“Evident ca UDMR ar avea un cuvant mai greu de spus din postura unui partid de 20% intr-un parlament al Ardealului, decat un partid de 6% in Parlamentul Romaniei”– Actualul consilier prezidential Peter Eckstein Kovacs, în 2006
La Bucuresti, PD-L nu mai stie cum sa-i sufle-n cur UDMR-ului, parazitul intestinal al Romaniei si tuturor guvernarilor ei, bagat de-a lungul anilor in toate aliantele anti-nationale, schimbate pe rand, ca ciorapii murdari, de la PSD la PNL.
Ca atare, in lipsa oricarui sprijin de la Bucuresti pentru romanii din Ardeal, altul decat revolta celor ce simt romaneste, nu ne mai ramane decat sa infiintam si noi Partidul Nationalist Roman si, daca statul nu mai e stat roman ca sa sanctioneze extremismul maghiar, sa-l bagam noi unde trebuie: Pasol na turbinka, ciorti!
Dezvoltarea acestui site, frecventa de vizitare, dorinta noastra de a-l transforma într-un instrument obisnuit si accesibil de studiu si informare pentru toti cei care n-au trait anii de început si de mijloc ai secolului XX, au impus aproape aparitia unei rubrici cu informatii de referinta asupra perioada despre care vorbesc cei care aduc marturii.
Cream astfel un cadru în care vizitatorii nostri pot plasa geografic si cronologic, statistic, demografic si social personajele si evenimentele care intervin în relatari.
Materialul provine din enciclopedia interbelica a regatului României, aparuta în preajma intrarii României în cel de-al doilea razboi mondial, prezentarea se face pe judete si am început tocmai cu acele judete care acum nu mai fac parte din tara. Încetul cu încetul, într-o structura prestabilita de descriere vor aparea si celelalte judete, conform împartirii administrative din acele timpuri. Totodata urmarim sa ilustram cu imagini (eventual gravuri) de epoca locurile despre care vorbim. În acest sens cerem, celor care poseda asemenea documente si ne-ar permite reproducerea lor în acest context, sa ne contacteze cât pot de repede.
Suntem de asemenea siguri ca lectura acestor rânduri va fi plina de surprize pentru cei crescuti în propaganda gaunoasa si desantata a ultimilor 50 de ani. Ei vor descoperi o Românie caracterizata în primul rând prin diversitate si armonie, cu un nivel al productiei agricole impresionant si începuturi industriale modeste, dar sanatoase. La fel de neasteptat este nivelul de organizare al societatii civile, multimea organizatiilor locale care functionau în scopuri caritabile si educative, nivelul excelent al educatiei scolare la tara în special, dar si în marile orase, toleranta fata de minoritatile etnice si orientarile religioase.
Descrierea „oficiala” a enciclopediei se regaseste partial si printre rânduri, în marturiile de istorie orala.
Tot atât de adevarat este însa ca din cifrele aride ale statisticilor agricole si din lectura referintelor istorice reiese ca România era locuita de alti români, cetateni care cultivau alte valori decât cele carora li se închina contemporanii nostri de astazi.
Speram ca, realizând acest lucru, toti cei de buna intentie vor aduce dezbaterile privind vietile personale si viata comunitatii în zone cu adevarat importante (durabile).
Fundatia multumeste pe aceasta cale D-lui Eugen Cadiu, refugiat din Cahul, pentru faptul de a fi fost de la începutul acestui demers printre initiatori, iar mai apoi s-a implicat direct în procurarea si pregatirea materialului brut.
Forma electronica, adica reintroducerea textelor descriptive, a fost realizata de Angela-Romana Ivanoiu, în zeci si zeci de ore de lucru la tastatura, fapt pentru care îi ramânem profund îndatorati.
Solutia tehnica, practica si ingenioasa, prin care aceasta idee a ajuns la D-voastra apartine vechilor, dar tinerilor nostri colaboratori de la Incremental S.A..
Asteptam în continuare cu interes si cu drag opiniile si contributiile
D-voastra si va multumim pentru ca ne sunteti atât de aproape în aceasta onorabila întreprindere
Brasov, 10 decembrie 2004
Mircea IVANOIU
Lidia BRADLEY-GHEORGHIU
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
Având în vedere necesitatea îmbunătăţirii procedurii de redobândire sau acordare a cetăţeniei române şi importanţa soluţionării cu celeritate de către Comisia pentru cetăţenie a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,
dată fiind necesitatea creării cât mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetăţenie să poată soluţiona dosarele în termene rezonabile a cererilor de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,
luând în considerare dificultăţile practice cu care se confruntă Comisia pentru cetăţenie în soluţionarea numărului mare de cereri de redobândire şi acordare a cetăţeniei române potrivit art. 101 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991,
ţinând seama de necesitatea eliminării, în termen cât mai scurt, a oricărei prelungiri nejustificate a procedurii de redobândire şi acordare a cetăţeniei române,
având în atenţie importanţa creării tuturor premiselor necesare unei respectări reale şi eficiente a drepturilor şi intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute şi garantate de legiuitor,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art.I – Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul 1 al articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).
2. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Persoanele prevăzute la art. 101 care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere, potrivit legii.”
3. Alineatul 3 al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 8 membri, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.”
4. După articolul 14 se introduce un articol nou, art. 141 cu următorul cuprins: „În cazul cererilor formulate potrivit art. 101, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 lit. b), c) şi e) de către Comisie se face în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii. Art. II – Cererile depuse în temeiul art.101 şi aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
INFO: Băsescu insistă în problema cetăţeniei române pentru basarabeni FLUX – Cotidian Naţional Nr.132 din 27 septembrie 2007
Preşedintele României, Traian Băsescu, consideră că actuala procedură de acordare a cetăţeniei române pentru populaţia Moldovei este una anevoioasă, care ar trebui substanţial îmbunătăţită. În context, şeful statului român a cerut Guvernului României simplificarea la maximum a procedurii de acordare a cetăţeniei, având în vedere “obligaţiile morale pe care România le are faţă de cetăţenii Republicii Moldova”. Potrivit unei informaţii difuzate de postul de radio BBC, preşedintele Băsescu a solicitat Guvernului României reanalizarea chestiunii cetăţeniei române pentru populaţia Republicii Moldova. “Având în vedere că pe piaţa forţei de muncă în Uniunea Europeană există un deficit de 20 de milioane de oameni, nu văd de ce România nu ar contribui la acoperirea acestui deficit, liberalizând aproape acordarea cetăţeniei către cetăţeni ai Republicii Moldova, fie că sunt de origine română, fie că sunt de origine rusă,” a mai declarat preşedintele României. Sursa citată mai precizează că la începutul lunii septembrie, guvernul a modificat Legea cetăţeniei prin ordonanţă de urgenţă, simplificând procedurile de depunere a actelor în vederea redobândirii cetăţeniei. „Nu au fost modificate însă şi condiţiile de acordare, care prevăd în continuare un minimum de patru ani de rezidenţă în România pentru cetăţenii Republicii Moldova. De asemenea, legea prevede ca o condiţie “cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială”. Până în 2001, circa 100.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova, ai căror părinţi sau bunici fuseseră cetăţeni ai României, indiferent de etnie, au redobândit cetăţenia română. După 2002, procedura de redobândire rapidă a fost suspendată şi de atunci doar 2500 de cetăţeni ai Republicii Moldova au redobândit cetăţenia României”, consideră BBC. Igor BURCIU
October 4th, 2010 
VR 
“Evident ca UDMR ar avea un cuvant mai greu de spus din postura unui partid de 20% intr-un parlament al Ardealului, decat un partid de 6% in Parlamentul Romaniei”– Actualul consilier prezidential Peter Eckstein Kovacs, în 2006
Posted in 
Tags: 
