Lansare de Carte: Vineri, 21 noiembrie, ora 15:00, Targul de Carte Gaudeamus, Editura Mica Valahie (standul 372, nivelul 3 – Bulevardul Marconi)
Ilie Bădescu şi Ciprian Bădescu
CONVERSIUNEA SISTEMELOR
Pustiul postmodern şi deformările lumii
Probleme epistemologice ale teoriei conversiunii
„Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi să o deosebiţi,
dar vremea aceasta cum de nu o deosebiţi?” (Luca, 12, 56)
…iar păstorii Mei n-au purtat grijă de oile Mele,
… şi oile Mele nu le-au păscut.
(Iezechiel, 34, 8)
Pentru că păstorii şi-au ieşit din minte şi
n-au căutat pe Domnul şi de aceea s-au şi purtat ei
nebuneşte şi toată turma ţării acesteea s-a risipit”
(Ieremia, 10, 21)
Mais où sont les neiges d’antan!
Dar unde-i neaua de mai an
(Fr. Villon, traducerea lui Mircea Vulcănescu)
We’ve all been given a gift, the gift of life.
What we do with our life is our gift back
(Edo)
Despre conversiunea sistemică şi despre deformare, pe scurt[1],
Pentru că păstorii şi-au ieşit din minte şi
n-au căutat pe Domnul şi de aceea s-au şi purtat ei
nebuneşte şi toată turma ţării acesteea s-a risipit”
(Ieremia, 10, 21)
Sindromul dependenţei de sistem
Sistemul mondial modern transmite marelui dinamism al lumii moderne o tendinţă sistematică spre selectarea unor formule de viaţă în care predomină nefirescul. Este nefiresc şi cu totul ne-natural, de pildă, ca în fruntea societăţii mondiale să se afle un grup mic care obţine averi uriaşe (uneori fără vreo compensaţie de muncă fizică ori intelectuală), în vreme ce mulţimea de jos, în proporţie masivă ce trece de 80%, trebuie să muncească din greu, risipit, difluent, adesea dezorganizat, ruinându-şi sănătatea şi zilele vieţii, pe bani atâta de puţini că mulţi nu-şi mai pot propaga stirpea de la o generaţie la alta. În această stare răzbate o faţetă a deformării lumii sintetizată într-un sindrom: dependenţa de un sistem, care generalizează nefirescul în dinamica lumii, induce dependenţe la o scară aşa de mare încât popoarele par lovite de o stranie dizabilitate economică.
Trufia celor îndestulaţi şi a celor care-i reprezintă, numindu-se „intelectuali reprezentativi”, merge aşa de departe încât poporului lovit de cruzimea sistemului îi scot învinuiri: de lene, de înclinaţii spre mituire, spre tranzacţionism şi deci spre coabitare cu răul etc. etc. Cum a ajuns un popor să-şi achite cu dificultate facturile, este o întrebare gravă, care însă o ascunde pe alta, mai gravă: cum a ajuns un popor să depindă de un sistem care-i deformează firea, îi denaturează viaţa, cu toate cele naturale ale ei, cu pământul şi cu apele, cu bogăţiile de pe pământ şi de sub pământ, cu rânduielile încă aşezate până mai an, cum se exprimă, aşa de frumos, Mircea Vulcănescu?! Cum s-a ajuns la o aşa de mare dependenţă de sistem? Şi nu numai la români, ci la toate popoarele pământului. Iată întrebarea de bază a acestei cărţi.
Web-lore-ul ne oferă o excelentă prezentare a acestui fenomen al dependenţei de sistem. Reproducem această poveste savuroasă şi amară, totodată, care circulă în spaţiul virtual ca o ilustrare pentru noul tip de imaginar creator datorat creatorului colectiv din reţeaua web, web-lore, creaţia web: