“„Îmi anunţ demisia din postul de prim-ministru şi îmi asum responsabilitatea politică pentru tragedie” – Noiembrie 2013, premierul Letoniei, Valdis Dombrovskis, după prăbuşirea unui centru comercial din Riga, incident care a provocat moartea a peste 50 de persoane.
Am facut tot ce am putut in zilele de doliu national si m-am abtinut sa politizez postarile, incercand sa respect durerea familiilor victimelor si ranitilor. Dar asa nu se mai poate, starea de revolta care mocneste peste tot e un fapt real, clasa politica pare rupta de realitate si de poporul pe care-l conduce.
Asa ca astazi cer in mod public demisia urmatorilor: 1. Ponta Victor Viorel, premier 2. Oprea Gabriel, vicepremier 3. Arafat Raed, subsecretar de stat 4. Cristian Popescu Piedone, primar
Toti patru sunt in culpe morale sau chiar penale, de la premierul plagiator-inculpat penal care se plimba fara nici o treaba prin Mexic la gheneralul de mucava al interesului national care tocmai isi trecuse pe constinta un politist mort la datorie ca sa-i faca loc in trafic, de la cel care minte in fiecare zi ca a intervenit in conditii optime si in fiecare zi apar marturii care il contrazic si la primarul care in inconstienta lui criminala a favorizat tragedia.
E un avertisment: plecati din functii pana nu e prea tarziu, valul de ura depaseste deja cam orice am vazut in ultimii 25 de ani.
Sau ramaneti la locurile voastre tovarasi si mai dati 100 de lei la salarii. A mai avut unul ideea asta. Unde-i el acum, nu-i bine…”
Intr-un comentariu pe care se fac ca nu-l inteleg Traian Basescu cu Camarila, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA, acelasi cunoscut inspector al democratiei europene Philip Gordon, sugereaza ca Romania ar trebui sa declanseze alegeri prezidentiale anticipate, pentru a-si reseta credibilitatea internationala. Afirmatia extrem de grava merita toata atentia clasei politice si, evident, in special a impricinatului (era sa scriu a impielitatutului). Isi va da demisia presedintele ilegitim (si ilegal) scutind Romania de o criza prelungita cu sansele de a avea alegeri prezidentiale si parlamentare concomitent, scutind astfel si poporul roman de zeci de milioane de euro aruncate pe geam cu doua randuri de alegeri?
Iata afirmatia neechivoca: “Dacă preşedintele şi-a pierdut popularitatea, alegerile libere şi corecte sunt modalitatea prin care această situaţie ar trebui rezolvată”, a declarat Philip Gordon, subliniind că un astfel de comportament va spori credibilitatea ţării noastre în relaţia cu SUA, dar şi cu partenerii europeni, dupa cum publica ziarul BURSA.
Stirea a fost data cam in toata presa, inclusiv de catre agentii, fiind insa interpretata din spectrul unei alte afirmatii a lui Gordon, respectiv cea privind faptul ca unii politicieni se gandesc la posibilitatea unui nou Referendum: “În mod clar, continuăm să urmărim România foarte strâns. Ştiu că unii în România se gândesc să organizeze un alt Referendum, găsind astfel alte metode de a-l înlătura pe preşedinte. Trebuie subliniat din nou că trebuie respectate procedurile constituţionale.” Insa, dupa parerea mea, mesajul adjunctului Secretarului de Stat american transcede aceasta posibilitate, considerand ca exista si o alta posibilitate, pana la expirarea mandatului actual al presedintelui Traian Basescu, in 2014. Sa citim cum a tradus si transmis Mediafax declaratia oficialului SUA: “Dacă preşedintele este nepopular, iar mandatul său nu reflectă voinţa populară, atunci alegerile libere şi corecte sunt modul în care trebuie adresată aceasta [problema]. Şi dacă acesta este modul prin care România va merge mai departe, cred că credibilitatea sa ca o democraţie puternică şi partener al SUA va continua să crească”.
Iata si declaratia in original, pentru cei care se fac ca nu inteleg romaneste:
“If the President is unpopular and his presidency doesn’t reflect the popular will of the people, then a free and fair and democratic election is the way to address that. And if that’s the way Romania moves forward, I think its credibility as a strong democracy and partner for the United States will only continue to rise.” – US DoS (September 27, 2012)
Numai un surdo-muto-orb la problemele tarii ar putea sa se prefaca ca nu intelege.
Haideti, domnule Traian Basescu, fiti cel care erati o data, macar pentru o clipa – adica presedintele tuturor romanilor, nu numai al ungurenilor -, si faceti un ultim gest de demnitate: dati-va demisia!
Preşedintele Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici (foto), şi-a anunţat demisia din funcţia deţinută, împreună cu cei doi vicepreşedinţi, Tania Radu şi Mircea Mihăieş, invocând „schimbarea misiunii institutului şi a subordonării politice faţă de Senat”. Aceasta ar fi ştirea reconfirmată, după ce fusese anunţată intenţia în urmă cu ceva timp. Directorul ICR a dezvoltat în declaraţia sa de presă o argumentaţie de circumstanţă, în care şi-a evidenţiat meritele, unele în exces, ocolind cu abilitate umbrele şi, mai ales, desăvârşita sa înrolare politică, deloc discretă, cu care a contaminat instituţia. Asta e realitatea. Marţi, Curtea Constituţională decisese cu majoritate de voturi că este deplin constituţională ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care Institutul Cultural Român a fost trecut din subordinea „simbolică” a Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului. Horia Roman Patapievici considera această schimbare a subordonării ICR o transformare într-un soi de agenţie naţională de propagandă. Cam stranie premoniţie. În măsura în care intenţia ar exista, ea încă n-a fost exprimată. Acuzarea politizării este, deocamdată, gratuită. Dar poate vorbi directorul ICR de aşa ceva? Traversat de o inconsistenţă morală, uită că a fost numit, în debutul unui act de amplă politizare portocalie, în ianuarie 2005, de gaşca elitelor dizidente, care i-a dat brânci prea blândului scriitor Augustin Buzura, generos cu ea până la imprudenţă. Fireşte, gestul lui Patapievici este unul salutar, mai ales că „mult” de stat în funcţie nu i se prevedea. A ales onoarea de a renunţa, după ce a rămas în poziţie de forţă când asupra sa au planat destule neclarităţi, suspiciuni şi antipatii, dintre cele mai virulente. Retragerea vine cam târziu. Horia Roman Patapievici este un personaj complicat, erudit, preţios în exprimare, dar nu puţini sunt aceia care i-au suspectat prezenţa în primul Colegiu CNSAS, creditat cu un salariu mai mult decât onorabil, contra unor garanţii care n-au funcţionat niciodată. Civic Media, prin coordonatorul său, Victor Roncea, nu s-a resemnat o clipă în dezvăluiri deloc lipsite de substanţă pe site-ul ZiaristiOnline.Ro. Şi s-au spus destule lucruri grave, bine documentate, încât e greu de neluat în seamă totul. La rândul său, Dorin Tudoran, cunoscut ca scriitor pentru dizidenţa sa autentică, cumpătat de regulă, n-a ezitat să menţioneze pasiunile politice, prea evidente, ale tandemului Patapievici-Mihăieş, participarea acestora la fanatizarea discursului public şi politizarea până la iraţional a electoratului. Politizarea imaginii ICR-ului este în exclusivitate opera lor. Gestul lui Patapievici în ajunul alegerilor prezidenţiale din 2009 de a expedia o afirmaţie distrugătoare la adresa lui Mircea Geoană, în ziarul catalan „La Vanguardia”, a fost unul descalificant (o chestie “orala”, dezmintita chiar de Basescu – nota mea). Desigur, nu Horia Roma Patapievici, directorul ICR, lucra pentru candidatul Traian Băsescu ci… „La Vanguardia”. ICR, în ciuda a numeroase comitete şi comiţii, era feuda unei găşti elitiste. Care ştia ce are de făcut. Şi s-au ronţăit sume mari de bani publici, evidenţiate de Curtea de Conturi, încât vorba românească „ferească Dumnezeu de mai rău” chiar are acoperire. Spunea, ieri, fostul director al ICR, cu emfază: „Instituţia pe care am construit-o a murit”. Şi se apropia de adevăr. Chiar dacă „încă n-a murit”, practicile ei vor intra curând în adormire. Şi aici sunt multe de spus.
“Eu nu cred că revoltele din acest ianuarie agitat sunt revolte anti-sistem, cum începe să circule un fel de cuvânt de ordine. Sunt revolte evident împotriva Puterii, considerată vinovată de diverse rele, între care pe primul loc se află scăderea nivelului de trai. Din acest punct de vedere ne inscriem in normalitate. (…)
Personal, sunt foarte de acord şi cu demisia lui Traian Băsescu, şi cu alegerile anticipate. Am tot spus-o de un an şi jumătate, şi doar reaua-credinţă poate împiedica pe cineva să recunoască asta: Traian Băsescu şi-a epuizat, în primii trei-patru ani ai primului său mandat, capitalul de încredere şi popularitate, iar al doilea mandat l-a surprins fără idei şi proiecte noi, depăşit de situaţie din punct de vedere politic. Am spus-o şi o repet: Băsescu este un om al trecutului. Nu el e problema României de azi”
“Epoca Băsescu mi se pare terminată, cu bunele şi relele ei. Ca şi Emil Constantinescu, actualul preşedinte e azi un prizonier neputincios al sistemului politic românesc, corupt şi nenorocit.”
Mircea Cartarescu in Observatorul cultural via Adevarul
Punerea în aplicare a unor atari prevederi va contribui în mod direct, prin şcoală, ca naţiunea română să devină, treptat, o populaţie cu un vag sentiment al identităţii sale. Ţelul ultim este ca noile generaţii să nu mai gândească la patrie, la rostul şi menirea României în Europa, să nu mai ştie de aportul românilor la istoria şi civilizaţia europeană, să nu mai aibă sentimentul demnităţii naţionale, nici individual, nici colectiv.
November 4th, 2015 
VR 
Posted in 
Tags: 
