April 1st, 2010 
VR 
Guvernul vrea să limiteze la 10.000 de euro cuantumul despăgubirilor morale pe care le pot pretinde foştii deţinuţi politici, prin modificarea Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic.
Surse guvernamentale, citate de Mediafax, au declarat, ieri, că există un proiect de ordonanţă de urgenţă care va stabili nişte limite privind aceste despăgubiri. „Suma de 10.000 de euro este rezonabilă şi, probabil, nu e departe de practica instanţelor”, au declarat sursele citate.
Această iniţiativă legislativă apare la mai puţin de o lună de când fostul lider ţărănist Ion Diaconescu a anunţat, prin avocatul său, Victor Ciorbea, că a dat în judecată statul român şi cere să fie despăgubit cu 18 milioane de euro pentru condamnările şi suferinţele din timpul regimului comunist.
Ziarul „Adevărul” a prezentat în premieră cazul lui Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care a câştigat, în luna februarie 2010, la Tribunalul Bucureşti, procesul cu statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor. El urma să primească cele mai mari daune în astfel de cazuri, 600.000 de euro, dar decizia a fost contestată cu apel. Radu Ciuceanu a fost închis timp de 15 ani în penitenciarele Piteşti, Craiova, Jilava, Văcăreşti, Dej, Ploieşti şi Gherla, fiind arestat pentru prima dată la vârsta de 20 de ani.
Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, a fost aprobată la jumătatea anului trecut de Parlamentul României. În baza acestei legi, foştii deţinuţi politici sau, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţi până la gradul al doilea pot solicita despăgubiri într-o perioadă de trei ani, fără să plătească niciun fel de taxă de timbru.
Liliana Năstase, Ionel Stoica / Adevarul
La noi, arestările în număr mare din vremea comunismului au început la 14 mai 1948 când au fost închiși 1,5 milioane de oameni.
Pitești, Aiud, Gherla, Tg. Ocna, Jilava, Miercurea Ciuc sunt locurile în care toți aceștia au suferit de foame, de frig și au îndurat cele mai grele torturi.
25 de ani de muncă silnică, 16 ani sau 10, perioade de grele suferințe dar și de așteptare a zilei eliberării. 500.000 de români au murit în închisorile comuniste. S-a scris și s-a vorbit despre experimentul Pitești, despre torturile la care erau supuși toți acești deținuți pentru simpla vină de a se fi opus comunismului. Și femeile au fost închise și tratate fără milă, îinute în izoltor, cu șobolani, flămânde, bătute. Au intrat la 19-20 de ani în pușcărie și au ieșit la 48. Proiectul difuzat timp de două săptămâni la România, împreună, a fost realizat de Izabela Aivăncesei și se numește „Mărturisitorii temnițelor comuniste”.
| ARHIVA PROIECTULUI | ||||
|
|
|
|
|
| Valeriu Gafencu | Xenia Mămăligă | Aspazia Oțel | Iustin Pârvu | Ion Popescu |
| |
|
|
|
|
| Maria și Gabriel Constantinescu | Mihail Lungeanu | Iulia Coșeriu | Neculai Popa | Grigore Caraza și Paulin Clapon |
În temniţe unii au devenit mai răi sau mai buni. Pe cei din urmă i-a vizat proiectul “Mărturisitorii temniţelor comuniste” iniţiat de Radio România Actualităţi timp de două săptămâni. Pe cei care s-au schimbat, au devenit creştini, şi-au asumat suferinţa şi s-au îmbunătăţit. Au încercat să înţeleagă de unde le vine suferinţa şi care-i este sensul, au acceptat-o purificându-se astfel. E adevărat, totul a început ca o luptă politică. Bolşevismul a făcut mult rău, dar prin manifestarea aceasta a răului s-a obţinut altceva: sfinţirea unor oameni ce au avut intuiţia să dea relevanţă lui Dumnezeu în viaţa lor mai mult decât tot ce li se întâmplă – temniţe, de exemplu. E o taină pentru cei mai mulţi dintre noi: răbdarea, smerenia şi speranţa acestor oameni în condiţii greu de imaginat… Frig, foame, cătuşe, izolatoare, torturi… Rugăciune… Greu de inteles… A contat starea de spirit în condiţiile vitrege ale temniţei? Cine au fost aceşti oameni, ce efecte au avut asupra lor experienţele trăite, la ce şi cui a folosit sacrificiul acestei generaţii? Mulţi s-au stins în chinuri cumplite. Cei care au supravieţuit sunt martorii a ceea ce s-a întâmplat în temniţe în perioada 1948 – 1964, anul eliberării. Ei mărturisesc despre puterea rugăciunii şi despre cum s-au călit în aceste greutăţi.
Părintele Iustin Pârvu – duhovnicul de la Mănăstirea Petru Vodă, judeţul Neamţ
Din cei 91 de ani ai săi, 16 i-a petrecut prin temniţele comuniste. A ctitorit lângă Ceahlău o mănăstire de monahi. Nu a crezut că lucrarea sa va avea o astfel de amploare, mărturiseşte în dialogul cu Laura Isabela Aivăncesei, deşi şi-a dorit să revină pe locurile natale unde trăiesc oameni curaţi şi credincioşi.
Autor: Izabela Aivăncesei – Radio Romania Actualitati
Posted in 
Tags: 
