexandru Lesco si Tudor Popa la una din rarele vizite permise in inchisoarea din Tiraspol, in timpul celor 12 si respectiv 15 ani de detentie, si in 2007, la eliberarea lui Tudor Popa, ultimul detinut politic roman din Transnistria
Mesajul ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Cu ocazia împlinirii a 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România
Preacucernici Părinţi, Onorată asistenţă,
Ziua de astăzi, 27 martie, pentru noi, românii din Basarabia, reprezintă o zi cu o încărcătură emoţională aparte, este ziua când, în mod deosebit, pomenim pe înaintaşii noştri care, luminaţi de credinţa în unitatea Neamului Românesc, aici, la Chişinău, au dat startul unificării pământurilor strămoşeşti într-un stat naţional-politic – visul românilor de veacuri. Membrii Sfatului Ţării au folosit cu înţelepciune situaţia creată după Primul Război Mondial, votând la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România. Gestul lor a fost urmat de bucovineni, care la 28 noiembrie 1918 au votat şi ei Unirea Bucovinei cu România. Procesul de unificare a teritoriilor locuite de români a fost încheiat prin Unirea Transilvaniei şi proclamarea Marii Uniri de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Astfel, românii sloboziţi de sub jugul stăpânirile străine şi-au văzut împlinite năzuinţele de secole – refacerea Unităţii Naţionale. Poporul român, popor credincios, paşnic şi iubitor de dreptate a fost răsplătit de Părintele Ceresc, Atotputernicul Dumnezeu pentru jertfa şi răbdarea sa. 27 martie 1918, pentru noi, românii basarabeni, înseamnă refacerea legăturilor cu fraţii noştri de aceeaşi credinţă, limbă şi datini, chiar dacă sufleteşte nu am fost niciodată despărţiţi. Beneficiul Unirii pentru Basarabia este de nemăsurat. Ecoul transformărilor administrative, sociale şi culturale, care au urmat Actului din 27 martie, s-a simţit în mod special în anii 1988-1989, perioada de deşteptare naţională care s-a soldat cu independenţa Republicii Moldova. La aniversarea a 91de ani de la Unirea Basarabiei cu România, aducem omagiul şi recunoştinţa noastră memoriei membrilor Sfatului Ţării şi tuturor celor care prin jertfă şi sacrificiu au contribuit la refacerea unităţii de neam. Nu putem să nu amintim de părintele Alexandru Baltaga, care a votat revenirea Basarabiei în matca românească ca membru al Sfatului Ţării, pentru care a suferit moarte mucenicească, fiind omorât într-un beci NKVD-ist la 7 august 1941 în Kazan. Şi, de asemenea, amintim şi pe vrednicul de pomenire înaintaş al nostru Mitropolitul Gurie Grosu, pe episcopul Dionisie Erhan, pe preoţii Constantin Popovici, Vasile Gobjilă, Andrei Murafa, Alexie Mateevici, dar şi pe alţi slujitori ai sfintelor altare care, prin modul lor exemplar cu care au slujit pe Dumnezeu şi Neamul, au contribuit la unirea tuturor românilor într-o singură ţară. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să aşeze sufletele lor cu drepţii în lăcaşele Sale pline de lumină, să ne ajute să menţinem trează conştiinţa de neam, dragostea de fraţi şi să ne ferească de neînţelegeri şi dezbinări, iar viaţa lor şi devotamentul cu care au servit Biserica şi aproapele să ne fie model de urmat. Veşnică lor pomenire din neam în neam. V PETRU, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor
Fundatia Spirit Romanesc – Cluj Napoca Catre: Dl Mircea Geoana
Stimate domnule presedinte al Senatului,
In calitate de presedinte al Fundatiei “Spirit Romanesc” va aduc la cunostinta urmatoarele aspecte: in cadrul votului din Plenul Senatului Romaniei din data de luni, 16 martie 2009, privind dezbaterea asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr 207/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, prin care s-au introdus in Romania pasapoartele electronice, cu incepere de la 1.01.2009, senatorul PD-L de Cluj Serban Radulescu apare ca votand pentru aceasta in forma initiala propusa de guvern. Deci domnia sa apare ca sustinator al legii desi, conform propriilor sale declaratii, nu s-a aflat in cladirea Parlamentului pe tot parcursul zilei respective.
In discutia pe care am avut-o in saptamana premergatoare votului domnia sa a fost de acord sa sustina un amendament ce prevedea posibilitatea de a alege intre un pasaport simplu fara cip RFID si fara date biometrice si un pasaport electronic, cu cip RFID.
In acesta situatie va solicit respectuos efectuarea unei anchete in vederea elucidarii aparitiei sale ca votant in plenul Senatului Romaniei, desi nu se afla in cladirea Parlamentului in ziua respectiva. Tinand cont de aceasta frauda va rog sa faceti o investigatie si sa dispuneti reluarea procesului de vot, in conditii legale, asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr 207/2008. Va multumesc, Cu stima, Radu Hadarca Presedintele Fundatiei “Spirit Romanesc”
ZIUA de Cluj: Paşapoartele cu cip intră în Cameră Deputatul PDL Mircia Giurgiu va depune două amendamente la legea circulaţiei în străinătate.
Acestea vor impune ca data biometrică inclusă în viitoarele paşapoarte cu cip electronic să fie imaginea facială, nu şi amprentele, iar paşapoartele clasice temporare să poată fi eliberate în continuare, la cerere, în paralel cu noile acte. Cele două amendamente au fost elaborate de preşedintele Fundaţiei “Spirit românesc”, Radu Hadârcă, iar Giurgiu s-a arătat de acord să îi susţină propunerile în Parlament.
Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei ce modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate – care, concret, impune introducerea din 2011 a paşapoartelor cu cip electronic, pe care sunt stocate imaginea feţei şi amprentele digitale ale purtătorului – a fost adoptat tacit de Senat săptămâna trecută. Camera Deputaţilor este însă camera decizională, iar Giurgiu a declarat că există şanse ca legea să fie adoptată cu cele două amendamente.
“Incercăm întâi în plen, săptămâna viitoare, cel mai devreme. Dacă acolo nu vor fi acceptate amendamentele, atunci voi cere retrimiterea proiectului la comisia de specialitate. Acolo sunt mai multe şanse să fie adoptate”, a afirmat Giurgiu.
“Studiile tuturor specialiştilor în domeniu relevă faptul că cipul RFID reprezintă un mediu extrem de slab securizat de stocare a informaţiilor digitale. El poate fi clonat de orice persoană specializată, care dispune de o minimă tehnologie, toate acestea putând conduce extrem de uşor la un furt al identităţii”, este principala temere semnalată de Hadârcă la adresa paşapoartelor electronice. (V.A.)
NapocaNews: Votul din Senat pentru paşapoartele biometrice, fraudat şi lovit de nulitate
Senatorul PDL Şerban Rădulescu susţine că, cu toate că nu a fost prezent în sala Senatului în momentul votări proiectului de lege referitor la introducerea paşapoartelor biometrice, apare pe lista de voturi cu un vot “pentru”.
Redacţia NapocaNews a fost contactată săptămâna trecută de către dl. Radu Hadârcă, preşedintele Fundaţiei Spirit Românesc, care ne-a semnalat acest lucru. Cercetările acestei fraudări grave a procesului de vot din Senat au fost finalizate de către ziaristul Victor Roncea, care a vizionat înregistrările video din ziua votului şi a descoperit faptul că, într-adevăr, senatorul Rădulescu nu se afla în sală. Mai mult, ziaristul de la Ziua a fost chiar contactat de către dl. Rădulescu care a confirmat faptul că nu a votat pentru acest proiect de lege.
Catre: Presedintele Senatului Romaniei Domnul Mircea Geoana CC: Secretariatul General al Senatului
27 Martie 2009
Sesizare
Frauda in plenul Senatului la votul final asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr 207/2008 ceea ce atrage nulitatea aprobarii tacite a Proiectului de Lege privind Pasapoartele Biometrice, conferit Camerei Deputatilor, si obliga Senatul la ancheta si reluarea procesului de vot
Stimate Domnule Presedinte al Senatului,
In data de 16 martie a.c., in Plenul Senatului, s-a reluat dezbaterea asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr 207/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, prin care s-au introdus in Romania pasapoartele electronice, cu incepere de la 1.01.2009.
Dezbaterea asupra OUG a avut loc in urma amanarii procesului de vot, la sedinta precedenta, desfasurata pe 11 martie 2009. 16 martie era, totodata, ultima zi permisa dezbaterii si votarii inainte de adoptarea tacita a Proiectului de lege.
In urma deliberarilor si a repetatelor reluari ale votului asupra proiectului in cauza, votul final a dus la urmatorul rezultat, conform datelor puse la dispozitie de catre aparatul tehnic al Senatului: Prezenta: 86; Total DA: 58; Total NU 18; Total ABT 10; Total NEV: O.
Saptamana aceasta am fost contactati de catre unul dintre senatorii Romaniei care apare pe aceasta lista ca a fost prezent si a votat “pentru”. Problema este ca senatorul PDL Serban Radulescu, conform propriilor sale declaratii, aflate in posesia noastra, nu a fost prezent pe tot parcursul zilei in Parlament, deci nu avea nici cum sa voteze. Intradevar, consultand filmarile din ziua respectiva am constatat lipsa prezentei sale de la votul din plen, ceea ce ridica, desigur, semne de intrebare si asupra altor voturi similare, “pentru”.
Tinand cont de acest posibil nou caz de tipul “nepoata Noricai Nicolai” va rugam sa investigati asupra acestei fraude si sa dispuneti reluarea procesului de vot, in conditii legale, asupra Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr 207/2008.
Cu stima,
Victor Roncea Presedinte fondator Asociatia Civic Media
Peste Prut? Da’, de unde! Poate dincoace. Agitatorii apelor care scalda Basarabia, Prut si Nistru, fac valuri in preajma sarbatoririi zilei Unirii, 27 martie, si a apropierii datei alegerilor de la Chisinau, 5 aprilie. Cand colo, ce descoperim: grupuscule stipendiate de securitatea ucraineana, incurajata de cea moldoveneasca, isi inchipuie ca pot pacali profesionistii unui stat membru NATO. Ca ura Ucrainei pe Romania este debordanta putem constata si pe internet, unde harta Romaniei Mari a fost deja deposedata de Basarabia istorica, Bugeacul, fara ca serviciile online romanesti sa puna capat acestei marlanii, inoculata si cu concursul unor angajati ai Internelor. Locul de bastina al Maresalului Averescu este oferit Ucrainei pe tava, iar desenul Romaniei a devenit un peste muscat de coada de tot soiul de lighioane. Moldova, care n-ar trebui sa marseze la acest joc murdar, s-a gandit sa preia din energia adversarului nostru ucrainean si, daca este directionata oricum impotriva Romaniei, sa o amplifice in interes propriu. Diversiunea la care se preteaza zilele acestea, agitand o presupusa stare de urgenta in preajma zilei Unirii este rusinoasa si nu este demna de un partener al Rusiei si Romaniei. De cand s-au temut vajnicii militieni moldoveni de o mana de golani de stadion? Cand eram peste 100.000 de tineri in Piata Marii Adunari Nationale, fluturand miile de steaguri tricolore oferite de Traian Basescu, pe atunci primar al Capitalei, securitatea de la Chisinau parca nu tremura asa de tare ca azi. Expulza un diplomat, militar, si gata. Sa chemi ditamai ambasadorul care reprezinta cetatenii celei de a saptea tari din Uniunea Europeana, romani care au facut dragoste pana te-au inmultit si pe tine, timp de vreo doua mii de ani, pentru niste provocari ordinare ucrainene nu prea este nici prietenesc nici diplomatic si nici nu asculta de vocea poporului. Care ce zice? Iaca, ultimele sondaje: aproape doua treimi din populatia Republicii Moldova isi doreste integrarea in UE a tarii, potrivit unui Barometru de Opinie Publica realizat de Institutul de Politici Publice de la Chisinau. Iar un al doilea sondaj de opinie, de provenienta americana, facut tot luna aceasta in Basarabia injumatatita, respectiv Republica Moldova, ne spune ca 48,6 la suta dintre basarabeni considera ca Romania este cea care ar putea ajuta cel mai bine Republica Moldova sa se integreze in UE. Eu, personal, mi-as dori ca Romania, odata cu reunificarea cu Basarabia intreaga – dupa cum prevede si politologul rus Mihail Remizov, care merge pe urmele lui Stanislav Belkovski -, sa-si gaseasca propriul ei drum, de putere europeana de sine statatoare la Marea Neagra. Criza care vine si matura SUA si UE ne poate contura si aceasta perspectiva, a recastigarii independentei si suveranitatii nationale. Si din sondajul IPP rezulta ca ambasadorul Romaniei nu ar trebui deranjat pentru probleme imaginare, din vreme ce aproximativ 54% dintre participanti apreciaza relatiile Republicii Moldova cu Romania ca fiind bune iar peste 30% considera ca Romania ar trebui sa fie partenerul strategic al Chisinaului in timp ce circa 22% Rusia si doar 3,9% Ucraina. Si atunci de ce asculta SIS-ul de SBU? Comunistii de la Chisinau ar trebui mai degraba sa bage de seama ca, dupa sondajul american, 44,3 % dintre romanii, ucrainenii si rusii de peste Prut considera ca “raspublica” merge intr-o directie gresita. Stiu si eu, stie si presedintele Vladimir Voronin, ca n-are de ce sa-si faca grija in fata alegerilor: ambele sondaje il crediteaza cu cea mai mare incredere in fata populatiei. Urmat de Marian Lupu, Dorin Chirtoaca si Iurie Rosca, care apare pe locul trei in optiunile electoratului – dupa Voronin si Lupu – si pentru Presedintia Parlamentului si a republicii. Alegerile de peste Prut nu o sa aduca nimic spectaculos. Curios, viitorii pesedisti de la Chisinau reusesc, momentan, sa stapaneasca asa-zisa criza mondiala. Se pare ca, pana la urma, “tarisoara” nu aparea degeaba, cu o luna in urma, pe locul doi in lume, dupa Cehia, in ce priveste stabilitatea leului de Moldova si pe locul cinci in lume la stabilitatea sistemului financiar-bancar conform Indicatorului Sanatatii Mondiale, realizat de revista britanica “The Banker”. Una peste alta, ce Stare de Urgenta? Mai bine o hora sa jucam si un cantec vesel impreuna sa cantam…
Nota –Unica femeia care a facut Unirea: In fotografia cu Sfatul Tarii din frontispiciu apar doar doua femei, dintre care una a ramas neidentificata. Cealalta, asezata, este Elena Alistar-Balan (n. 1873, Vaisal, judeţul Ismail, Basarabia – d. 1955, Pucioasa) si a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a unit Basarabia cu România. Biografie Fiica preotului Vasile Balan, a făcut şcoala primară la Congaz, judeţul Cahul, apoi şcoala Eparhială de la Chişinău. Tot atunci s-a căsătorit cu preotul Dumitru Alistar. Între 1909 – 1916 a urmat Facultatea de Medicină de la Iaşi. Încă din 1914, e a fost arestată pentru „activitate naţionalistă”, iar în 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chişinău. Membră a Partidului Naţional Moldovenesc, a fost aleasă deputat în Sfatul Ţării, singura femeie care a făcut parte din organul care a condus Basarabia către unirea acesteia cu România. Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost preşedinte a Partidului Poporului, infiintat de Maresalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Buceag – Basarabia istorica, comuna Babele, actualmente in Ucraina. Refugiată în România, a decedat în 1955 la Pucioasa, judeţul Dâmboviţa şi reînhumată la Cimitirul Bellu din Bucureşti. Bibliografie Bejan, Vlad,Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei “Axis”, Iaşi 1998 ISBN 973-98600-2-8 pp.89-90
Expulzarea a doi cetateni romani implicati in campania electorala din Republica Moldova este doar primul semnal al unei posibile inrautatiri a relatiei dintre cele doua state romanesti, apreciaza experti in diplomatie si informatii. Saptamana trecuta, ministerul de Externe de la Chisinau a cerut absurd Bucurestiului sa nu permita “deplasarea in masa a unor cetateni romani la Chisinau” pentru astazi, cand se aniverseaza Unirea Basarabiei cu tara. Potrivit surselor ZIUA, informatia nu se bazeaza pe realitate, ci, cel mai curand, “desantul” invocat are legatura cu serviciile de informatii din fostul spatiu sovietic si are drept scop tensionarea artificiala a relatiilor cu Romania. Autoritatile de la Chisinau ar trebui sa dovedeasca mai multa responsabilitate si realism, apreciaza sursele citate. (V.R.) ZIUA: Stirea subcutanata –Probleme dinspre Chisinau
Ucraina ar putea reintroduce vizele pentru cetăţenii UE, inclusiv pentru romani
Autorităţile ucrainene examinează posibilitatea de a reintroduce vizele pentru cetăţenii europeni, o măsură care i-ar afecta şi pe romani, ca măsură de reciprocitate, pentru că Uniunea Europeană nu a răspuns apelurilor Kievului de a simplifica regimul vizelor pentru ucraineni. “Europa nu a mai simplificat regimul vizelor pentru Ucraina, ceea ce indeamnă Kievul la acţiuni intense pentru apărarea intereselor cetăţenilor ucraineni”, a declarat, joi ,şeful secretariatului prezidenţial, Viktor Baloga, citat de Ukrainka Pravda, potrivit NewsIn. Acesta a comentat negocierile care au avut loc in timpul vizitei preşedintelui Viktor Iuşcenko in Cehia, cand partea ucraineană nu a primit nici un răspuns pozitiv la cererea Kievului ca Uniunea Europeană să simplifice regimul vizelor, potrivit serviciului de presă al preşedinţiei. “Aproape orice ucrainean, care, in scopuri de afaceri sau turistice, vrea să călătoreasă in Europa, poate povesti mizeriile indurate la obţinerea vizei. O asemenea atitudine este umilitoare şi contravine flagrant spiritului inţelegerilor dintre Kiev şi Bruxelles”, a subliniat Baloga. “Partea ucraineană a atras nu o singură dată atenţia partenerilor europeni asupra faptului că ucrainenii incă se confruntă cu mari greutăţi la obţinerea vizei pentru Europa. Insă nu a avut loc nicio schimbare, ceea ce a fost confirmat şi de poziţia Cehiei in acest sens”, a subliniat oficialul ucrainean. (Z.O.)
MAE: Ucraina continuă să încalce normele internaţionale în ceea ce priveşte proiectul Bâstroe, avertizează Comisia Economică pentru Europa a ONU
Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că, potrivit prevederilor Convenţiei Espoo, partea ucraineană nu poate întreprinde niciun fel de lucrări în cadrul proiectului Bâstroe, până la îndeplinirea obligaţiilor legale care îi revin şi că orice acţiune contrară încalcă normele internaţionale. MAE precizează că, în continuarea demersurilor diplomatice din 10 şi 25 februarie 2009, a transmis pe data de 24 martie 2009 o notă verbală Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, prin care a cerut să primească, în cel mai scurt timp, clarificări oficiale cu privire la informaţiile referitoare la inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime „Dunăre – Marea Neagră”. Cu acest prilej, partea romana a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. De asemenea, Secretarul Executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE), Ján Kubiš, a transmis pe data de 25 martie 2009 viceprim-ministrului Ucrainei, Hryhory Nemyrya, o scrisoare referitoare la proiectul ucrainean „Bâstroe”, prin care se atrage atenţia autorităţilor ucrainene că, deşi Ucraina are obligaţia de a nu mai continua nicio lucrare (inclusiv în cadrul fazei I) pentru finalizarea proiectului până la îndeplinirea cerinţelor impuse de Convenţia Espoo, din informaţiile comunicate Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo reiese că lucrările nu au fost oprite şi, mai mult, au fost executate lucrări la construirea digului de protecţie care ar face parte din cadrul fazei a doua a proiectului. În scrisoare se mai arată că asemenea acţiuni sunt contrare cerinţelor pe care Comitetului de Implementare le-a impus Ucrainei în octombrie 2008 şi reprezintă o continuă violare de către autorităţile de la Kiev a prevederilor Convenţiei Espoo. În scrisoarea din 25 martie 2009, Secretarul Executiv semnalează şi faptul că studiul de impact transmis de Ucraina (disponibil la adresa https://www.unece.org/env/eia/documents/ImplementationCommittee/BCP_TEIA_30dec08_sect_1_3.pdf) este lacunar şi nu respectă condiţiile prescrise de Convenţie. În încheiere, Comitetul solicită Ucrainei să transmită, în scris, informaţii care să confirme în mod clar şi neechivoc faptul că lucrările de orice fel au fost oprite şi că pentru fiecare fază s-a început aplicarea integrală a Convenţiei Espoo. După primirea acestor informaţii, Comitetul va decide măsurile ce se impun, conform paragrafelor 8.9 şi 10 ale Deciziei IV/2 a Statelor Părţi la Convenţie. Scrisoarea a fost transmisă urmare reuniunii de la Berlin, din perioada 10-12 martie 2009, a Comitetului de Implementare a Convenţiei Espoo, pe agenda căruia s-a aflat stadiul respectării de către Ucraina a angajamentelor sale internaţionale în construirea canalului Bâstroe. Informaţii de context În perioada 19-21 mai 2008, România a găzduit cea de-a patra reuniune a Statelor părţi la Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite. Convenţia reglementează, în principal, etapele procedurale pe care statele care doresc implementarea unui proiect cu impact transfrontalier negativ trebuie să le parcurgă. În urma dezbaterilor din plenul reuniunii a fost adoptată decizia referitoare la lipsa de conformitate a proiectului ucrainean cu prevederile convenţiei. Conform Deciziei adoptate în unanimitate, la Bucureşti, Ucraina şi-a încălcat obligaţiile care îi reveneau în temeiul Convenţiei Espoo. Reuniunea Statelor Părţi a adoptat o „declaraţie oficială de non-conformitate” în acest sens. Conform regulilor, se recurge la această măsură în cazul în care un anumit stat ignoră, în mod repetat, normele internaţionale. De asemenea, Statele Părţi la Convenţia Espoo au adoptat şi un avertisment adresat Ucrainei, care ar fi intrat în vigoare în cazul în care, până la data de 31 octombrie 2008, Ucraina nu ar fi îndeplinit anumite condiţii. La 30 octombrie 2009, Comitetul de Implementare a luat notă de unele măsuri întreprinse de partea ucraineană pentru conformarea la dispoziţiile Convenţiei; în acelaşi timp, Comitetul de Implementare a considerat că Ucraina continuă să nu respecte în mod corespunzător prevederile acesteia, în special în ceea ce priveşte faza 1 a proiectului. Astfel, a solicitat Ucrainei să nu întreprindă nici un fel de lucrări, inclusiv de întreţinere, până la momentul aplicării prevederilor relevante ale Convenţiei. Comitetul monitorizează modul în care Ucraina se conformează prevederilor Convenţiei de la Espoo. Ucraina avea obligaţia de a raporta cu privire la îndeplinirea acestor solicitări, cu ocazia reuniunii Comitetului din 28 februarie 2009. Biroul de Presa al MAE
Am descoperit cu surprindere ca toate informatiile vehiculate astazi pe televiziunile de stiri, si inclusiv la Realitatea TV, unde le-am auzit prima oara, provin din ziarul Tricolorul de astazi. Corect ar fi fost, totusi, sa se citeze sursa. Iata articolul cu pricina:
SPIONI ŞI MAFIOŢI
Din analiza informaţiilor existente au rezultat următoarele aspecte de interes operativ: Două mari grupări de afaceri îşi împart piaţa imobiliară din Bucureşti: Trigranit – reprezentată de fostul ambasador la Londra Dan Ghibernea (despre care în medii avizate se afirmă că este încă ofiţer activ) – şi „Popoviciu-Badea“, controlată de foştii gineri ai lui Ion Dincă, fostul prim-vicepremier al regimului ceauşist. Soţiile celor doi (în cazul lui Nicolae Badea, fosta) investitori giganţi în imobiliare au activat în contraspionaj, cu grade de căpitani. Doina Nadia Popoviciu, căpitan (r) contraspionaj, este fiica lui Ion Dincă „Te-leagă“ şi soţia magnatului imobiliar Gabriel „Puiu“ Popoviciu. A activat în Direcţia a III-a (UM 0625) din fosta Securitate, pe contraspionaj, fiind specializată în dialecte arabe. Liliana Badea, căpitan (r) contraspionaj, a fost soţia lui Nicolae Badea, preşedintele clubului Dinamo. E fata cea mare a lui Ion Dincă „Te-leagă“. A predat la Şcoala de Ofiţeri de Securitate Băneasa, de asemenea specializată în dialecte arabe. Dan Marcel Ghibernea, despre care surse din SIE susţin că e spion activ, a fost semnalat drept ofiţer CIE, deconspirat de către Mircea Răceanu. Tatăl său a activat în DIE. În 1991, Doina şi „Puiu“ Popoviciu pleacă în SUA, împreună cu Liliana şi Nicolae Badea. Acolo, Popoviciu şi soţia sa primesc cetăţenie americană. Oficial, Doina, fost ofiţer de contraspionaj, domiciliază în New Jersey. Întorşi în ţară în anii ’90, cei doi cumnaţi „Puiu“ Popoviciu şi Nicolae Badea au început afacerile cu vestita ComputerLand, firmă implicată în „scandalul EADS“. Acum, Popoviciu controlează, prin interpuşi şi firme off-shore, un adevărat imperiu imobiliar. El a preluat fostele societăţi de stat Alltrom, Herăstrău, ASD Mioriţa şi Comaliment, trecîndu-le pe numele mamei sale, Ligia Popoviciu (77 de ani), fostă croitoreasă a Elenei Ceauşes cu. Din umbră, Popoviciu deţine participaţii şi în Hotelul Howard Johnson, Restaurantul Casa Doina şi fast foodurile Pizza Hut şi KFC. Dar piesa lui de rezistenţă este „Proiectul Băneasa“: un mini-oraş întins pe 221 ha în nordul Capitalei. Divorţat recent de soţia-ofiţer (r), Nicolae Badea se concentrează cu precădere asupra Clubului Dinamo şi a restaurantelor Pizza Hut şi KFC. TriGranit Development Corporation, o multinaţională care investeşte miliarde de euro în proiecte imobiliare din centrul şi din estul Europei, a luat fiinţă în 1997 la Budapesta. Acţionar majoritar e Şandor Demian, cel mai bogat om din Ungaria (cu o avere de peste 1,03 miliarde de euro). În trecut, Demian a lucrat în comerţul cooperatist comunist de la Budapesta. Ceilalţi cofondatori sînt Lordul Nathaniel Rothschild (descendent al celebrei familii de bancheri din Anglia şi SUA), Peter Munk (fondatorul Barrick Gold Corporation – companie canadiană auriferă), Şandor Csanyi (preşedintele OTP Bank – cea mai mare bancă maghiară). Afaceristul Arpad Paszkany – patronul CFR Cluj – joacă rolul de „cercetaş“ al TriGranit în România: identifică oportunităţi şi obţine informaţii de la administraţia locală. În prezent, TriGranit dezvoltă 30 de proiecte în 11 ţări, investind 8 miliarde de euro. Cele mai mari sînt în Rusia (în asociere 50%-50% cu Gazprom) şi în România, prin proiectul rezidenţial „Esplanada“ (costă 1 miliard de euro, e în parteneriat cu guvernul, se întinde pe 10,7 hectare). Investiţia va fi gestionată prin TriGranit Development România. Managerul de ţară al acestei filiale e Dan Marcel Ghibernea, fost ambasador la Londra. „N-are relevanţă cine m-a introdus. E normal, nu poţi să vii cîine surd la vînătoare, e nevoie de un om de legătură“, afirmă Ghibernea. Încă din anii ’80, acesta a lucrat pe Relaţii Externe, iar după evenimentele din decembrie 1989 a fost deputat PDSR (actual PSD). În 2000, este „uns“ director al postului de radio Europa FM, apoi în 2001, ambasador la Londra. Primul care i-a pus lui Ghibernea eticheta de apropiat al Securităţii a fost Mircea Răceanu, în cartea sa, „Infern 89“, publicată în 2000. Înainte de decembrie 1989 Răceanu a activat ca diplomat în SUA, dar a fost arestat în ianuarie 1989, acuzat de spionaj în favoarea SUA. Convinşi că urma să-şi petreacă restul zilelor în carceră, anchetatorii i-au arătat fotografii cu agenţi ai Securităţii, somîndu-l să-i nominalizeze pe ofiţerii deconspiraţi americanilor. Între sutele de fotografii, Răceanu a recunoscut şi figura lui Dan Ghibernea. Acesta respinge categoric apartenenţa la vreun Serviciu Secret. El susţine că, din anii ’93-’94, ofiţerii serviciilor noastre de spionaj lucrau la vedere: „Potrivit unui acord cu NATO, noi nu mai aveam voie să spionăm pe zona aia. Nu cred că îşi permitea cineva să facă prostii“. Pe de altă parte, în 2004, Institutul Român de Istorie Recentă a publicat o listă a ofiţerilor de Securitate, în care figurează şi numele lui Marcel Ghibernea: ca ofiţer DIE/CIE, sub acoperire diplomatică în Franţa şi Anglia. La sfîrşitul anilor ’70, Marcel Ghibernea era acreditat la UNESCO, în misiunea condusă de Valentin Lipatti – deconspirat de generalul Pacepa ca fiind ofiţer DIE. Al doilea administrator al TriGranit Development România e Halasz Janos Pal, monitorizat ani în şir de contraspionajul românesc. Născut la Cluj, Halasz a absolvit Academia de Studii Economice „Karl Marx“ din Budapesta. În intervalul ’83-’89, Halasz Janos e secretar I în reprezentanţa comercială din Bucureşti a Ungariei. Atunci, şeful rezidenţei maghiare de spionaj în ţara noastră era Ernö Rudas – devenit, ulterior, asociat cu premierul Tăriceanu în afaceri cu motociclete. În 2001, Halasz revine la Bucureşti, ca director al reprezentanţei ITD Hungary – agenţia guvernamentală ungară de promovare a investiţiilor şi comerţului exterior. În 2006, Halasz Janos Pal e numit administrator al TriGranit România. Între legăturile lui „Puiu“ Popoviciu se numără o serie de miliardari controversaţi cu care îşi petrece vacanţele la Monte Carlo: Cristian Burci, Radu Dimofte (vărul Irinei Schrotter), Dan Fischer, Cătălin Voloşeniuc. Acest „Puiu“ Popoviciu este naşul de cununie al lui Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. Un vechi partener al cumnaţilor Popoviciu & Badea este Bogdan Bartolomeu, soţul Ilincăi Preoteasa (fiică de ministru comunist de Externe), prima soţie a lui Adrian Năstase. Bartolomeu şi Popoviciu au înfiinţat companii off-shore în perioada cît s-au aflat ca imigranţi în SUA. Popoviciu, Paszkany, Lloyd, Badea, Patriciu, Bartolomeu şi alte VIP s-au asociat cu premierul Tăriceanu în „Clubul Vinului“, o firmă exclusivistă de vinuri selecte. În martie 2000, grupările „TriGranit“ şi „Popoviciu-Badea“ îşi unesc interesele în TriGranit România SA. Compania trebuie să gestioneze proiectul „Esplanada“ (din centrul Capitalei) şi un complex de l ux pe Şoseaua Kiseleff (pe terenul Ştrandului Tineretului). Acţionar principal e off-shore-ul cipriot TriGranit Duna Land Ltd. Asociaţi cu TriGranit în noua firmă sînt Simon Bayley (manager în centrala TriGranit) şi Michael Peter Lloyd, Andrei Bejenaru şi Olimpia Neagu – oamenii magnatului Gabriel „Puiu“ Popoviciu şi ai cumnatului său, Nicolae Badea, preşedintele Dinamo. Directori ajung două personaje-cheie: Michael Peter Lloyd şi Arpad Paszkany – patronul CFR Cluj şi reprezentant al TriGranit. Englezul Michael Lloyd e „creierul financiar“ al lui Popoviciu. Specialist în imobiliare şi jurisdicţii offshore, Lloyd a fost ofiţer în Rezerva Navală Regală. E în România din 1991. Pînă în 1993, a consiliat Agenţia Naţională de Privatizare (predecesoarea AVAS), iar între ’93-’95, Agenţia Română de Dezvoltare, din partea guvernului britanic. Potrivit declaraţiilor lui Lloyd, „TriGranit e un important dezvoltator în Europa. În 2000 au intrat în România şi, cum nu erau prea mulţi experţi imobiliari, m-au contactat, mai ales că ne ştiam de cînd lucram pentru Jones Lang LaSalle (consultanţă imobiliară)“. După cinci ani (2005), viziunile diferite duc la separare, iar grupările îşi împart piaţa. Ruptura se oficializează în paradisul fiscal care este Amsterdam, capitala Olandei. Popoviciu preia TriGranit România (rebotezată Kiseleff Business Plaza), prin „compania-mamă“ a grupului său, Băneasa Development. Pe hîrtie, holdingul maghiar TriGranit îşi cedează acţiunile la preţul lor nominal (doar 2.550 lei) şi renunţă la ştrandul Tineretului de pe Kiseleff. Între timp, offshore-ul cipriot al TriGranit fusese înlocuit cu altul, olandez (TriGranit România Kiseleff BV). Pentru că traseul banilor lui Popoviciu trece tot prin Amsterdam, via Antilele Olandeze, miliardarul român e reprezentat în tranzacţie de Michael Peter Lloyd. În prezent, acesta e managerul Băneasa Investments – dezvoltatorul zonei comercial-rezidenţiale din nordul Capitalei. TriGranit va miza pe controversatul proiect „Esplanada“, prin TriGranit Development România . Autor : ADEVĂRATUL SERVICIU ROMÂN DE INFORMAŢII
Vezi si EVZ: De la oile tovarăşului Dincă la milioanele domnului Puiu de Andrei Crăciun Joi, 20 Martie 2008
EVZ a găsit în arhive date despre averea cu care a pornit în viaţă socrul milionarului Gabriel „Puiu“ Popoviciu: câteva oi. Partidul i-a dat restul. ION DINCĂ. Îl ştia întreaga Republică Socialistă Română. Era „alintat“ „Te-leagă“. Nu e greu de închipuit de ce nici pentru cei care n-au apucat „Epoca de Aur“. A „luptat“ pentru idealurile „clasei muncitoare“, fiind unul dintre pilonii regimului care a adus românilor o viaţă de privaţiuni. Ambele sale fiice locuiesc acum în Statele Unite ale Americii, ţara „duşmănoasă“ Republicii Socialiste România, unde a făcut „Te-leagă“ carieră. Drumul lui Ion Dincă în „partidul şi statul nostru“ a pornit de jos. De la talpa ţării. De la câteva animale în bătătura părintească. Gabriel „Puiu“ Popoviciu, discret milionar de tranziţie, e unul dintre cei doi gineri ai lui Dincă. Celălalt, Nicolae Badea, numărul unu de la echipa de fotbal Dinamo, e şi el multimilionar. În dolari, bani capitalişti.
Socrul a luptat pentru o societate egalitară şi abolirea proprietăţii individuale. Ginerii, în schimb, au sfidat ideologia tatălui socru, acumulând proprietăţi fabuloase. Dacă ar fi trăit în anii ’50, Puiu Popoviciu ar fi fost „duşman de clasă“ şi cu greu ar fi scăpat de furia unora ca „tata-socru“.„Ca copilu nimănui“ Dosarul lui Ion Dincă din arhivele Naţionale Române redă traiectoria lui „Te-leagă“ ca soldat devotat în armata PCR. Dosarul voluminos de peste 100 de pagini, curăţat de amănunte „compromiţătoare“, se termină brusc în anii ’70, când steaua lui Dincă era în plină ascensiune, ca şi proverbiala sa duritate.
Ion Dincă s-a născut în 1928, într-o comună dâmboviţeană, din părinţi plugari. Conform autobiografiei sale pentru partid, datate 1 aprilie 1948, micului Dincă nu i-a displăcut şcoala, însă necazurile de acasă l-au silit să abandoneze, după doar cinci clase primare. Pentru o vreme. „Tatăl meu fiind concentrat şi mai având încă două surori micuţe, mama lipsită de orice sprijin n’a putut să ne procure alimente pentru toţi m-a băgat băiat de prăvălie la comerciantul Marin Ilie din orăşelul Găeşti“. Aici a învăţat „Ionel“ ce înseamană „sclavia“ şi a prins ură pe „patroni“. „După doi ani sclavie – scrie Dincă într-o română aproximativă – pentru că nu aveam contract, lucram zi şi noapte ca copilu nimănui. În sfârşit vine toamna anului 1942, când mama primeşte prin luna Octomvrie o scrisoare dela un unchi“.
Unchiul i-a propus să-l dea pe „Ionel“ ucenic în întreprindere. La „Nitramonia“, în Făgăraş. Aici a deprins Dincă meseria de strungar. Strungar în fier. Tot aici s-a remarcat, printre colegi, datorită înclinaţiilor artistice! Colegii din fabrică îl elogiază în recomandările date Partidului, al cărui „fiu credincios“ Dincă a devenit începând cu ianuarie 1948 (în dosar, data înscrierii în Partidul Muncitoresc Român diferă, Dincă însuşi oscilând între 1947 şi 1948).
„Te-leagă“, un romantic
Ori tov. Dincă a suferit în anii târzii o transformare radicală, ori referinţele foştilor colegi de strung sunt scrise după dictare. Altfel, cu greu se poate crede că, la 20 de ani, viitorul „Te-leagă“ era un tânăr romantic, pasionat de frumos şi poezie. „Tovarăşul Dincă Ioan, este un element muncitor destoinic şi foarte supus“, scria, punând virgulă între subiect şi predicat, tovarăşul Frâncu Alex, „o referinţă pe care se poate conta“. Alt tov. din fabrică, I. Şerbănescu, întărea: „Despre tov. Dincă Ioan pot spune căci e un bun tovarăş, nu este beţiv nu are niciun viciu rău“. Însuşi Dincă scria în autobiografie: „Nu am vici“. Tov. Florescu remarca aplecările artistice ale lui Dincă: „E un talent rar pe tărâm cultural“.Ambiţiile lui erau mari şi „elementul supus“ a avut o evoluţie fulminantă. Partidul a avut grijă. L-a trimis pe Dincă la Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu Dej“. Aici i se observă aceeaşi fire „sensibilă şi predispusă spre meditaţie, fire de artist cu înclinaţii spre manifestările artistice“.
Despre averea sa, Dincă scria în autobiografie că are de la părinţi moştenire „una casă ţărănească cu 3 odăi, un ha pământ arabil, una vacă cu 2 viţei şi 3 oi“. Se pare că totuşi oile lui Dincă erau prea numeroase, pentru că la Subcomisia de Verificare devin „2- 3 oi“. În final, Comisia de Verificare a Partidului tranşează situaţia. Tov. Dincă avea de la părinţi „2 oi şi un miel“. Suficient de puţin pentru o origine cât se poate de sănătoasă. Odată primit în rândurile Armatei, succesul a venit uşor. Tov. Dincă a avut o singură cumpănă: din oportunism, n-a recunoscut că are un cumnat condamnat pentru că a intonat cântece legionare. Şi-a făcut însă o „autocritică constructivă“. Şi a fost iertat.
TRASEU
„Puiu“, fără oi, dar cu bani Treptele pe care a urcat Ion Dincă în goana carieristă sunt abrupte: consilier al lui Nicolae Ceauşescu pe probleme militare, prim-adjunct la Secţia Militară a CC, responsabil cu Internele, Departamentul Securităţii Statului, Justiţia şi Procuratura; membru supleant al CC al PCR; membru în CC; membru al CPEx; primar al Capitalei; viceprim-ministru; prim-viceprim-ministru.
În ’89 era de partea roşie a baricadei. A fost condamnat pentru participare la reprimarea Revoluţiei, dar eliberat cinci ani mai târziu din Penitenciarul Jilava. S-a redaptat, devenind consilier la firma lui Nicolae Badea. A murit într-o zi de marţi. 9 ianuarie 2007. Întrucât în Armată a urcat până la gradul de general a fost înmormântat cu salve de tun. O sfidare post-mortem pentru toate victimele comunismului.
Ginerele său, Gabriel „Puiu“ Popoviciu (soţul mezinei familiei Dincă – Doina, foto) se înscrie perfect în destinul „schimbător“ al rubedeniilor de nomenklaturişti, ajunse milionare în valută. Nu se poate estima exact câţi bani are cel căruia apropiaţii îi spun, timid-respectuos, „domnu’ Puiu“. Dar ori de câte ori mergeţi la IKEA sau mâncaţi la KFC, ori de câte ori călcaţi printr-o anumită zonă din Băneasa (1% din suprafaţa oraşului unde „tata-socru“ a fost primar), sunteţi pe terenul multimilionarului Popoviciu. O întrebare rămâne: ar mai fi avut acesta averea de astăzi dacă „Te-leagă“ n-ar fi fost atât de furios pe „burgheji“ în trecut?
March 28th, 2009 
VR 
As an alternative to biometrics, Apple further proposes using other, non-alphanumeric but also less obvious locks: in hardware, owners could get access by providing their voice to a microphone or tilting a device in certain directions.On touch devices, users could place their fingers in a particular pattern on screen, make gestures or tap out a sequence. A more direct alternative to passcodes could also exist by making users match up shapes and colors through on-screen icons.
