Joi, 12 februarie 2009, orele 18.00-21.00, la Aula Magna a Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti va avea loc conferinta „Din temnite spre Sinaxare” – parintele Mihai Andrei Aldea va prezenta volumul cu acelasi nume. Vor vorbi parintele Augustin de la Aiud si scriitorul Danion Vasile. Se va prezenta, in premiera, interviul cu PS Justinian Chira, Episcop al Maramuresului si Satmarului. Luni, 16 februarie 2009, ora 17.00, la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ va avea loc o conferinta despre sfintii inchisorilor. Vor vorbi: Părintele Amfilohie de la Diaconeşti, Claudia Tarziu, Adrian Alui Gheorghe, Danion Vasile. Marţi, 17 februarie 2009, orele 13.00, la Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza”, Aleea Parcului, nr. 9, Bacău, va avea loc o conferinta despre sfintii inchisorilor, sustinuta de Danion Vasile, organizata de Ioan Enache, editorul revistei Credinta Ortodoxa si Bibiloteca Judeţeană „Costache Sturdza”. Conferinta va fi precedata de vernisarea expozitiei de grafica avand ca tematica marturisitorii ultimei prigoane – lucrari de Cristian Bandi.
Miercuri, 18 februarie 2009, la Târgu Ocna se va face un parastas pentru Valeriu Gafencu (+ 18 februarie 1952) şi ceilalţi mărturisitori din temniţele comuniste. Sunt aşteptaţi preoţi şi credincioşi din toate colţurile ţării. Sursa:https://www.razbointrucuvant.ro/
Coalitia Impotriva Statului Politienesc si Revista VEGHEA va invita
Miercuri, 18 februarie 2009,orele 18.00, la Universitatea Transilvania Brasov, Corpul S, strada Muresenilor, la conferinta publica “Indosarierea electronica si libertatea intru Hristos. Apelul Parintelui Justin Parvu”.
Participa: Maica Ecaterina, Monahul Filotheu, George Roncea.
In cadrul conferinta va fi lansat un studiu complex de analiza si sinteza asupra pericolele cipului biometric si ale avansului tehnologic spre un control total prin Matrix-ul RFID – internetul obiectelor.
Gandul: Senatorii au amânat introducerea buletinelor 666
Senatul a adoptat ieri, cu 63 de voturi pentru şi 2 împotrivă, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, care decalează termenele de introducere a noilor cărţi electronice de identitate ce au stârnit nenumărate dispute în ultima vreme. Controversele, întreţinute de o parte mai radicală a clerului s-au legat de faptul că documentele în cauză conţin cifra 666, cifră cu semnificaţii simbolice negative în Biblia creştină.
Motivul pentru care Senatul şi Executivul au hotărât să amâne realizarea obligatorie a paşapoartelor electronice nu ţine însă de vreo spaimă mistică, ci de dificultăţi mult mai terestre, cum ar fi lipsa resurselor financiare necesare aplicării imediate a proiectului, luarea în considerare a tuturor aspectelor legate de libera circulaţie a românilor în spaţiul european sau obligaţia modernizării actualului Sistem Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei. Astfel, noua carte electronică se va introduce abia de la 1 ianuarie 2011, deşi a fost plănuită, iniţial, pentru începutul anului 2009. Textul noii ordonanţe votate la Senat va trebui să fie adoptat şi de Camera Deputaţilor.
Bogdan Cristea, Gandul
Iata Ordonanta ticaloasa:
OUG nr. 184/2008 pentru modificarea Ordonantei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate
Avand in vedere existenta unor factori de natura obiectiva care determina imposibilitatea introducerii, respectiv eliberarii si utilizarii cartilor electronice de identitate incepand cu data de 1 ianuarie 2009, asa cum prevede Ordonanta Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intre care se numara: – necesitatea indeplinirii cumulative a etapelor privind reconfigurarea Sistemului National Informatic de Evidenta a Populatiei, organizarea si derularea procedurilor pentru achizitia intregului sistem informatic si de comunicatii, securizat, instruirea personalului cu atributii in domeniu, realizarea platformei-pilot si testarea acesteia in conditii de exploatare, operationalizarea Centrului Unic de Personalizare a Cartilor Electronice de Identitate, astfel incat sa fie respectate conditiile impuse de normele privind prelucrarea datelor cu caracter personal; – lipsa resurselor financiare pentru modernizarea Sistemului National Informatic de Evidenta a Populatiei, prevazute initial in legislatia specifica, dar care nu isi mai gasesc reglementare ca urmare a modificarilor intervenite in anul 2007 in legislatia privind datoria publica; – efortul financiar pe care il implica un asemenea demers, care ar putea fi sustinut prin finantarea implementarii proiectului de catre furnizorul declarat castigator; – necesitatea luarii in considerare a tuturor elementelor care sa asigure realizarea functiilor cartii de identitate, cu referire atat la utilizarea sa ca document de calatorie in spatiul Uniunii Europene, potrivit recentelor modificari legislative in materia liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cat si la perspectiva utilizarii in cadrul sistemelor privind identitatea electronica si serviciile electronice, tinand seama de importanta adoptarii unor reglementari care sa asigure atat cadrul institutional necesar, cat si posibilitatea implementarii unor solutii tehnice optime, luand in considerare faptul ca timpul ramas pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare nu permite adoptarea unei legi in acest sens, nici macar cu procedura de urgenta prevazuta la art. 76 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, pana la implinirea termenelor prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 69/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intrucat toate aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta:
Articol unic
Ordonanta Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cartii electronice de identitate, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:“Art. 1. – (1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011 se introduce cartea electronica de identitate.”
2. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins: “Art. 3. – Incepand cu data de 1 iulie 2010 se realizeaza platforma-pilot pentru constituirea sistemului informatic de emitere a cartii electronice de identitate.”
3. La articolul 4 alineatul (2), literele a)-c) vor avea urmatorul cuprins:
“a) in municipiile resedinta de judet, pana la data de 31 decembrie 2012;
b) in celelalte municipii si orase, pana la data de 31 decembrie 2013;
CINE ANUME din MCTI si MAI poate umbla in datele de pe cipurile cu date “protejate” si “confidentiale”?
Pr Prof Dr Mihai Valica: Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip. Platforma-pilot-cobai informaţional va fi implementată în judeţul Caraş-Severin, de unde se va extinde proiectul şi în celelalte judeţe[16]. Informaţiile sunt memorate pe 2 suporturi: banda optică şi circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele înscrise nu pot fi şterse, ci se poate doar adăuga la ele informaţii, iar această acţiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci şi cel al Comunicaţiilor![17] Există aşadar un drept discreţionar asupra naturii şi cantităţii informaţiilor înscrise, întrucât nu este reglementat cine are dreptul să înscrie, care sunt criteriile de selecţie, a ceea ce trebuie scris şi ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei în cauză, etc.
De la “Big Brother”: Am pus un comentariu la un text “exclusivitate” “Lumea credintei” & HotNews, postat si de Rafael Udriste, ce apartine unui profesor firoscos, Radu Carp. Textul – PAŞAPOARTELE BIOMETRICE, ÎNTRE MODERAŢIE ŞI PASIUNE – are niste hibe interesante. Le-am semnalat tocmai deoarece omul este interesant si de bagat in seama. Asa cum teologhisitorii ataca dintr-un anumit unghi campania Parintelui, iata vin si profesorasi, aparent prietenosi, care au aceleasi tinte: atacul si decredibilizarea (sau lustruirea lor personala, mai stii…). Mai grav este ca astfel de materiale sunt preluate ca “valoroase”. De ce nu se intreaba colegii nostri de net, inainte de a face campanie pentru HotNews sau Cotidianul, de cand cele doua publicatii anti-crestine care au improscat cu noroi in miscarea anti-insemnare au devenit dintr-odata atente cu aceasta problema? Sau raspunsul la intrebarea “de ce o fac, acum?” e prea greu pentru unele capete?
Raspuns la o manipulare marca Trustul din Deal:
Materialul lui Radu Carp este un exemplu de text prob, bine documentat dar suferind pe alocuri de… suficienta, superficialitate si, din loc in loc chiar de naivitate sau altceva similar. Citez un prim pasaj pe care il banuiesc doar de naivitate: “Cum este posibil ca o temă care implică aspecte tehnice destul de complicate să genereze atâta patimă în dezbaterea publică, iată o întrebare care apare în mod firesc.” Patima s-a vadit in primul si in primul rand doar in atacurile violente ale unor institutii si persoane traditional anti-biserica, sau anticrestini din motive diverse. Sa luam pe rand cele cateva institutii “patimase”: ProTv, HotNews, Cotidianul si Lumea Credintei a lui Razvan Bucuroiu, plus bloguri, posturi de radio si tv, subordonate unor ierarhi oarecare. Oare este nevoie sa mai argumentam de ce dintotdeauna, de la fondarea lor, atat PRO TV cat si HotNews, sau Cotidianul ori scribi la ordin precum Tapalaba, Roguzganu sau Izabela Vintilescu au o problema cu Biserica? Daca nu ai idee de ce aceste persoane si institutii au o problema cu Biserica inseamna ca ai trait cu capul in punga pana acum si degeaba mai comentezi ceva, orice, la zi… chiar din postura usor rupta de realitate de profesor de politica inalta… “Patima”, ca sa inchei acolada legata de mirarea lui Radu Carp a fost univectoriala si a plecat din zone traditional legate de interese ale serviciilor – fie prin patronat, fie direct pe linie de agentura. Interesul major al bisnisului cipurilor RFID, banii din spate, sunt deasemenea ignorati complet in interesanta analiza a lui Radu Carp. “Patima” are ca origine si sumele gigantice, care se vor rula, culmea, pe timp de criza, in marea afacere. Tonul campaniei de denigrare a protestatarilor anti-cipi si anti Lege a supravegherii totale este dat de personaje cat se poate de cinice. A doua mentiune care cred eu ca merita facuta cu privire la comentariile lui Radu Carp pleaca de la urmatorul citat: “În general, s-a omis un aspect care ar fi trebuit să stea în centrul luărilor de poziţie ale celor care pretind a trata această temă din perspectivă religioasă : există o legătură strânsă între persoană, aşa cum aceasta este văzută de teologia răsăriteană şi protecţia datelor personale. Problema care se pune este ce înseamnă în acest context intervenţie justificată (orice stat trebuie să aibă o evidenţă a cetăţenilor săi) şi respectiv nejustificată. Altfel spus, care este limita de intervenţie a statului în gestiunea datelor personale, de unde începe abuzul şi care ar fi răspunsul teologic adiacent. Actuala dezbatere, pentru a nu condamna la derizoriu o temă importantă, ar trebui pusă în aceşti termeni.” Actuala dezbatere este pusa exact in acesti termeni, atat la nivel public, prin Apelul Parintelui Justin Parvu si prin comunicatele Coalitiei impotriva Statului Politienesc dar si la nivel juridic. Daca activitatea universitara intensa nu l-ar fi captat atat de mult poate Radu Carp si-ar fi facut timp sa citeasca amanuntit temeiurile legale ale actiunii in instanta impotriva Ordonantei. Am sa adaug la finalul acestei replici cele doua documente depuse la guvern si la instanta. Deocamdata mai citez din nou din Radu Carp, o mostra de suficienta de data asta, dupa parerea mea: “Paşapoartele biometrice reprezintă o problemă care ţine în primul rând de respectarea drepturilor omului, mai ales a unor drepturi care ţin de libertatea religioasă (protecţia datelor personale, obiecţia de conştiinţă pe motive religioase) sau nu sunt legate de aceasta (dreptul la intimitate) şi de raportul extrem de alambicat între dreptul comunitar şi dreptul intern. Din păcate, argumentaţia laicilor care contestă vocal introducerea acestor paşapoarte s-a îndepărtat de la o viziune bazată pe respectarea libertăţii religioase, după cum autorităţile statului, încă de la revizuirea Constituţiei din 2003, au dovedit până acum că nu au înţeles cum ar trebui să fie configurat raportul dintre dreptul comunitar şi dreptul intern.” Unde, cine, care este “laicul” sau care sunt “laicii” ce s-au indepartat de la o viziune bazata pe respectarea drepturilor religioase? In chiar cererea de interventie si in solicitarea de respingere a Ordonantei sunt invocate exact astfel de argumente. Deasemenea in discursul public al “laicilor” s-au regasit aceste teme, cele religioase in primul rand. Cat despre partea de la urma, cu privire la autoritatile statului care nu au inteles normele de drept nu putem fi decat de acord, pe deplin, cu mentiunea ca autoritatile nici macar pe departe nu ar putea fi suspectate ca ar avea de-a face cu dreptul, de orice fel, pentru singurul motiv ca ele – autoritatile – sunt formate precumpanitor din infractori, elemente depravate si declasta – detritusuri ale societatii romanesti, sau pur si simplu din persoane inregimentate in serviciul altor “autoritati” decat cele romanesti. Deci futila discutia pe aceasta tema. In sfarsit, cireasa de pe tort, pasajul final, absolut delicios prin amestecul de “naivitate” si alte igrediente pe care mi-e greu sa le calific: “Poziţia BOR a fost până acum de a se delimita de cele două extreme, ambele având drept consecinţă blocarea oricărei dezbateri serioase privind elementele biometrice care fac parte din actele de identitate. Nu ne rămâne decât să sperăm că Sfântul Sinod va continua aceeaşi conduită de moderaţie.” Pozitia BOR nu a fost nici pe departe de “a se delimita de extreme”. Dimpotriva pozitia oficioasa a BOR a fost o extrema. Probabil ca dl Radu Carp a lipsit din tara sau nu a avut deloc internet ori televizor in ultimele trei saptamani. Intai de toate cea mai violenta pozitie a fost asumata de Patriarhie, prin purtatorul de cuvant oficial, care a dat tonul atacurilo, apoi diversi purtatori de engolpioane fara rost s-au perindat pe la diverite emisiuni radio si TV, condamnand cu fermitate etc samd, si cerandu-ne « sa stam linistiti ca stie statul ce face » aproape ca pe vremea Scanteii, deasemenea o serie de « oficiosi » ai Patriarhiei, gen Bucuroiu, Bichir, Tarziu, Codrescu s-au pozitionat clar de la inceput in acelasi registru. Parintele Justin Parvu a fost pe rand luat in ras, decredibilizat, pus la indoiala, contestat violent, acuzat, ridiculizat – toate la un loc presarate atat in media fatis anticrestina cat si in media pseudocrestina, controlata mai mult sau mai putin direct ori de ierarhi ori de Patriarhie, ori de Vantu, ori de Ronald Lauder, ori de toti la un loc. « Nu ne ramane decat sa speram ca SF Sinod va continua aceeasi linie de moderatie » este ori o gluma amara, ori un banc cu schepsis. Poate dl Carp stie deja, dinainte, ce va hotara SF Sinod in data de 25 februarie. In incheiere, opinia mea este ca ar fi mai mult decat regretabil ca in primul demers major impotriva Securitatii Statului – european – caci Statul European este invocat in Ordonanta si in Lege – generat de un unic arhimandrit, din muntii Neamtului, la care s-au adaugat in majoritate tineri, Biserica, la nivel institutional, se comporta ca o struto-camila… Acum ar fi avut o sansa serioasa sa probeze, ierarhii si masa de clerici, peste 18 000, care au misiunea de a pastori poporul credincios, ca sunt cu adevarat vrednici de sobor. Esecul asumarii acestor teme – atat cea a cipurilor cat si Legii controlului total – impuse de « Evropa » cica, de catre Ortodoxia romaneasca, va fi dovada incongruentei ierarhiei atat cu timpurile cat si cu oamenii – romanii acestor timpuri. In fond optiunea de a fi sub vremi nu este noua la ierarhia noastra iar recidiva nu are de ce sa ne mire…(perseverare diabolicum, parca asa se incheia o zicala stramoseasca)…
Anexe Cele doua-trei documente pe care dl Carp nu avu timp sa le studieze, prins cu sofisticatele analize scrise din stratosfera rarefiata a Universitatii nu stiu care (unde se fac politicieni sau ceva de genul asta pare-se… ):
O viziune mai personala asupra procesului: Rugăciuni şi previziuni fataliste, la procesul privind paşapoartele biometrice
BUCUREŞTI / 20:41, 11.02.2009
O adunătură pestriţă formată din tineri bărboşi cu haine de piele, bătrâne cu icoane, preoţi şi maici a cerut cu fervoare de rugăciune judecătorului Curţii de Apel Bucureşti să le fie respectat dreptul constituţional la religie, să nu le fie transformat numele primit la botez, într-o cifră. Curtea de Apel Bucureşti va lua o decizie, peste o săptămână, cu privire la contestaţia prin care mai multe ONG-uri cer suspendarea efectelor actului normativ privind implementarea sistemului de paşapoarte biometrice. Miercuri dimineaţă, procesul a început cu proteste pe hol din partea celor care nu au avut loc în sala de judecată a Curţii. Pe buzele celor care au reuşit să intre au fost murmurate în continuu rugăciuni. Într-o bancă aproape de prezidiu a asistat la proces chiar o maică, rugându-se cu mâinile împreunate. Un preot vorbea jurnaliştilor, înainte de începerea dezbaterilor, despre lipsa de solidaritate între creştini, considerat unul dintre “semnele” prevestitoare ale Apocalipsei descrise în Evanghelie. Şi s-a dovedit că aşa este. “Păi eu sunt în băţ! – Şi eu sunt în băţ”, a fost un schimb de replici între două bătrâne, aduse la proces de acelaşi scop, care se certau pe un scaun. Odată dezbaterile începute, avocaţii au vorbit despre drepturile omului, stabilite de Constituţie, despre lipsa de transparenţă a Guvernului atunci când a adoptat această hotărâre de a introduce paşapoarte biometrice. “În unele accepţiuni teologice, aceste cipuri şi coduri de bare sunt transformări ale persoanei, care are un nume dat de Dumnezeu prin botez, într-un număr”, a spus unul dintre avocaţi. Când instanţa a cerut dovezi pentru a demonstra cu ce prejudiciază această hotărâre de Guvern populaţia, singurul răspuns a fost că s-ar crea un prejudiciu moral. Unul dintre avocaţi a explicat că oamenilor le e frică să le fie înregistrate electronic datele, fără să ştie cine ar putea avea acces la ele. Un alt argument ţine de dreptul la viaţă privată şi a lipsei de informaţii legate de securitatea unei astfel de baze de date. Avocaţii au mai cerut instanţei să ţină cont, atunci când va lua o decizie, de principiul proporţionalităţii. Potrivit apărătorului, măsura Executivului este disproporţionată faţă de starea de panică şi insecuritate induse populaţiei. Instanţa, după ce a ascultat pledoariile avocaţilor şi a fixat probleme procedurale, i-a chemat în sală pe câţiva dintre ei, pe rând. Oameni simpli, jurişti şi chiar psihologi şi-au susţinut pe rând frica faţă de această măsură. O juristă a spus că nu poate să semneze pe un act de indentitate fără să ştie ce date conţine documentul şi cine are acces la ele. “Când semnez un contract de vânzare-cumpărare, pot citi pe hârtie cuvintele care ar putea să mă inducă în eroare, să pot fi păcălită. În cazul unui astfel de act de identitate, cum pot să semnez fără să ştiu exact ce date sunt stocate şi cum vor fi folosite”, a spus ea. Maica a spus că nu pentru cauza ei a venit la proces, ci pentru ceilalţi. “Apocalipsa spune lucrurile care se petrec astăzi”, a punctat ea. Un alt contestator s-a arătat intrigat de posibilitatea unor fraude în privinţa acestor date, la fel cum se întâmplă cu clonarea cardurilor bancare. Şedinţa s-a încheiat apoteotic când unul dintre contestatori a citat din Biblie, propovăduind “o pregătire pentru robire”. Sala a izbucnit în aplauze, care au fost oprite brusc de judecător. Instanţa va decide peste o săptămână dacă va suspenda implementarea acestui sistem nou. Indiferent de soluţie, cazul rămâne unul dintre procesele izolate, în care oamenii se adună doar în numele drepturilor pe care le au şi a dreptăţii în care cred.
Pasapoartele cu Cip Biometric au fost contestate azi in Instanta
Vezi mai jos Foto / Audio / Document – Apararea Avocatului Mihai Rapcea
Coalitia Impotriva Statului Politienesc, prin reprezentanti sai, Asociatia Adevar si Dreptate, Asociatia Civic Media si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea, s-a judecat astazi cu Statul Roman la Curtea de Apel contra Pasapoartelor Biometrice.
La orele 9 s-au deschis audierile in dosarul 543/2/2009 privind suspendarea Hotararii nr. 1566/2008, emisa de Guvernul Tariceanu in 15 decembrie 2008, cu privire la inregistrarea datelor biometrice in noile pasapoarte si obligativitatea introducerii de dispozitive electronice de identificare si supraveghere prin unde radio – CIP-uri RFID. Actiunii Coalitiei i s-au asociat peste 5000 de romani care au depus Cereri de Interventie in acest caz, dintre care circa o suta s-au aflat pe treptele si holul Tribunalului. Numarul mare de intervenienti a facut-o pe presedinta Completului de Judecata, doamna Carmen Valeria Cosma, sa solicite amanarea audierii pentru doua ore, pentru a putea finaliza celalalte cauze. In acest timp, cei prezenti au organizat o demonstratie de protest ad-hoc, in asteptarea orei 11.30.
Pe langa romanii din Bucuresti s-au aflat intervenienti din mai multe colturi ale tarii, cetateni ingrijorati, preoti si maicute, care nu au ezitat sa scoata icoane si coli de hartie pe care au scris mesaje precum “Jos dictatura cipului”, “Respectati Constitutia, refuz cipul”, “Lasati-ne s-alegem, nu vrem cip”, “Refuz semnul fiarei 666”. Adunarea crestineasca a determinat prezenta Jandarmerie si a ofiterilor de informatii nu prea acoperiti (foto), care a lasat insa protestul sa decurga in termeni pasnici.
La judecarea cauzei, avocatii prezenti au aratat ca Hotararea de Guvern, emisa pe furis si fara nici o dezbatere publica incalca atat drepturile cetatenesti cat si libertatea de gandire si credinta si au atacat punct cu punct oportunitatea emiterii unor Pasapoarte Biometrice spre un Control Total de tip “Big Brother”, solicitand suspendarea imediata a Hotararii. Dupa ce doamna judecatoare a respins cererea de interventie a Ministerului de Interne a fost audiat reprezentantul Guvernului, care a sustinut ca s-au respectat cerinte ale Uniunii Europene. Avocatul Mihai Rapcea a subliniat ca o cerinta a UE stipulata printr-o rezolutie a Comisiei Europene solicita efectuarea de dezbateri nationale de la 18 la 36 de luni in timp ce in Nota de Fundamentare a HG se arata la punctul privind consultarea si impactul social ca “nu este cazul”. Totodata, o alta Hotarare a unui for european care a trecut „neobservata” de catre autorii Notei de fundamentare este si Cauza CEDO S. si MARPER impotriva Regatului Unit, din 4 decembrie 2008, in care se arata: “Curtea a constatat ca retentia datelor biologice si genetice constituie o interferenta asupra drepturilor reclamantilor la viata privata, in sensul articolului 8 alineatul 1 din Conventie”, ceea ce face ilegala Hotararea din 15 decembrie 2008.
Dupa ce s-au evidentiat si alte aspecte privind afectarea credintei crestin-ortodoxe a majoritatii poporului roman si riscurile de securitate si sanatate, presedintele Completului de Judecata a tinut sa audieze si parti interveniente, dintre numerosii contestatari care nu reusisera sa intre in sala din lipsa de spatiu. Astfel au vorbit in nume propriu o maicuta calugarita, o tanara mama, un ziarist si un luptator anticomunist din Piata Universitatii, evocarile acestora privind reactia si tulburarea nationala si drepturile castigate prin jertfe de sute si sute de ani starnind emotie puternica, lacrimi, aplauze si ovatii in sala de judecata. Inconjurata de miile de cereri de interventie, judecatorea a decis sa se pronunte dupa numararea acestora solicitand un termen de sapte zile. Practic, intr-o saptamana romanii vor putea afla daca isi mentin pasapoartele vechi si le arunca la cos pe cele cu date biometrice sau daca este necesar sa mearga cu protestele mai departe, atat in instanta cat si la Guvern, Parlament si Presedintie. (V.R.)
Foto: Cele peste 5000 de Cereri de Interventie venite din tara
Doc: Fragment din Notele Scrise depuse de Avocat Mihai Rapcea
Procesul Coalitiei Impotriva Statului Politienesc vs Guvern si Cip Biometric Inregistrarea nu este perfecta, dar, daca aveti rabdare, puteti audia prima ora din proces
Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII- a Contencios Administrativ şi Fiscal Completul 5 fond Dosar nr. 543/2/2009 Termen: 11.02.2009
DOAMNA PREŞEDINTE
Suscrisul Cabinet Individual de Avocatură Rapcea Mihai, prin avocat titular, petent în dosarul nr. 543/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, alături de petentele Asociaţia Adevăr şi Dreptate si Asociatia Civic Media, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, vă depunem prezentele
NOTE SCRISE
În completarea şi dezvoltarea concluziilor orale susţinute în şedinţa publică din data de 11.02.2009. Solicităm admiterea cererii de suspendare a aplicării prevederilor Hotărârii de Guvrn nr. 1566/2008 urmând ca în aprecierea probatoriului administrat în cauză, precum şi cu privire la soluţia pe care o veţi pronunţa, vă rugăm să aveţi în vedere următoarele
CONSIDERENTE:
1. Cu privire la calitatea procesuală activă a subscrisului cabinet de avocatură, vă rugăm să o apreciaţi din perspectiva disp. art. 2(2) din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care prevăd că „Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.” Prezenta acţiune are ca scop declarat apărarea unui interes al tuturor cetăţenilor României, inclusiv al titularului subscrisului cabinet de avocatură, sens în care ne simţim îndreptăţiţi din punct de vedere moral şi legal să promovăm o astfel de acţiune.
2. Cu privire la inadmisibilitatea sau prematuritatea formulării cererii de suspendare a actului administrativ Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008, potrivit disp. art. 14 din Legea 554/2004, vă învederăm următoarele aspecte: – cererea nu este prematur introdusă, întrucât atât subscrisul Cabinet de Avocatură Rapcea Mihai cât şi Asociaţia Adevăr şi Dreptate am formulat la data de 16.01.2009 contestaţie împotriva disp. Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, precum şi a punctului privind „Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin: … integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;” din CAPITOLUL 24 – Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului al Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008 (Conform Anexa I). Această contestaţie, adresată organului administrativ emitent (Guvernul României), constituie, potrivit art. 7 din legea nr. 554/2004, procedura prealabilă prevăzută de lege înainte de formularea cererii propriuzise în faţa instanţei de contencios administrativ, fapt care ne îndreptăţeşte să solicităm suspendarea executării actului administrativ a cărui anulare o cerem – până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei propriuzise. – cererea noastră este admisibilă, întrucât aceasta întruneşte toate condiţiile prevăzute de disp. art. 14(1) din Legea nr. 554/2004. Vă rugăm să constataţi că încălcarea unor drepturi constituţionale fundamentale, ale cetăţeanului, precum şi a altor drepturi prevăzute de lege, prin punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern a cărei suspendare o cerem, se circumscrie criteriilor cerute de prevederile art. 14(1), constituind un caz “bine justificat” şi de natură să prevină o „pagubă iminentă” (atingerea adusă unor drepturi fundamentale ale cetăţeanului).
3. Cu privire fondul cererii (suspendarea actului administrativ), apreciem că aceasta se impune de urgenţă, având în vedere următoarele încălcări ale unor drepturi fundamentale pevăzute de lege:
a) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea disoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publică. Aşa cum se arată în disp. art. 1 din Legea mai sus evocată, aceasta are ca scop „asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale” autorităţile emitente fiind obligate, potrivit disp. art. 6(1) din lege „sa publice un anunt referitor la aceasta actiune (de elaborare a proiectelor de acte normative n.n.) in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala”. Mai mult, potrivit disp. art. 6(2) din lege, „Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.” În cazul de faţă, simultan cu emiterea Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008, a fost emisă şi Nota de fundamentare (Conform anexa II), cu nerespectarea termenului de 30 de zile cerut de lege, proiectul Hotărârii atacate ne-fiind supus dezbaterii publice. Mai mult decât atât, chiar normele Comisiei Europene, stipulate foarte clar intr-un Raport al Grupului European pentru Etica in Stiinta si Noi Tehnologii precum şi Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene, specifică faptul că trebuie transpus în legislaţiile statelor membre în cel mult 18 luni pentru fotografia facială (până în iunie 2006) şi în cel mult 36 de luni pentru amprentele digitale (până la sfârşitul anului 2008). Acest răstimp de18 respectiv 36 de luni trebuia să fie rezervat dezbaterii publice nationale pe tema implementării paşapoartelor cu cipuri biometrice. Aceste termene au fost impuse pentru a stimula dezbaterea naţională pe marginea unui subiect controversat, iar diferenţa între cele două termene de transpunere arată că Uniunea Europeană este conştientă de sensibilitatea foarte ridicată a includerii amprentelor digitale în paşapoarte. Apoi, la Sectiunea a 3-a a Notei de fundamentare, “Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, constatam încă o dată incalcarea flagranta a insasi “normelor UE” invocate. Respectiv, la punctul 3 se afirma scurt: “Impactul social – Nu este cazul”. Si-atunci, daca se socoteste ca “nu este cazul”, cum se explica cele peste 50.000 de semnaturi stranse numai in doua saptamani impotriva acestor acte biometrice? Si unde este dezbaterea publica? Pârâta nu a făcut în nici un fel dovada respectării disp. art. 6(2) din Legea nr. 52/2003, ba mai mult, rubricile Secţiunii a 7-a „Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act”, anume rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ” şi rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice” NEFIIND COMPLETATE CU NICI O MENŢIUNE !!!
Există numeroase studii de specialitate care au demonstrat impactul negativ asupra sănătăţii al microcipurilor purtate foarte aproape de corp (a se vedea Anexa III). În condiţiile în care microcipul incorportat în paşaport nu este unul intert, ci este emiţător şi receptor, fiind dotat cu o antenă incorporată în coperta paşaportului, apreciem că se impunea efectuarea unui studiu medical privind impactul asupra sănătăţii persoanelor, în condiţiile în care un astfel de document este purtat foarte aproape de corp. Cu privire la securitatea cetăţeanului, există temeri puternice, dată fiind experienţa vecinilor europeni care au introdus mai devreme decât ţara noastră astfel de paşapoarte cu cip-uri, a furtului de identitate, „clonării” conţinutului cipurilor, acesului ne-autorizat de către persoane străine, la informaţiile înregistrate pe aceste cipuri. Cipul biometric constituie o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. In primul rand ca se poate clona din mers cu un aparat injghebat din piese de pe Internet, cu doar 250 de dolari. Apoi, cine va garanta securitatea bazei de date biometrice a intregii natiuni, pe vremurile astea de criza?
b) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Având în vedere disp. art. 148(2) din Constituţia României, care stipulează în mod expres că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”, este de neânţeles pentru noi ignorarea de către pârâtă nu numai a dispoziţiilor art. 26 din Constituţia României ci şi a disp. art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă privată. Ca o culme a ironiei, în Secţiunea a 5-a a Notei de fundamentare – „Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare”, la punctul 3 – „Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente”, în mod netemeinic şi nelegal se face menţiunea NU ESTE CAZUL, deşi legislaţia CEDO contravine dispoziţiilor Hotărârii atacate într-o serie de aspecte, ne-luate în considerare de către autorii Notei de fundamentare. O astfel de hotărâre, care a trecut „neobservată” de către autorii Notei de fundamentare este şi Cauza S. şi MARPER împotriva Regatului Unit (Hotărârea CEDO din 4 decembrie 2008) (Conform anexa III – în limba engleză integral şi limba română traducere parţială).
În această cauză „Curtea a constatat că retenţia datelor biologice şi genetice constituie o interferenţă asupra drepturilor reclamanţilor la viaţă privată, în sensul articolului 8 alineatul 1 din Convenţie. În ceea ce priveşte reţinerea amprentelor digitale, Curtea a trecut în revistă o jurisprudenţă complexă asupra problematicii, generată în principal datorită circumstanţelor specifice unor cauze şi datorită caracteristicilor proprii ale anumitor date. Cu toate acestea, Curtea revenind asupra chestiunii reţinerii amprentelor digitale, observă că în cauză acestea după ce au fost prelevate în cadrul unei proceduri penale, ele au fost introduse ulterior într-o reţea naţională, care este accesată constant şi procesată automat în scopul identificării penale. Ca urmare, deşi Curtea a efectuat o diferenţiere între variatele categorii de date reţinute, apreciază că reţinerea amprentelor digitale constituie o ingerinţă asupra dreptului la viaţă privată.” O altă abordare privind încălcarea dreptului la viaţă privată îl constituie posibilitatea urmăririi în spaţiu radio-electronic a posesorului paşaportului, fără ştirea acestuia. Nu se cunosc în prezent posibilităţile tehnice de urmărire ale unui astfel de paşaport (de la ce distanţă poate fi identificat şi accesat). “Daca un hacker cu un laptop trece pe langa dvs. si capteaza frecventa din cipul pasaportului pe care il detineti, poate sa va trasforme, in cateva ore, dintr-o persoana fara cazier, într-un traficant de droguri sau de arme, de exemplu”, a afirmat şi deputatul PSD Georgian Pop în cadrul Comisiei de Apărare din cadrul Camerei Deputaţilor, la întâlnirea acesteia de marţi 10.02.2009. Pop a arătat că afirmaţiile lui se bazează pe studiile fãcute de cercetãtori de la Universitatea din Olanda. El a spus că a cerut explicaţii pe această temã din partea iniţiatorilor ordonanţei, Secretariatul general al Guvernului şi Ministerului de Interne, dar că nu a primit lămuriri.
c) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, privind dreptul la informaţie. Art. 31 (1) din Constituţie prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.” Cu atât mai mult, cetăţeanul are dreptul de a cunoaşte, oricând doreşte, care sunt datele despre persoana sa, cuprinse în conţinutul paşaportului său. Limitarea, îngrădirea accesului acestuia la datele de pe cipul inserat în paşaportul său, existenţa posibilităţii de inserare şi/sau modificare a acestor informaţii fără ştirea sau controlul posesorului paşaportului constituie o încălcare flagrantă a dreptului prevăzut de art. 31 din Constituţia României. Aceste drepturi sunt reţinute în mod expres şi în din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date cu toate componentele şi atributele unui astfel de drept: Dreptul de acces la date (art. 13), Dreptul de interventie asupra datelor (art. 14), Dreptul de opozitie la înscrierea unor date (art. 15).
d) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 din Constituţia României, privind dreptul la libertatea credintelor religioase. O dezbatere amplă atât în presă cât şi în rândurile credincioşilor din mai multe confesiuni recunoscute de lege – în frunte cu Biserica Ortodoxă Română, pe tema afectării drepturilor pe criterii de conştiinţă şi religie – din perspectiva introducerii paşapoartelor cu cipuri biometrice, are loc chiar zilele acestea, iar nu anterior emiterii hotărârii contestate, cum ar fi trebuit să se petreacă în mod normal. În comunicatul e presă publicat pe site-ul oficial al Patriarhiei Române, în legătură cu problema paşapoartelor biometrice, se arată că „În vederea formulării unui punct de vedere oficial în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din zilele de 25-26 februarie 2009, Patriarhia Română a solicitat Direcţiei Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor lămuriri privitoare la paşapoartele biometrice şi în ce măsură datele cuprinse în acestea nu aduc atingere libertăţii şi demnităţii persoanelor umane.” Precizăm că şi Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, în art. 10, consfinţeşte dreptul persoanei la libertatea de conştiinţă şi religie.(…)
e) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea Nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. O altă întrebare care se pune este dacă includerea datelor biometrice în paşapoartele cetăţenilor UE şi circulaţia acestor paşapoarte în ţări terţe poate duce la încălcarea interdicţiei de a opera un transfer de date personale în state care nu aplică Directiva 95/46/CE. Apărătorii Regulamentului 2252/2004 afirmă că un asemenea transfer nu se produce, dat fiind sistemul performant de criptare a datelor. Însă, din moment ce cheile de criptare sunt transmise autorităţilor vamale din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi atâta vreme cât nu putem afirma cu certitudine că acest sistem de criptare nu poate fi decodat, întrebarea rămâne deschisă. Dacă transpunerea Regulamentului 2252/2004 în ordinea juridică internă a statelor membre UE se va face fără mari incidente, disputa privind modalitatea de eliminare a vizelor de intrare în SUA pentru cetăţenii statelor nou intrate în UE (printre care şi România) va fi pusă în alţi termeni : nu va mai fi nevoie în principiu de negocieri bilaterale, ci vor conta negocierile purtate în numele Uniunii Europene în cadrul cărora va putea fi formulat un argument ce poate fi decisiv în direcţia unei decizii unitare a administraţiei de la Washington legată de eliminarea vizelor pentru toate aceste state. Legislaţia română prevede în art. 4 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice –Confidentialitatea comunicarilor, fiind garantată „(1) Confidentialitatea comunicarilor transmise prin intermediul retelelor publice de comunicatii electronice si a serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului, precum si confidentialitatea datelor de trafic aferente sunt garantate.(2) Ascultarea, inregistrarea, stocarea si orice alta forma de interceptare ori supraveghere a comunicarilor si a datelor de trafic aferente este interzisa, cu exceptia cazurilor urmatoare:a) se realizeaza de utilizatorii care participa la comunicarea respectiva;b) utilizatorii care participa la comunicarea respectiva si-au dat, in prealabil, consimtamantul scris cu privire la efectuarea acestor operatiuni;c) se realizeaza de autoritatile competente, in conditiile legii.(3) Prevederile alin.(1) si (2) nu aduc atingere posibilitatii de a efectua stocarea tehnica necesara, in scopul transmiterii comunicarii, in conditiile respectarii confidentialitatii.”
f) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4,5, 8, 29 şi 30 din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Redăm dispoziţiile mai sus menţionate, care demonstrează clar incompatibilitatea acestora cu prevederile Hotărârii atacate. Art. 4 (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate; Art. 5.(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare. Art. 8. (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; saub) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate. Conditiile transferului in strainatate al datelor cu caracter personal Art. 29. (1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat.(2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.Situatii in care transferul este intotdeauna permis Art. 30. Transferul de date este intotdeauna permis in urmatoarele situatii:a) cand persoana vizata si-a dat in mod explicit consimtamantul pentru efectuarea transferului; in cazul in care transferul de date se face in legatura cu oricare dintre datele prevazute la art. 7, 8 si 10, consimtamantul trebuie dat in scris;b) cand este necesar pentru executarea unui contract incheiat intre persoana vizata si operator sau pentru executarea unor masuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate;c) cand este necesar pentru incheierea sau pentru executarea unui contract incheiat ori care se va incheia, in interesul persoanei vizate, intre operator si un tert;d) cand este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apararea nationala, ordinea publica sau siguranta nationala, pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie, cu conditia ca datele sa fie prelucrate in legatura cu acest scop si nu mai mult timp decat este necesar;e) cand este necesar pentru a proteja viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanei vizate;f) cand intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informatii care pot fi obtinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.
g) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene. Ceea ce surprinde în privinţa transpunerii acestui Regulament este că legea internă adaugă la acest Regulament, în ciuda interdicţiei exprese în sens contrar despre care am menţionat anterior, elemente ce nu erau prevăzute în Regulament. Astfel, potrivit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora se specifică faptul că prin date biometrice se înţeleg “imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică”. Precizăm că Hotărârea nr. 1566/2008 face referiră expresă la aplicarea H.G. nr. 557/2006. Printre aceste date ar putea figura şi codul numeric personal, principala dată personală care se bucură de protecţie juridică la nivel naţional şi european şi care poate fi prelucrat şi stocat în condiţii extrem de restrictive. Prin HG nr. 557/2006 se mai stabilea că paşapoartele biometrice vor fi puse în circulaţie începând cu data de 31 decembrie 2008.
Pe data de 4 decembrie 2008, înainte cu câteva săptămâni de la data limită la care România trebuia să transpună Regulamentul 2252/2004, apare OUG nr. 206/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Motivarea urgenţei acestui act normativ este bazată tocmai pe necesitatea transpunerii acestui Regulament. OUG nr. 206/2008 prevede la art. 7 că “datele biometrice incluse în paşapoarte sunt imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete”. Guvernul nu a consultat în vederea redactării acestei OUG autorităţile care ar fi putut avea un punct de vedere întemeiat, cum ar fi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Pentru ca prevederile Regulamentului 2252/2004 să fie respectate întocmai, ar trebui ca legea de aprobare a OUG nr. 206/2008 să precizeze că numai aceste date biometrice sunt incluse în paşapoarte şi să se abroge explicit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006. În concluzie, transpunerea în ordinea internă de drept a Regulamentului 2252/2004 s-a făcut fără dezbaterea publică necesară în intervalul de transpunere, fără a face diferenţa între cele două categorii de date biometrice, prin două reglementări succesive care se contrazic prin faptul că una adaugă la dispoziţiile Regulamentului, iar cea de-a doua se rezumă la a le repeta. Transpunerea prin HG, OUG şi ulterior lege de aprobare a OUG crează dificultăţi suplimentare de aplicare a acestor reglementări, ar fi fost firesc ca aceasta să fie făcută printr-un singur tip de act normativ, iar cea mai indicată formă era o lege dezbătută şi votată în Parlament, precedată de dezbateri publice. Principala problemă care se pune în legătură cu paşapoartele biometrice se referă la prevederile Regulamentului 2252/2004.
Includerea amprentelor digitale reprezintă fară nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţă intimă, reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cât şi de Constituţia României (art. 26). Cât priveşte posibilitatea de contestare a Regulamentului pe baza Cartei, nu se poate da un răspuns cert. Atâta vreme cât Tratatul de la Lisabona (care oferă forţă juridică obligatorie Cartei) nu este încă în vigoare, la prima vedere o asemenea contestare nu ar fi posibilă. Cu toate acestea, atât Curtea Europeană de Justiţie, cât şi instanţele naţionale şi-au bazat unele decizii pe prevederile Cartei, prin urmare o contestare având la bază o asemenea motivaţie ar putea avea câştig de cauză. Există şi un alt aspect în care Regulamentul este în contradicţie cu Carta şi prin urmare poate fi contestat : aceasta din urmă recunoaşte dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă “în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept” (art. 10, alin. 2). Regulamentul nu permite ca o persoană să poată refuza un paşaport biometric pe motive religioase şi să i se ofere posibilitatea emiterii unui alt tip de paşaport.
Pentru aceste considerente, vă solicităm admiterea cererii de suspendare a aplicării prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008. Avocat Rapcea Mihai __________________ 11.02.2009
DOAMNEI PREŞEDINTE AL CURŢII DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
MEDIAFAX: Protest in fata Curtii de Apel Bucuresti fata de introducerea pasapoartelor biometrice
Câteva zeci de persoane protesteaza, miercuri, in fata Curtii de Apel Bucuresti fata de introducerea pasapoartelor biometrice, instanta urmând sa ia in discutie o contestatie privind actul normativ prin care s-a decis punerea in circulatie a acestor noi acte de calatorie. Miercuri, instanta Curtii de Apel Bucuresti ia in discutie cererea prin care Asociatia “Dreptate si Adevar” cere suspendarea efectelor actului normativ privind introducerea pasapoartelor biometrice. inca de dimineata, in fata Curtii de Apel Bucuresti s-au adunat aproximativ 50 de persoane. Acestia au icoane si bannere pe care au scris mesaje precum “Jos dictatura cipului”, “Respectati Constitutia, refuz cipul”, “Lasati-ne s-alegem, nu vrem cip”, “Refuz semnul fiarei 666”. De asemenea, protestatarii impart fluturasi in care arata ca bisericile ortodoxe din Grecia si Serbia s-au opus implementarii pasapoartelor biometrice. “Dar in afara acestei probleme religioase, includerea cipurilor in documente poate avea si efecte sociale negative, asupra persoanelor si personalitati umane. Aceasta problema este un atac la intimitatea fiintei umane, intrucât nu vom putea avea control asupra bazei de date in care sunt introduse informatiile stocate pe cipul atasat buletinului, pasaportului, carnetului auto sau implant in piele”, se arata pe fluturasii impartiti. Printre protestatari se numara si un preot de la Sihastria Rarau care a declarat ca alti 21 de preoti din acest lacas religios sunt impotriva pasapoartelor biometrice. De asemenea, protestatarii impart câteva foi semnate “Manastirea Petru Voda, 14 ianuarie 2009, cuviosii mucenici ucisi in Sinai si Raith, arhimandritul Justin Pârvu”. “Iubiti frati intru cinul ingeresc si intru slujirea preotiei, fac un apel catre fratiile voastre sa intariti acest text cu semnatura proprie numele manastirii si parohiei pe care o pastoriti”, se arata in documentul mentionat. Deputatii din comisia pentru aparare au avizat favorabil, marti, ordonanta privind introducerea pasapoartelor biometrice, deputatul PSD Georgian Pop fiind impotriva, pe motiv ca datele personale de pe cipul pe care il contin pot fi modificate de hackeri. “Daca un hacker cu un laptop trece pe lânga dvs. si capteazã frecventa din cipul pasaportului pe care il detineti, poate sa va trasforme, in câteva ore, dintr-o perosoana fara cazier, intr-un traficant de droguri sau de arme, de exemplu”, le-a explicat Pop ziaristilor. Pop a aratat ca afirmatiile lui se bazeaza pe studiile fãcute de cercetãtori de la Universitatea din Olanda. El a spus ca a cerut explicatii pe aceasta temã din partea initiatorilor ordonantei, Secretariatul general al Guvernului si Ministerului de Interne, dar ca nu a primit lamuriri. Presedintele comisiei de aparare, Costica Canacheu, a precizat ca masura pasapoartelor biometrice va duce la protejarea cetatenilor si ca România este penultimul stat care aplica, astfel, directiva UE. Plenul Camerei Deputatilor urmeaza sa se pronunte asupra acestei ordonante. Forul decizional este Senatul. incepând cu 31 decembrie 2008, România, ca stat membru UE, poate emite pasapoarte electronice in conformitate cu Regulamentul nr. 2252/2004 al Consiliului Europei, privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate in pasapoarte si in documente de calatorie emise de statele membre. Conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 94/2008 pentru stabilirea unor masuri privind punerea in circulatie a pasapoartelor electronice, precum si producerea altor documente de calatorie, personalizare a pasapoartelor electronice se realizeaza de catre Centrul National Unic de Personalizare a pasapoartelor Electronice, care functioneaza in structura Directiei Generale de Pasapoarte a M.A.I. Conform aceluiasi act normativ, producerea blanchetelor (pasapoarte in alb) se realizeaza de catre Compania Nationala “Imprimeria Nationala”.
Proces si semnaturi contra Pasapoartelor Biometrice
ZIARE.COM: Peste 5.000 de romani au semnat o petitie initiata de asociatiile Civic Media, Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice si Asociatia ANGEL cerand statului Roman sa nu mai elibereze pasapoartele biometrice. Asociatia Adevar si Dreptate si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea s-a judecat cu Statul Roman in dosarul 543/2/2009 la Curtea de Apel Bucuresti privind suspendarea Hotararii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 cu privire la inregistrarea datelor biometrice in noile pasapoarte, informeaza un comunicat al asociatiei Adevar si Dreptate remis Ziare.com. Miercuri Asociatia Adevar si Dreptate si cabinetul de avocatura Mihai Rapcea s-au judecat in procesul intentat Guvernului Romaniei dosar 543/2/2009 Curtea de Apel Bucuresti. Avocatii asociatiei au cerut suspendarea Hotararii de Guvern nr. 1566/15.11.2008 – care impune obligativitatea introducerii de CIP-uri cu date biometrice in noile pasapoarte. Alte cereri de interventie in acest proces au facut si organizatiile Asociatia Civic Media, Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice si Asociatia ANGEL si au fost adunate si depuse in acest proces peste 5.000 de cereri de interventie depuse de cetatenii romani . Avoatii Mihai Rapcea, Dumitru Niturad si Georgescu Catalin au precizat ca pasapoartele biometrice contravin Art. 23 si 29 din Constitutia Romaniei si ca prevederile acestor hotarari aduc prejudicii libertatilor fundamentale ale omului ale cetatenilor romani. Ministerul de Interne a avut o cerere de interventie in contradictoriu cu Asociatia Adevar si Dreptate si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea solicitand respingerea actiunii. Judecatoarea, doamna Cosma Carmen Valeria, a hotarat ca va pronunta solutia in 7 zile
Roncea: “50.000 de romani nu vor pasapoarte biometrice”
Pe de alta parte, Victor Roncea, presedintele asociatiei Civic Media, a contactat Ziare.com si a precizat ca in realitate este vorba de peste 50.000 de romani care nu vor pasapoarte biometrice. “5.000 este numarul cererilor de interventie in procesul intentat Guvernului Romaniei. Semnaturi sunt peste 50.000. Respectiv 20.000 de semnaturi olografe, dintre care 10.000 au fost deja depuse la Guvern iar alte 10.000 vor fi depuse la Parlament si peste 30.000 sunt online la adresele https://www.petitiononline.com/NU666/petition.html contra cip si contra Legii 298 pe https://www.petitieonline.ro/“, a mai precizat acesta.
Incepand cu 1 ianuarie anul acesta, in urma unui alt mare tun dat de Guvernul Tariceanu pe ultima suta de metri, Romania s-a conformat prioritatilor Uniunii Republicilor Socialiste ale Animalelor (URSA) si a introdus Pasapoarte cu cip biometric la tot poporu’, asemenea bovinelor si ovinelor, uitand insa sa-l intrebe daca vrea. Pentru cei care nu stiu, URSA este un alt titlu dat de George Orwell nuvelei sale satirice la adresa dictaturii lui Stalin, Ferma Animalelor. Intre timp am mai evoluat, a aparut si cuvantul Europeana dupa Uniune, ca pretext legal pentru toate afacerile necurate care se petrec pe plaiul romanesc. Cu “prioritatile si normele UE” in sus si in jos, am ajuns sa fim tara care ofera de 10 ori mai multe contributii financiare Uniunii fata de cat primim inapoi. La fel, la capitolul cipuri: ne-am trezit, printr-o Hotarare de Guvern data pe furis si pe grabis in decembrie anul trecut, sa fim primele bipede din UE cu Pasapoarte Biometrice, chiar inainte de votul din Parlamentul European, care recomanda folosirea lor de la 1 iulie anul acesta. Chestiunea introducerii obligatorii a cipului biometric in actele de identitate ale romanilor este atat o problema legala si morala, cat si una sociala si religioasa. Deja mai multe studii profesioniste, romanesti, europene si americane, au aparut in dezbaterea societatii civile preocupate de starea natiunii, urmand a fi inaintate Sfantului Sinod la proxima sedinta unde se vor studia aceste aspecte. Din punct de vedere al drepturilor cetatenesti, Hotararea incalca Articolul 23 din Constitutia tarii – Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile – respectiv Articolul 29 – Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Din punct de vedere legal, Hotararea de Guvern, data pe 15 decembrie 2009 (deci dupa alegeri!) este… ilegala. Pe langa numeroasele articole din Constitutie incalcate abuziv, instituirea obligativitatii “cipuirii” ignora insasi normele Comisiei Europene, stipulate foarte clar intr-un Raport al Grupului European pentru Etica in {tiinta si Noi Tehnologii: un rastimp de 36 de luni rezervat dezbaterii publice nationale. Or, studiind Nota de Fundamentare a Hotararii 1566/2008 semnata de Cristian David, inca ministru de Interne la acea data, ce observam? Odata ca este vorba de o Hotarare data pentru modificarea unei alte Hotarari, nr 557/2006; deci nici macar nu avem, de fapt, o Lege dezbatuta si aprobata de Parlamentul Romaniei in deplina cunostinta de cauza. Apoi, la Sectiunea a 3-a, “Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, constatam incalcarea flagranta a insasi “normelor UE” invocate. Respectiv, la punctul 3 se afirma scurt: “Impactul social – Nu este cazul”. Si-atunci, daca se socoteste ca “nu este cazul”, cum se explica cele peste 50.000 de semnaturi (care au ca valoare cat vreo 10 membri ai Guvernului, daca ne apucam sa le numaram ouale) stranse numai in doua saptamani impotriva acestor acte biometrice? Si unde este dezbaterea publica? Pe langa studierea afacerii de miliarde de euro (ati citit bine), pusa pe roate in doar 15 zile, SRI ar trebui sa observe si cum cipul biometric constituie o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. In primul rand ca se poate clona din mers cu un aparat injgebat din piese de pe internet, cu doar 250 de dolari. Apoi, cine va garanta securitatea bazei de date biometrice a intregii natiuni, pe vremurile astea de criza? Daca in cazul Legii Big Brother-“Ochiul si Timpanul” Avocatul Poporului s-a dovedit Avocatul Puterii, in schimb, miercuri, 11 februarie, cipul merge la Tribunal. Incepand cu ora 9.00, avocatul care a contestat legalitatea obligativitatii cipurilor solicita la Curtea de Apel suspendarea Hotararii si dreptul romanilor de a alege in deplina cunostinta de cauza asupra pericolelor acestor dispozitive de supraveghere electronica prin unde radio (RFID). Actiunea sa si a zecilor de mii de sustinatori si 5000 de intervenienti (vezi foto) este urmare a Apelului unui batran din muntii Ceahlaului: Parintele duhovnic Iustin Parvu, drept si verde ca brazii care-l inconjoara la Manastirea Petru Voda. Dupa o viata de lupta impotriva comunismului ateist si 16 ani de temnita grea a inteles imediat care este rolul acestei insemnari si subjugari electronice. La 90 de ani cat a implinit azi, este ca un foc viu al rezistentei romanesti si continuitatii valorilor stramosesti. Sa ne traiesti intru multi ani, Parinte! ZIUA:Cu cipul la Tribunal de Victor RONCEA
ACTE SMART/”Un fleac: ne-au cipuit!” de Luiza Moldovan
Mult-trâmbiţata securizare a actelor cu cipuri nu e decât un pretext pentru ca autorităţile statului să aibă un control sporit asupra cetăţenilor
M-am bucurat ca un copil când am aflat despre paşapoartele biometrice. Îmi văzusem visul cu ochii. Mereu să fiu găsită şi cercetată de oricare nătărău de pe planetă, asta e foarte tare. M-am bucurat ca un copil când am auzit c-or să mi se ia amprentele. Uau, mi-am zis, neam de neamul meu n-a văzut aşa ceva, ce cool! Mamă, vino să mă vezi, degeaba m-ai trimis la şcoală, că tot cu deştu’ mă semnez. Vom avea cu toţii cip/ Şi vom face cip-cirip.
“Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui fiarei” (Apocalipsa, 13: 16 – 17)
Mi-am şi imaginat cum or să mi se uite ăia-n ochi şi-or să-mi vadă superbii mei irişi. Ireproductibilii mei irişi. Cu irişi ca ai mei, oricine ar vrea să-şi facă paşaport biometric, sincer! M-am întristat puţin însă. Totuşi, doar atât? Haideţi, băieţi, că puteţi mai mult. Mai luaţi-mi şi alte date. Faceţi-mi analize peste analize, luaţi-mi sângele, luaţi-mi glicemia, luaţi-mi pulsul, stabiliţi-mi zilele de ovulaţie, spuneţi-mi şi mie dacă am ceva la căpăţână, că doar d-aia vă plătesc!
CUM NI SE GARANTEAZĂ DREPTUL LA VIAŢA PRIVATĂ Art. 26 din Constituţia României, alin 1: “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.” Lol. Păi cum vine asta, să-mi respecte mie statul viaţa privată, mie, ţie, oricui, probabil, chiar şi sieşi să-şi respecte viaţa privată???? Băi, ce drăguţi sunt! Nu sunt deloc ca, să zicem aşa, cârnaţii ăştia de ziarişti, că nu respectă nimic, n-au scrupule, sunt nişte măgari şi nişte măgăriţe, nişte hahalere de doi bani. Autorităţile, însă, altă treabă. Autorităţile ie băieţi buni, care, cum se iecsprima iei înşişi, “respectă viaţa privată” a omului. Ce oameni cumsecade!
“Art. 2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.” Looool. Să se facă aşa cine minte?
“Legea nr. 298 din 18 noi. 2008, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.” Adică, mai pe româneşte, că-ţi ascultă telefonul şi se uită-n mailul tău, că doar îţi respectă viaţa privată, ce nu ţi-e clar? Poate chiar să-ţi asculte şi ce zici în casă, chiar dacă ai telefonul închis. Scrii tu un mail în care înjuri pe româneşte pe ăla care a emis aşa ceva? Îl inviţi la acte de perversitate cu găinile, pe el şi pe neamul lui? El ştie. Ei şi ce!? Îl inviţi să-şi facă lobotomie la tot creierul, poate aşa devine ceva mai prost, că prea e deştept? Îl inviţi să-şi lege trompele, ca nu cumva să mai facă plozi la fel de inteligenţi ca el însuşi? Da, şi care-i treaba? Micile tale defulări de cetăţean frustrat că e căutat şi-n sânge n-ajută nimănui la nimic, dar te mai răcoreşti cât de cât, că doar eşti om, nu eşti parlamentar.
OBLIGAŢIA VIOLĂRII VIEŢII PRIVATE E LEGITIMATĂ DE STAT “Art. 3, alin 1): Furnizorii de reţele publice de comunicaţii şi furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului au obligaţia (N.B.: OBLIGAŢIA!!! – n.r.) de a asigura, pe cheltuială proprie, crearea şi administrarea unei baze de date în format electronic, în vederea reţinerii următoarelor categorii de date (…): a) date necesare pentru urmărirea şi identificarea sursei unei comunicări; b) date necesare pentru identificarea destinaţiei unei comunicări; c) date necesare pentru a determina data, ora şi durata comunicării; d) date necesare pentru identificarea tipului de comunicare; e) date necesare pentru identificarea echipamentului de comunicaţie al utilizatorului sau a dispozitivelor ce servesc utilizatorului drept echipament; f) date necesare pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile.”
Deci, noi ne plătim telefoanele, iar ei au OBLIGAŢIA de a ne intercepta convorbirile. Precum am stabilit de la bun început, aceşti oameni care ne conduc e clar că respectă dreptul la viaţa noastră privată, în rest, nimic deosebit de stabilit.
“1.) Datele se reţin timp de şase luni de la momentul efectuării comunicării.” Deci, dragi copii, noi de aici învăţăm că statul român e foarte atent la viaţa privată a omului, i-o respectă foarte mult şi tocmai de aceea îi ascultă telefoanele şi-i interceptează mailurile, tocmai de aceea vrea să-i ia amprentele şi tocmai de aceea vrea să-i ia şi ochii, dintr-un respect extraordinar de mare faţă de propria lui viaţă privată. În plus, pe statul român îl preocupă foarte mult şi siguranţa omului. Pentru că e foarte bun şi pentru că-i pasă foarte mult de om, de omul acesta simplu, de aceşti papă-lapte care suntem noi, pentru că ne iubeşte şi ne ocroteşte, statul român a decis că aşa nu se mai poate şi că toţi oamenii să facă bine să-şi tragă cipuri la paşapoarte.
PARANOICII ŞI DEŞTEPŢII CARE SE RĂDE DE EI Sunt eu nebună sau ceva nu-i în ordine? Nu înţeleg cum mi se garantează dreptul la viaţa privată dacă mi se ascultă telefonul. Nu înţeleg cum mi se garantează securitatea dacă (e demonstrat, n-o zic eu din capul meu) oricare nătăfleţ din lumea asta poate să falsifice un cip. Cum poate statul român să-mi asigure securitatea dacă oricine din lumea asta, pe baza accesului la internet, cu ajutorul unui cititor (d-ăla care face “bip”) şi cu ajutorul propriului meu telefon, poate să-mi reproducă identitatea? Prin urmare, cum poate statul român să-mi asigure securitatea dacă oricare şmenar poate să facă şmenării cu ajutorul identităţii mele, de la capătul celălalt al Pământului? Cum îmi garantează mie statul român accesul la propria mea identitate? La propria mea viaţă? La demnitatea mea, adică la ce a mai rămas din ea?
“Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Titlul 1: DEMNITATEA. Art. 1: Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată şi protejată.” M-am liniştit. Dacă mă respectă şi mă protejează UE, pot să dorm liniştită. Nu pot însă să nu mă gândesc la fraţii creştini din Serbia şi Grecia care, pentru că n-au stat aşa liniştiţi ca noi şi nu şi-au pus baza-n UE şi-n grija ei pentru cetăţeni, s-au revoltat împotriva însemnării lor ca pe vite şi au obţinut de la autorităţile lor dreptul la inalienabila demnitate.
Au avut loc şi la noi proteste de stradă, însă nu semnificative ca prezenţă numerică. Poate că prezenţa numerică ar fi fost mai mare dacă ar fi beneficiat de o promovare mai amplă, însă lucrul ăsta nu s-a întâmplat. Acţiunile antibiometrie sunt mai intense, culmea!, pe internet, prin petiţiile semnate online. Spun “culmea”, pentru că-i şi văd pe responsabilii cu interceptarea mailului rânjindu-şi fasolea la citirea acestor semnături. Cred că ne consideră foarte drăguţi.
ROMĂNII FAŢĂ CU DICTATURA Douăzeci de mii de români şi-au exprimat revolta faţă de legea abuzivă a actelor biometrice de identitate. Cei mai mulţi dintre ei sunt creştini practicanţi, care nu-şi pun nădejdea nici în statul român şi nici în marele stat european, ci în Dumnezeu. Mulţi i-au luat de zevzeci, şi le-au râs în nas, şi i-au făcut paranoici. Nu le pasă şi bine fac. Mai bine paranoic decât vită. Cei care se râd de aceşti “paranoici” sunt victimele cele mai bune ale unui sistem care, la adăpostul unor concepte corupte şi al căror sens s-a perimat prin frecventa folosire (demnitate, adevăr, libertate), înţelege să-şi extindă controlul asupra oamenilor, furându-le, practic, viaţa însăşi. E bizar cum ne-am bucurat atât de mult c-am scăpat de o dictatură ca să dăm de altă dictatură, căreia ne supunem (vorbesc de cei care ne fac paranoici şi zevzeci) fără reţinere.
N-o să mai treacă mult şi, sub pretextul creşterii securităţii noastre, or să ne convingă să ne punem cipuri în corp. Unii au deja. Să fie la ei acolo! Dacă lor li se pare comod să facă “bip”, mie uneia nu. Paşapoartele biometrice nu sunt decât începutul sfârşitului. Nouă nu ne rămâne decât să stăm cuminţi şi să acceptăm. Sau poate nu!
“Nu suntem singuri. Cuvântul Părintelui Iustin a fost categoric. Chiar din prima seară, când ne-am adunat şi am discutat pe marginea textului pe care Părintele l-a lansat public. Nu suntem singuri. Hristos este cu noi! Suntem atât de puternici încât putem trezi toată Europa, nu doar România! S-a făcut un miting duminică, la Patriarhie. Au venit toate televiziunile, ziarele, radiourile ş.a.m.d. Ştirea a fost prezentată bine sau mai puţin bine, au fost luaţi în batjocură, în râs, cei care au venit acolo. Au fost cam 500 de persoane. Trei zile mai târziu, miercuri, la Guvern, mi-au spus cei care au fost acolo că au fost aproape de 2 ori mai mulţi. Cu toate acestea, aproape nicio televiziune sau post de radio nu a fost prezent. Se merge spre ocultare. Iată că se inventează scandaluri politice sau sociale. (…) Se creează situaţii artificiale pentru abaterea opiniei publice de la singura problemă reală existentă în momentul acesta: pierderea libertăţii. Suntem la mai puţin de 20 de ani de la momentul în care am strigat: ”Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!”, „Vom muri şi vom fi liberi!”, „ Există Dumnezeu!”.
Eu cred că dumneavoastră aţi rezonat cu aceste strigăte care nu au fost inventate, nu au fost create în laborator, au fost insuflate de Duhul Sfânt celor care au ieşit în stradă să moară. Toţi am ieşit în stradă să murim de gât cu sistemul comunist care ne înrobise atâţia zeci de ani. Iată, suntem la mai puţin de 20 de ani de la acel moment şi, dacă nu facem acum ceva, vom da voie celor care ne conduc astăzi să ne înrobească într-un sistem cu mult mai rău decât şi-ar fi putut dori şi visa vreodată Ceauşescu, Gheorghiu Dej, Stalin şi câţi ne-au mai robit pe noi în ultimii zeci de ani. Aceasta este realitatea.
Este momentul în care să ne trezim şi mă bucur foarte mult că aici de faţă sunt preoţi vrednici din acest oraş care au puterea să conştientizeze poporul, au puterea să-i conştientizeze pe cei care se trezesc şi îşi aduc aminte că există Dumnezeu şi că trebuie să facem ceva cu sufletele noastre. Atenţie! Pecetea de pe frunţile şi mâinile noastre va însemna lepădarea. Suntem doar la un pas distanţă. Mila lui Dumnezeu ne ţine departe de acest moment. Nu vă spun aceasta ca să vă aruncaţi în panică. Vă spun doar ca să înţelegeţi că îndemnul Părintelui Iustin este cât se poate de adevărat. (…) Doamne, fie voia Ta, vie Împărăţia Ta!”
Fragmente din Conferinta organizata de Danion Vasile ieri, la Ploiesti, in cadrul campaniei “NU catuselor electronice!”. Mai multe detalii, in curand, aici
A fost odata, cand a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu suntem de pe cand povestile, ci suntem mai dincoace cu vro doua-trei zile, de pe cand se potcovea Purecele cu nouazeci si noua de oca de aur la Ateneu si tot i se parea ca mai poate, ca asa a vazut Arhitectul, ca la Noul Ierusalim de la Aiud. Cica era odata un om insurat, si omul acela traia la un loc cu soacra-sa. Nevasta lui, care avea copil de tzatza, era cam proasta; dar si soacra-sa nu era tocmai hatra. Copilului, din prostie, ii pusese numele nemaiauzit si nemaivazut (decat la Cluj, ma!) de Foruletz Natafletz. Intru una din zile, omul nostru, care era doctor, iese de-acasa dupa trebi, ca fiecare om. Nevasta lui, Claudita, dupa ce-si scalda copilul, il infasa si-i dete tzatza, il puse in albie langa soba, caci era iarna; apoi il legana si-l dezmerda, pana ce-l adormi. Dupa ce-l adormi, statu ea putin pe ganduri s-apoi incepu a se boci cat ii lua gura: “Aulio! copilasul meu, copilasul meu!” Mama ei, de torcea mereu cuvinte la razboi dupa horn, cuprinsa de spaima, zvarli fusul din mana si furca din brau cat colo si, sarind fara sine, o intreba cu spaima: – Ce ai, draga mamei, ce-ti este?! – Mama, mama! Copilul meu are sa moara! – Cand si cum? – Iata cum. Vezi drobul cel de sare pe horn, ala nou, cu cip? – Il vad. Si? – De s-a sui motanul, Danielutz, are sa-l tranteasca drept in capul copilului si sa mi-l omoare! – Vai de mine si de mine, ca bine zici, fata; se vede ca i s-au sfarsit mititelului Foruletz zilele! Si, cu ochii pironiti in drobul de sare de pe horn si cu manile inclestate, de parca le legase cineva, incepura a-l boci amandoua, ca niste smintite, de clocotea casa. Se rugau, de nu mai puteau, asa ca au trecut si la video-chat, sa se roage si la ayatollahul si papesa societatii civile sa le-ajute sa izbaveasca. In asteptarea papesei pipipidi si a calcaturii motanului – care deja avea cip in coada, ca-i pusese Primaru’, dupa operatie -, declansasera un adevarat razboi intru cuvinte goale: ba ca-i bun motanul, ca nu zgarie asa de rau, ca poate doar o sa linga drobul cipuit si n-o sa-l dea jos, ba ca poate vine comisariatul societatii civile si ne salveaza, ne da sare iodata si nu mai avem nevoie de drob cu cip… Pe cand se sluteau ele, cum va spun, numai iaca si tatal copilului, care era mai invatat, doctor fiind, intra pe usa, flamand si nacajit ca vai de el. – Ce este? Ce v-au gasit, nebunelor? Atunci ele, viindu-si putin in sine, incepura a-si sterge lacramile si a-i povesti cu mare jale despre intamplarea neintamplata. Omul, dupa ce le asculta, zise cu mirare: – Bre! multi prosti am vazut eu in viata mea, dar ca voi n-am mai vazut. Ma… duc in lumea toata! Si de-oiu gasi mai prosti decat voi, m-oiu mai intoarce acasa, iar de nu, ba. Asa zicand, ofta din greu, iesi din casa, fara sa-si ieie ziua buna, si pleca suparat si amarat ca vai de om! Si mergand el bezmetic, fara sa stie unde se duce, dupa o bucata de vreme, oprindu-se intr-un loc, i se intampla iar sa vada ceva ce nu mai vazuse: un om tinea putin un oboroc desert cu gura spre soare, apoi rapede-l insfaca si intra cu dansul intr-un bordeiu; pe urma iar iesea, il punea iar cu gura la soare, si tot asa facea… Drumetul nostru, nedumerit, zise: – Buna ziua, om bun! – Multamesc dumitale, prietene! – Cum iti zice tie? – Iaca, Virgilica fara frica… – Da’ ce faci aici? – Ia, ma trudesc de vro doua-trei zile sa car pocitul ist de soare in bordeiu, ca sa am lumina, si nici ca-l pot… – Bre, ce truda! zise drumetul. N-ai vrun topor la indamana? – Ba am. – Ie-l de coada, sparge ici, si soarele va intra singur inlauntru. Indata facu asa, si lumina soarelui intra in bordeiu. – Mare minune, om bun, zise gazda. De nu te-aducea Dumnezeu pe la noi, eram sa imbatranesc carand Lumina de la Rasarit cu oborocul. “Inca un tont”, zise doctorul in sine si pleca. Si mergand el tot inainte, peste catva timp ajunse intr-un sat si, din intamplare, se opri la casa unui om. Omul de gazda, fiind si zidar si rotar, membru al ambelor Cluburi, isi lucrase un car, ecumenist, si-l injghebase, in casa, in toata intregimea lui si-l mai si umpluse. Ce mai, era frumos, avea si crestini avea si masoni, avea si destepti avea si prosti. Numai bun de pus inaintea boilor, cu sau fara cip. S-acum, voind sa-l scoata afara, tragea de protap cu toata puterea, dar carul nu iesea. Stiti pentru ce? Asa: usile era mai stramte decat carul. Asa era poarta. Dupa cum spusese si Mantuitorul. Dar degeaba, nu toti au urechi sa auda. Rotarul zidar voia acum sa taie usorii, spre a scoate carul. Noroc insa ca drumetul l-a invatat sa-l desfaca in toate partile lui, sa le scoata pe rand afara s-apoi iarasi sa-l injghebe la loc. Bucata cu bucata. – Foarte multamesc, om bun, zise gazda Bucuroaie; bine m-ai invatat! Ia uita-te dumneta! Era sa surp bunatate de Palat din Deal din pricina carului aista… Acum sa facem o sedinta c-acum ma suna Motanul Danielutz din Deal si ma prinde fara comunicatul de “auto-excludere” a lui Roncea si Platon! De aici, drumetul nostru, mai numarand un natarau, merse tot inainte, pana ce ajunse iara la o casa. Acolo, ce sa vada! Un om slut, cu-n tapoiu in mana, voia sa arunce niste nuci din tinda in pod. “Din ce in ce dau peste dobitoci”, zise drumetul in sine. – Cum iti zice, om stramb? – D-apoi mai stiu eu cum imi zice. Unii-mi zic Vasilica altii Adolfica… – Si ce te framanti asa, ca un tap transpirat? – Ia, vreu sa zvarl nucile-astea de la Sibiu in pod, aici la Bucuresti, si tapoiul ista, bata-l scarba sa-l bata, nu-i nici de-o treaba… – Ca degeaba te trudesti, nene! Poti sa-l blastami cat l-ei blastama, habar n-are tapoiul de scarba. Ai un oboroc? – Da’ cum sa n-am, ca ma doteaza bine saracii cu duhul?! – Pune nucile intr-insul, ie-l pe umar si suie-le frumusel in pod; tapoiul e pentru paie si fan, iar nu pentru nuci. Omul facu o data asa, de ochii drumetului, dar cum intoarse doctorul spatele, cum arunca iar nucile pe jos si incepu sa invarta tapoiul, injurand printre masele dar orgasmat in gand: “Daca m-ar vedea tovarasii de Plescoi cum imi bat joc de astia de 20 de ani…”. Drumetul nu zabovi nici aici mult, ci pleca, mai numarand si alt neghiob. Apoi, de aici merse mai departe, pana ce ajunsese ca sa mai vada aiurea si alta nazbatie. Un om legase o vaca fara cip cu funia de gat si, suindu-se pe-o sura, unde avea aruncat oleaca de fan, tragea din rasputeri de funie, sa urce vaca pe sura. Vaca ragea cumplit, si el nu mai putea de ostenit… – Ma omule! zise drumetul, facandu-si cruce; dar ce vrei sa faci? – Ce sa fac, ma-ntrebi? Da’ nu vezi? E Sfarsitul Lumii! – Ba vad, numai nu pricep. – Ia, haramul ista e hamisit de foame si necunostinta si nu vra nici in ruptul capului sa vie dupa mine sus, pe iasta sura, sa manance fan… – Stai putin, crestine, ca spanzuri vaca! De ce nu duci fanul pe tapsan, iaca acolo, in piata, sa fie pentru toti, astia necipuiti inca!? – Da’ nu s-a irosi, ca si-o am stat in cap si-n lotus inainte… dar nu m-am dumirit?!… – Nu fi scump la tarate si ieftin la faina. Atunci omul asculta, si vaca si oile, si cainii si pisicile, si oamenii ajunsi in Arca lui Noe scapara cu viata. – Bine m-ai invatat, om bun! Pentr-un lucru de nimica eram cat pe ce sa-mi gatui toata avutia, nevoile si neamul! Asa, drumetul nostru, mirandu-se si de aceasta mare prostie, zise in sine: “Motanul din Deal tot s-ar fi putut intampla sa deie drobul de sare jos de pe horn; dar sa cari soarele in casa cu oborocul, sa arunci nucile in pod cu tapoiul si sa tragi vaca pe sura, la fan, n-am mai gandit!” Apoi drumetul se intoarse acasa si petrecu langa ai sai, pe cari-i socoti, chiar asa prosti cum erau, mai cu duh decat pe cei ce vazuse in calatoria sa. Pana cand fugira de-acasa, care urland in van, pentr-un ban, pe la jurnalul national, care pe pustii, cautand cuvintele duse ca fulgii de perina, care cu sorcova, ca fata in casa, invartitoare de andrele. Si s-a trezit domnul doctor singur, in mana cu drobul de sare, iodata deja direct in mina, meditand la un singur gand: “Cu cip sau fara cip, aceasta-i intrebare!” “Mai bine ascultam de Batranul acela din Neamt si de baietii aia care stau de Veghe de vreo 25 de ani si nu m-alegeam cu atatea Dileme, noi si vechi. Acum intra cipu-n in noi ca rozatorii care-au facut din Ortodoxie un mare cascaval” isi spuse Doctorul, in vreme ce cauta niste curse de sobolani. In timpul asta, pe Deal se lasa inserarea. In asteptarea zilei deciziei, oameni mari si mici, pacatosi si ortodocsi, cu lumanari in maini, asteptau glasul Mielului. S-am incalecat pe-o sa, s-am spus povestea asa. S-am incalecat pe-o roata, s-am spus-o toata. S-am incalecat pe-o aluna, si v-am spus, oameni buni, o mare si trista gluma!
February 12th, 2009 
VR 
Grupul Areopag va invita
Posted in Uncategorized 
Tags: 
