Am publicat aici, zilele trecute, cum vad trei artisti, doi caricaturisti si un grafician de renume, alegerile din Romania: Vidu, in stilul sau, liber, Devis Grebu, preluat de pe site-ul lui Basescu, iar graficianul Eugen Mihaescu, renumit pentru activitatea sa prodigioasa din Statele Unite, de la New Yorker, de exemplu, printre alte publicatii de rasunet, cu o satira la adresa lui Basescu, publicata in premiera pe blogul lui Sorin Rosca Stanescu. Acum aflu de la Sorin Bogdan ca, de fapt, Eugen Mihaescu ii taxase artistic pe ambii principali contracandidati, Basescu si Geoana, si se arata mirat ca “un prieten” nu a preluat si al doilea portret electoral sarcastic. Trageti singuri concluzia.
Sorin Bogdan scrie: “eugen mihaescu era mirat ca al doilea afis, in care se juca cu metafora joker-ului din benzile desenate americane, nu era prea dorit de nimeni. un prieten chiar i-a explicat ca n-ar prea dori sa loveasca in vreunul din contracandidatii lui basescu, pentru a nu-l subrezi. asa ca mi-a revenit mie onoarea de a va prezenta in premiera afisul dedicat de artistul roman lui mircea geoana. priviti-l cu atentie ! ascunde nenumarate talcuri, la fel de tragi-comice precum personajul.
cel mai greu a fost sa-i explic prietenului meu ca, in romania reala, traian basescu nu are adversar. chiar si cei care s-au saturat de el dau din umeri cand e vorba sa aleaga un presedinte din oferta toamnei 2009. in plus, basescu a fost singurul care a sesizat scarba tot mai mare a omului de rand fata de clasa politica si s-a agatat de remorca referendumului menit sa faca disponibilizari de personal pe motiv de criza si la parlament.
dictatura sau alte astfel de amenintari il lasa rece pe romanul obisnuit, care s-a invatat sa se descurce sub orice regim si, oricum, nici un politician nu i-a adus nimic bun niciodata.”
Pandemie Scris de Tia Serbanescu O gripă porcină în expansiune e tot ce-i lipsea acestei campanii electorale ajunse oricum la cuţite. Ca să nu sune prea uråt, i s-a spus întåi AH1N1, după care a fost numită „gripa nouă“ – întrucåt toate noutăţile sunt rele. Dacă şi candidaţii şi-ar pune masca igienică la gură pentru a nu răspândi microbi atât în spaţiul de emisie cât şi în aer liber, poate că febra electorală ar face mai puţine victime. Candidaţii îşi iau însă temperatura cu sondajele iar ultimul INSOMAR arată că domnul Geoană intră primul în turul doi (32%), urmat de domnul Băsescu (30%). După cei doi finalişti, urmează dnii Antonescu (19%), Vadim şi Oprescu (6-7%) – adică toţi cei care l-ar bate pe dl Băsescu dacă ar ajunge la el. Aşa susţine INSOMAR unde finala e câştigată de dl Geoană cu scorul 53 la 47. Acuzate că fac şi ele campanie electorală, sondajele sunt luate în serios de cei afectaţi. Dl Băsescu a declarat că „nu se teme deloc“ de ele iar dl Geoană le-a îmbrăţişat atât de tare încât se consideră deja câştigător: „după 6 decembrie Băsescu va fi istorie“. Şi dl Geoană – geografie. Ca urmare, aroganţa dlui Năstase s-a întins pe toate bărăganurile TV iar intervenţiile sale de o ironie tot mai confuză sunt la fel de toxice ca emanaţiile dlui Iliescu – pe care dl Băsescu l-a trimis „să-şi vadă de bătrâneţile sale“, ceea ce nu-i elegant şi nici corect. Fiecare are dreptul să-şi trăiască vârsta cum vrea. Nu vârsta e problema la dl Iliescu ci bagajul politic apăsător – pe care dl Geoană s-a repezit să-l care sperând într-un bacşiş electoral substanţial. Cum PSD şi PNL nu fac un secret că vor să guverneze împreună şi se gâdilă pe toate micile ecrane, dl Orban, văzându-se deja călare, nu s-a dezminţit: „îl somez pe Băsescu să-l nominalizeze premier pe Johannis!“. Tot e bine că somează înainte să tragă! Dl Nica, fostul titular de la Interne şi persoana de la care a pornit pandemia electorală, l-a acuzat şi el pe dl Băsescu de ce e mai rău: „mai avea puţin şi ne lăsa fără ţară“. Adică? Îi lăsa dl Băsescu pe cei din Grivco fără ţară şi fără banii ei? Apatrizi? Fără contracte şi privatizări de la stat? Dar şi dl Băsescu s-a uitat cruciş la PSD: cu un ochi la slănină declarând comestibilă aripa Geoană, Mitrea şi Ilie Sârbu şi cu altul la aripa râncedă Iliescu, Vanghelie, Hrebenciuc. Las’ că şi PD-L are destule exemplare viermănoase. De-aia cel mai bine e să nu mănânci ce nu-ţi place şi să te ţii de propriul regim. Altminteri, ajungem la intoxicări în masă.
“• Site-ul candidatului la Presedintie Traian Basescu (https://basescu.ro) a fost clonat. Rau de tot. Dimensiunea “masacrului” poate fi lesne observata pe www.traianbasescu.ro. Clona are, in mod firesc, aceeasi formula grafica cu a site-ului original, diferenta constand in continut. Sub deviza “Sa traiesc bine”, hackerul titular al initiativei a interpretat, rastalmacit si citit printre randurile mesajelor si declaratiilor electorale oficiale ale lui Traian Basescu. In orice caz, cineva pare sa i-o fi copt demult actualului presedinte, pentru ca domeniul www.traianbasescu.ro este inregistrat din data de 24.04.2007 si este gazduit pe un server al firmei de hosting “Go Daddy Netherlands”.
• Site-ul oficial basescu.ro a fost realizat cu ajutorul firmei care se ocupa in mod traditional de campaniile de imagine ale lui Traian Basescu, GMP Advertising, apartinand lui Felix Tataru. Pentru ca cititorii ziarului “Gardianul” sa isi poata face o imagine despre felul in care a fost transformat site-ul oficial, prezentam cateva mostre edificatoare: “Sa traiti bine” a devenit “Sa traiesc bine”, “De ce le e frica, nu scapa” s-a transformat in “De ce ti-e frica, pasarica” (aluzie la apelativul folosit de pesedinte fata de o ziarista), iar indemnul “Hai la referendum” a evoluat in “Hai la revedere”. Clona are activ chiar si link-ul pentru “forum”, unde au “postat” personaje notorii: Renate Weber, Alina Mungiu Pippidi, Mircea Dinescu, Andrei Plesu, Mircea Cartarescu. “Postarile” sunt, de fapt, citate apartinand respectivilor. Termenii si conditiile de folosire a clonei sunt simpli si limpezi: “ce conditii vreau io”.”
PE LA PRANZ, situatia s-a schimbat radical si www.traianbasescu.ro a devenit chiar o clona perfecta a site-ul www.basescu.ro. Cel mai probabil, presedintele s-a prevalat la RNC/ICI de dreptul la proprietatea asupra numelui sau si l-a redirectionat pe cel oficial aici. Mie imi pare rau ca n-am apucat sa citesc ce spun marile personulitati ale clasei muncitoare-intelectuale despre Basescu…
UPDATE: Clona anti-Basescu s-a mutat pe www.traianbasescu.org. Conform surselor mele, se va reactiva si www.basescu.org, dar nu in directia dorita de Coalitia KAZ-GRIVCO-FNI
Campania prezidenţială intră pe ultima turnantă cu dl Băsescu singur pe culoarul său în timp ce în plutonul Grivco detaşarea dlui Geoană în principalul favorit pentru locul doi a început să-l nemulţumească pe dl Crin Antonescu care i-a privit atent spatele: „va fi Iliescu în spatele lui, va fi Năstase, va fi Vanghelie, va fi Hrebenciuc?“. Ce întrebare! Vor fi toţi, ca de obicei. Prudent, dl Geoană n-a anunţat cine i-ar putea fi premier – fie pentru a nu speria electoratul cu nepotul mătuşii Tamara fie pentru că Vanghelie încă nu s-a decis pe cine să nominalizeze. De altfel avansul dlui Geoană în ultimele sondaje e contestat atât de dl Antonescu cât şi de dl Oprescu care a relatat discuţia sa cu „stăpânii sondajelor“: „vreţi puncte în plus? patru mii. Vreţi să rămâneţi pe loc? trei mii“. Aşa puţin? Dl Patriciu a investit mai mult în această finală indicându-l pe dl Geoană drept premier (pentru dl Antonescu) dovedind încă o dată că un om de afaceri adevărat lucrează la două capete pentru a obţine mintea necesară pentru unul. Acuma, ce şi-o fi închipuit şi dl Antonescu? Că PSD şi dl Geoană îi cedează finala? Vezi să nu! PSD i-a folosit şi îi foloseşte pe liberali împotriva dlui Băsescu. Cine-l mai invita pe dl Antonescu la televiziunile Grivco dacă nu acuza „dictatura lui Băsescu“, „bolşevicii din PD-L“ şi nu aprecia (atât de dezgustător) blândeţea mineriadei dlui Iliescu? Detaşat în finalist, dl Geoană şi-a continuat turnirul electoral dedicându-l doamnelor: „nu ne permitem ca blestemul celor trei Elene să devină realitate“. E vorba, fireşte, de Elena Lupescu, Elena Ceauşescu şi Elena Udrea. Deşi studiile elenistice au tras concluzii defavorabile în toate cele trei cazuri, trebuie spus că nici rubedeniile masculine nu sunt mai nevinovate şi că, în general, „blestemele“ n-au un singur nume şi un singur sex. În folclor prostia e considerată un blestem mult mai mare – de unde şi vorba: mai bine cu un deştept la pagubă decât cu un prost la câştig. Chestiunea e că dl Geoană nu e cel mai indicat să ridice piatra întrucât are deja trei „Elene“ pe inventar: cumnatul Costea e director la EximBank (bugetar!) cu leafă de 20.000 de euro; soţia e şefă la Crucea Roşie unde face chete şi pachete electorale iar fiul şi-a luat (la 16 ani) permis pentru limuzină. Şi dl Geoană nu e preşedinte! Trage însă puternic întrucât a simţit „că fiara este rănită dar mai respiră“. Câtă cruzime! Parcă ar fi vânătorile lui Năstase – cu hăitaşii în direct la TV.
Lumea-i cum este Mulţi ar vrea ca în România să se trăiască bine de tot („Să trăiţi bine“), aşa, ca în Germania. Poate de-aceea şi vor unii un premier neamţ (Iohannis), poate de-aceea un premier (român, desigur) declara mai acum un an pe aeroport, la întoarcerea de la UE, de la Bruxelles: „Poziţia României a fost poziţia Germaniei“. Nici Ana Pauker nu o zicea chiar de-a dreptul că poziţia RPR este poziţia URSS. Dar dacă fascinaţia Germaniei ne obsedează atâta (şi bine face), să luăm aminte la o parabolă. Şi acolo, ca şi la noi, sunt trei partide semnificative care fac combinaţii de guvernare între ele: popularii, să le zicem, respectiv creştin- democraţii, social-democraţii şi liberal- democraţii (a nu se confunda cu democrat-liberalii de la noi). Până la alegeri, ţara a fost guvernată de o coaliţie creştin-democrată – social-democrată, după alegeri coaliţia este între creştin-democraţi şi liberal-democraţi. De la o formulă la alta s-a trecut fără istericale, vacarm, insulte, intrigi, şantaje. La exact o lună după alegeri, după negocieri laborioase dar discrete între partide, s-a anunţat noua formulă de guvernare. În tot acest răstimp, preşedintele parcă nici nu ar fi existat, nu s-a băgat deloc, n-a scos o vorbuliţă. Noul guvern a fost votat în Bundestag, fără tărăgănări şi şicane, fără ca miniştrii desemnaţi să mai treacă prin interminabile interogatorii parşive pe la diverse comitete şi comiţii parlamentare. Anterior, campania electorală a fost „echilibrată, uneori prea calmă“, scria săptămânalul francez „L’Express“. Despre RDG şi Zidul Berlinului s-a vorbit mai mult ca altădată (se împlinesc 20 de ani de la dispariţia lor), dar fără a se insista pe „răutăţi“ de tipul poliţiei politice Stasi, dosare, turnători etc. Cancelarul Angela Merkel a evocat pentru prima oară în două decenii viaţa ei de cetăţean est-german, a spus că RDG era un stat „construit în afara dreptului şi pe absenţa libertăţii“, dar a adăugat că e greşit să se spună că viaţa în RDG era, de la un capăt la altul, una rea. „Aveam familiile noastre, ne bucuram cu prietenii“. A mărturisit că nu se consideră o opozantă a regimului comunist şi că a fost înscrisă în UTC-ul est-german. Nicio altă înfierare a trecutului odios şi sinistru, a grelei moşteniri, nici vorbă de vreun „proces al comunismului“. Principala dezbatere a campaniei electorale, între cancelarul Merkel şi vicecancelarul Steinmeier, rivali acum la funcţia de şef al guvernului, „a semănat mai mult cu un duet decât cu un duel“, a remarcat stupefiat unul dintre ziariştii-animatori ai dezbaterii tv. Cei doi nu şi-au aruncat reciproc zoaie. „Mai încordaţi au fost ziariştii moderatori“, observa cu umor cineva. „Am făcut mult împreună“ – a spus social-democratul. „Coaliţia a lucrat bine“ – a încuviinţat creştin-democrata. Le-a fost cam greu să se diferenţieze prin mesajul lor electoral, a conchis presa. Dar oricum, n-a fost vorba de niciun fel de „dezvăluire în presă“ sau de amestec al serviciilor secrete. Vedeta campaniei, cancelarul Merkel, nu s-a spart în figuri, n-a fost niciun orator excelent, niciun arbitru al eleganţei vestimentare, dar a transmis siguranţă şi calm. Totul a decurs normal, funcţional şi până la alegeri, şi în timpul, şi după. Noul guvern a anunţat prompt măsuri reale în favoarea celor mai loviţi de criză: scăderea impozitelor, reformarea sistemului de sănătate, sporirea alocaţiilor familiale. Pai dacă vrem ca în Germania, să procedăm ca în Germania.
Conform unor informatii si surse de-ale mele, pe listele de inscriere pentru alegerile prezidentiale ale domnului Ion Coja s-ar fi introdus si unele semnaturi nelegale sustrase de niste sustinatori de-ai sai dintr-o campanie ce nu are legatura cu cea pentru Cotroceni. Dl Coja neaga acest lucru si afirma ca s-a aratat la randul sau revoltat cand a aflat despre gestul reprobabil al unor persoane care se invart in jurul mai multor manastiri din zona Neamt-Bacau. Daca am gresit in urma informatiilor parvenite mie imi fac mea culpa. Public aceasta precizare cu mentiunea suplimentara ca Dumnezeu nu ii bate cu parul, ci cu mania Sa, pe cei care ii nesocotesc puterea si pacatuiesc – prin minciuna, furt si viclenie -, si nu pe cei care se inclina in fata Lui, cum inteleg ca face profesorul Ion Coja din Comunicatul de mai jos remis azi presei. (V.R.)
Comunicat
Înainte de a-mi fi foarte clare condițiile în care candidatura mea la președinția României a fost invalidată, ceea ce pot afirma în deplină cunoștință a adevărului este că vinovat se face dl P.D., colonel MI., care s-a oferit singur să-mi procure o bună parte din semnăturile necesare. Am contat pe aceste liste și chiar în ziua când le-am primit, pe 22 0ctombrie, am depus dosarul de candidat, astfel că nu am putut verifica temeinic calitatea listelor, lucru care nici nu mi-a trecut prin cap să-l fac. La verificarea listelor de către BEC s-a dovedit că listele aduse din partea colonelului P.D. erau jumătate din ele bune, iar cealaltă jumătate erau copii xerox color. Nu-mi este clar dacă cele întâmplate sunt efectul iresponsabilității colonelui P.D. și a celor cu care a colaborat colonelul P.D., sau sunt un sabotaj politic menit să-mi facă un deserviciu atât de mare, punându-mă într-o situație cel puțin jenantă. Celelate semnaturi mi-au fost strânse de oameni din Partidul Renașterea României, semnături aduse din vreme, a căror corectitudine am avut timp să o verific. Profit de ocazie pentru a le mulțumim atât lor cât și celor, nu puțini, care mi-au trimis adeziunea lor sau liste întregi prin Internet ori în persoană. În primul rând le mulțumesc inimoșilor mei colegi de liceu. Dau acest comunicat înainte de a fi edificat pe deplin asupra adevărului deoarece sunt foarte mulți oameni de bună credință care au mizat pe mine și nu înțeleg ce s-a întâmplat. Țin să-i asigur că pot miza mai departe pe onorabilitatea mea. Din păcate, vechea mea ușurință cu care mă încred în oameni m-a costat din nou, de data aceasta mai scump ca oricând. Tot necazul vine din partea unui vecin, fost colonel de securitate, pe care, repet, nu știu încă de ce anume să-l fac vinovat: de rea voință sau de delăsare iresponsabilă. Ce știu foarte bine e că am contat pe motivele sale de recunoștință față de mine, subsemnatul, și nicio clipă nu mi-am închipuit că aș putea ajunge victima sa. Sper ca în zilele următoare să mă lămuresc definitiv asupra naturii faptelor, iar atunci voi face public numele complet al celor implicați. Deocamdată am față de ei menajamentele pe care mi le impune nesiguranța în care mă aflu cu privire la sensul real al faptelor nefericite de care se fac vinovați. Constat, cu mâhnire, că invalidarea candidaturii mele produce însă mari satisfacții unui tînăr ziarist cu care mă consideram de aceeași parte a baricadei. Țin să-i fac cunoscut că și pentru mine este motiv de satisfacție faptul că nu voi mai candida. În tot răul e și un bine… Nu era nicio fericire pentru mine să candidez! Nu o făceam pentru a-mi satisface un hatâr sau un interes. Dacă am încercat să candidez, am făcut-o sub imperiul necesității, al sentimentului datoriei. M-am amăgit că pot oferi electoratului naționalist un candidat care să-l reprezinte. N-a fost să fie!… Dar rămâne pentru mine, reconfortantă, certitudinea că n-am pregetat să ies „la bătaie”, că n-am lipsit de la datoria mea de român și de creștin. Sper că toți care au ținut să mă împiedice – nu mulți, au și ei acum, ca și mine, satisfacția că și-au îndeplinit datoria față de Neam și Țară, față de bunul Dumnezeu. ION COJA https://www.ioncoja.ro/ București, 27 octombrie 2009
Candidatii la presedintia Romaniei isi concentreaza atentia pe Marea Neagra
Toti candidatii proveniti din randul partidelor care au trecut pragul parlamentar si-au concentrat atentia in ceea ce priveste elaborarea programelor de politica externa asupra regiunii Marii Negre si a rolului pe care Romania ar trebui sa il ocupe in acest cadru. De asemenea, acestia nu neglijeaza nici relatiile euro-atlantice si relatiile cu nou putere de la Chisinau. Astfel, printre punctele comune regasite in platformele electorale ale candidatilor la presedintie in ceea ce priveste politica externa se numara: cooperarea stransa a Romaniei cu structurile euro-atlantice, rolul activ al Romaniei in zona Marii Negre si o repozitionare a relatiilor cu Chisinaul.
Candidatul PNL, Crin Antonescu este cel care acorda cel mai amplu spatiu politicii externe. Daca in programele candidatilor Traian Basescu, Mircea Geoana, Sorin Oprescu sau Kelemen Hunor se indica doar liniile generale pe care presedintele le va urma in politica externa, programul lui Crin Antonescu detaliaza si tipul de relatii pe care Romania ar trebui sa le aiba cu diversi actori internationali. Traian Basescu ar dori ca rolul activ al Romaniei in zona Marii Negre sa fie un instrument in scopul de a sprijini aspiratiile de aderare la UE ale Republicii Moldova. Mircea Geoana la randul sau arata in platforma electorala ca scopul cooperarii la Marea Neagra ar trebui sa depaseasca epoca formei fara fond prin trecerea la o serie de pasi concreti cum ar fi castigarea de noi piete. Marea Neagra ramane, in opinia lui Crin Antonescu, o zona de interes strategic deosebit prin prisma pozitiei geografice, dar si a rolului pe care-l poate juca in transportul de hidrocarburi si resurse energetice.
Cu privire la relatiile dintre Romania si Republica Moldova, atat Traian Basescu cat si Mircea Geoana cred ca rolul tarii noastre este acela de a sprijini aspiratiile de aderare la UE din Republica Moldova. Candidatul independent Sorin Oprescu spune ca va respecta dorinta Republicii Moldova de a decide cu privire la afacerile interne, “in sensul ca, asa cum vor hotari ei acolo, asa va fi”. Crin Antonescu pledeaza la randul sau pentru o normalizare a raporturilor cu Republica Moldova, in contextul “degradarii inacceptabile a relatiilor dintre cele doua tari”. “Pornesc demersul meu de normalizare a relatiilor cu Moldova in primul rand de la recunoasterea independentei si statalitatii tarii vecine”, se mai arata in platforma electoral a lui Antonescu. Cu privire la Tratatul de baza dintre cele doua tari, Antonescu considera ca “prin dialog politic, trebuie gasita o solutie definitiva la aceasta chestiune, pornind de la premisa ca nici Romania nu poate recunoaste pactul Ribbentrop-Molotov, dar si ca Moldova simte nevoia unor garantii privind frontierele sale”.
Circulatie libera in spatiu Schenghen
Intrarea Romaniei in Spatiul Schengen in 2011, circulatia libera a romanilor in interiorul UE, precum si o mai mare capacitate de absorbtie a fondurilor europene reprezinta principalele obiective pe care Romania ar trebui sa le realizeze in calitate de stat membru UE, potrivit programului electoral al lui Traian Basescu. Candidatul PSD, Mircea Geoana, sustine ca Romania trebuie sa fie parte a familiei europene nu doar cu numele si sa adere in acest sens la zona Euro pana in 2014. Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen este si un deziderat ce figureaza in programul electoral al candidatului UDMR, Kelemen Hunor. Crin Antonescu doreste ca Romania sa devina un pilon de sprijin pentru securitatea energetica a Uniunii Europene prin diversificarea surselor de aprovizionare si interconectarea retelelor de energie si de gaz. Programul electoral al candidatului PNL mai afirma in acest sens sprijinul pentru o Europa federala, pentru procesele de consolidare si adancire a integrarii europene, precum si pentru consolidarea legitimitatii democratice a institutiilor europene. In privinta tipului de relatie care ar trebui sa existe intre Romania si UE, Crin Antonescu doreste ca tara noastra sa fie un membru cu personalitate al Uniunii, ceea ce in opinia sa presupune “abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastra, in raport cu marile teme ale dezbaterii”.
Normalizare cu Moscova
Atat Mircea Geoana si Crin Antonescu, cat si candidatul independent Sorin Oprescu se pronunta in programele lor pentru o normalizare a relatiilor cu Rusia. Mircea Geoana considera ca in contextul in care Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Europei, tara noastra trebuie sa continue sa sprijine “cu toate fortele” dezvoltarea proiectului Nabucco si participarea tarii noastre la conturarea politicii energetice europene fata de Asia Centrala, unde exista resurse energetice importante. Crin Antonescu considera ca “dimensiunea politica si institutionala a raporturilor dintre Romania si Rusia trebuie sa reflecte interesele noastre in raport cu un important actor geostrategic al zonei. Relatiile cu Rusia au avut si ele zone de nepermisa oscilatie, reflectand si o incapacitate a factorilor institutionali de a percepe importanta strategica a unor raporturi bune cu vecinul de la Rasarit”. Candidatul PNL mai arata ca anumite elemente de istorie a psihologiei colective au functionat ca un factor perturbator al relatiilor dintre cele doua state in ultima vreme si ca aceste urme ale memoriei istorice au fost exploatate in planul politicii interne. Din acest punct de vedere, Antonescu isi propune sa le depaseasca printr-o mai buna comunicare, la nivelul elitelor politice, economice, academice si culturale.
SUA ca motor
Referitor la relatiile cu SUA, Mircea Geoana si Sorin Oprescu isi afirma dorinta de a avea o buna o colaborare cu SUA si NATO, in timp ce Traian Basescu considera ca un rol deosebit in promovarea intereselor economice ale Romaniei la nivel modial il are consolidarea parteneriatelor cu SUA si Franta. Candidatul PNL, doreste ca in calitate de presedinte al Romaniei sa actioneze pentru refondarea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii, sustinand ca atunci cand, in iulie 1997, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral dintre Statele Unite ale Americii si Romania, tara noastra era aspiranta atat la aderarea la NATO, cat si la integrarea in Uniunea Europeana. Potrivit programului sau electoral, “astazi, la peste un deceniu, Romania este membru cu drepturi depline atat al Uniunii Europene cat si al NATO. Este nevoie asadar de refondarea parteneriatului transatlantic, plecand de la noile realitati”. Singura referinta la sistemul de acordare de catre SUA a vizelor pentru romani se regaseste in programul lui Crin Antonescu, care sustine ca principalul pas al procesului de refondare a parteneriatului cu SUA il reprezinta clarificarea problemei vizelor de intrare in Statele Unite. Candidatul UDMR, Kelemen Hunor, la randul sau, este singurul care aminteste despre proiectul SUA de plasare a scutului antiracheta in tara noastra. Kelemen Hunor, considera ca implicarea tarii noastre in proiectul SUA privind scutul antiracheta va contribui la intarirea securitatii Europei. Acest proiect este necesar in opinia lui Hunor in contextul in care noul “sistem prezentat de Administratia Barack Obama la 17 septembrie, dupa o reevaluare a amenintarii balistice iraniene, vizeaza respingerea eventualelor atacuri cu rachete cu raza scurta si medie de actiune”. Candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, este, la randul sau, singurul care aminteste despre relatia Romaniei cu organismele financiare internationale cu accent pe raporturile cu FMI. In acest sens, Vadim Tudor a sustinut in cadrul discursului sau de lansare a candidaturii ca va renunta la imprumuturile de la FMI, pe motiv ca banii de la acest organism se intorc in strainatate si nu sunt o solutie pentru rezolvarea crizei actuale. Andrei Ionescu / https://www.karadeniz-press.ro
Nota mea: Sinteza Karadeniz Press este un inceput bun. Trebuie urmarita evolutia candidatilor in aceste privinte si, apoi, analiza merita extinsa si particularizata pe spatiul romanesc din jurul granitelor. Cred ca este foarte importanta pozitia candidatilor in privinta relatiilor cu statele din jurul Romaniei, unde se incalca flagrant drepturile romanilor si angajamentele europene si internationale.
Executii Scris deTia Serbanescu După ce-au anunţat că sunt „oameni serioşi“ (cum repeta întruna dl Geoană la TVR) şi nu se joacă atunci când vor să dărâme ceva, cei din PSD au prelungit execuţia guvernului Croitoru până săptămâna viitoare în ideea că puţin sadism nu strică niciodată. Dimpotrivă, dă un plus de sare şi piper crizei – în întâmpinarea delegaţiilor FMI şi BM care s-au răzgândit şi vin totuşi la Bucureşti (la insistenţele preşedintelui Băsescu) în vederea acordării ratei de împrumut atât de necesară la plata pensiilor şi salariilor. Dar cui să-i pese? Aşa încât meciul parlamentar între majoritatea Grivco a dlui Johannis şi minoritatea Boc a guvernului Croitoru s-a desfăşurat în atmosfera specifică unui campionat de divizia B. Cei din PD-L vrând să însăileze guvernul Croitoru în ajunul FMI au cerut accelerarea audierii şi votării miniştrilor în timp ce PSD, PNL şi UDMR au temporizat la maximum procedura: „acum sunteţi minoritari şi fiecare ministru trebuie să ne convingă să-l votăm“ – le-a zis dl Verestoy Attila pedeliştilor. Iată că şi biciul lui Attila plesneşte de umor: nu e vorba de nicio votare. Din contra, fiecare ministru va fi sever examinat tocmai pentru că fiind dinainte tăiat, trebuie fezandat. Singura graţiere a fost şi ea dinainte anunţată de dl Victor Ponta: e vorba de dl Aurescu propus la MAE. Liberalul Mihai Voicu a găsit şi el nişte lacune în dosarele candidaţilor: „lipsesc în mod ciudat referiri la perioada dinainte de ‘89“. Ce-i aşa ciudat? Referirile la perioada dinainte de ‘89 sunt ori foarte incomode pentru mulţi acoperiţi (vorba dlui Geoană, „nici nu ştiu câţi mai suntem“) ori complet falsificate. Când dl Ponta afirmă fără pic de jenă că „acum România are de ales, ca în ‘89, între un regim autoritar şi democraţie“, începi să te întrebi unde a trăit micul Tutilescu înainte de ‘89, dacă are proprietatea termenilor şi dacă-i pasă de adevăr. Păi, dacă regimul în care critici tot timpul preşedintele, îl bagi la suspendare, în care dărâmi guvernul, în care opoziţia conduce SRI şi TVR e „autoritar“, atunci regimul Iliescu în care PSD ocupa totul, în care o televiziune era închisă, un armaghedonist era arestat şi emisiunile TV dispăreau, cum era? Superautoritar? Nu merită electoratul român atâta respect cât să nu-i livrezi comparaţii stricate? În rest, s-a dovedit că dreapta aplică prost principii corecte iar stânga aplică bine principii greşite. Rezultatul alegerilor: ori îşi dau mână cu mână ori îşi dau ţara din mână în mână.
November 4th, 2009 
VR 
Am publicat aici, zilele trecute, cum vad trei artisti, doi caricaturisti si un grafician de renume, alegerile din Romania: Vidu, in stilul sau, liber, Devis Grebu, preluat de pe site-ul lui Basescu, iar graficianul Eugen Mihaescu, renumit pentru activitatea sa prodigioasa din Statele Unite, de la New Yorker, de exemplu, printre alte publicatii de rasunet, cu o satira la adresa lui Basescu, publicata in premiera pe blogul lui Sorin Rosca Stanescu. Acum aflu de la Sorin Bogdan ca, de fapt, Eugen Mihaescu ii taxase artistic pe ambii principali contracandidati, Basescu si Geoana, si se arata mirat ca “un prieten” nu a preluat si al doilea portret electoral sarcastic. Trageti singuri concluzia.
Posted in Uncategorized 
Tags: 
