Ispita risipirii vine atunci când, în timp ce lucrezi la un lucru important şi vital, te apuci şi de altele mai mult sau mai puţin importante, car par înrudite dar pot să nu fie, dar de ajuns de periculoase în a crea o diversiune, o rătăcire de la drumul iniţial, o răstălmăcire, o interpretare, o alunecare a planurilor.
Toţi care au lucrat mai mult sau mai puţin la tema Sfinţilor Inchisorilor au avut de suferit ispite. Trebuie să precizăm că ispitele sunt confruntări directe cu răul, ascuns în diverse forme, în timp ce încercările sunt confruntări cu noi înşine sau cu ceilalţi. Şi pentru că la acest subiect lucrează mai mult mireni, care nu sunt pe deplin maturizaţi duhovniceşte, aproape toţi au căzut, vizibil sau nu.
Cea mai puternică ispită a fost şi este, pentru tot poporul, aceea că sfinţii de la Aiud ar fi legionari şi de aici temerea de preamărirea legionarilor. Este drept că legionarii au suferit cel mai mult în timpul comuniştilor dar sfinţenia a altceva. Să fim serioşi! In faţa lui Dumnezeu nu există legionari, ţărănişti, liberali, preoţi, mireni, etc.. Există sfinţi, drepţi şi păcătoşi. Iar calea prin care se ajunge într-o ceată este mărturisirea. Nu e cazul să dezvoltăm aici. Au existat şi legionari care după închisoare nu au călcat toată viaţa în Biserică aşa cum au existat şi evrei care s-au convertit în închisoare. Deci treaba cu eticheta politică este o ispită clară, evidentă şi în care au căzut de la ziarişti până la ierarhi.
Părintele Duhovnic Adrian Făgeţeanu este unul dintre marii Părinţi ortodocşisupravieţuitori ai temniţelor comuniste, şi unul dintre cei maicunoscuţi şi respectaţi Părinţi, alături de Părintele Arsenie Papaciocde la Mănăstirea Sfânta Maria, din Techirghiol, şi Părintele IustinPârvu de la Mănăstirea Petru-Vodă. La momentul 2010, PărinteleFăgeţeanu a atins 97 de ani. A trecut prin mai mulţi ani de muncăsilnică şi puşcărie, a fost aproape mort sau chiar mort de 7 ori întimpul vieţii pământeşti, şi îl slujeşte pe Hristos de câteva deceniica preot şi călugăr ortodox.
Interviu cu mitropolitul Moldovei si Bucovinei Duminica, mitropolitul ales al Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan Savu, a acordat, in exclusivitate pentru Radio Romania Actualitati, un interviu in care vorbeste despre prioritatile in noua slujire. ZIUA (si subsemnatul) publica integral transcrierea interviului.
IPS Teofan, pe numele de mirean Dumitru Savu, noul Mitropolit al Moldovei, s-a nascut la 19 octombrie 1959, in comuna Corbi, judetul Arges. A terminat seminarul teologic din Craiova in 1979 si a absolvit Institutul Teologic Universitar din Bucuresi in 1984, obtinand titlul de doctor in Teologie de la Institutul Teologic “Saint Serge” din Paris (1986-1990). A fost monah in Schitul Crasna (judetul Prahova) din 1984, primind numele de Teofan, apoi, intre 1987 si 1990, a fost duhovnic la Manastirea “Acoperamantul Maicii Domnului” din Bussy en Othe din Franta si secretar al Cabinetului Patriarhal (1990-1991). A devenit episcop-vicar patriarhal in 1991, responsabil, printre altele, cu relatiile externe bisericesti, legatura Patriarhiei Romane cu comunitatile romanesti din jurul granitelor si din diaspora. Din 1994 este secretar al Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. In 2000 a fost desemnat arhiepiscop al Craiovei si mitropolit al Olteniei. IPS Teofan a scris articole si studii in reviste si ziare din Romania si din strainatate, in domenii ca teologie patristica, spiritualitate ortodoxa, ecumenism sau analize ale fenomenului religios actual. In 2000, Presedintia l-a decorat cu Ordinul pentru Merit “Mare Cruce”. Este fiul duhovnicesc al Parintelui Patriarh Teoctist, caruia i-a mers pe urmele ierarhice si duhovnicesti.
Reporter: Inainte de a veni la Bucuresti pentru acest Sinod, Sfintia Voastra pe care dintre cei doi candidati care erau pana acum v-ati fi gandit sau l-ati fi vazut mitropolit la Iasi? IPS Teofan Savu: Vad ca incepeti cu o intrebare la care eu nu va pot da raspunsul. Optiunea pentru o persoana sau pentru alta nu inseamna a fi impotriva altei persoane, ci esti pentru ceva sau pentru cineva, nu impotriva a ceva sau a cuiva. Bineinteles ca in forul meu interior gandeam sau aveam in gand cateva persoane, dar nu pot, datorita votului secret pe care il are ca principiu alegerea ierarhilor, sa va mentionez aceasta optiune a forului meu launtric. Reporter: Inalt Preasfintia Voastra, cand vi s-a conturat pentru prima oara gandul ca ati putea fi mitropolit al Moldovei? IPS Teofan Savu: Desigur, de-a lungul vremii, prin mintea unui om trec multe ganduri. Uneori, gandul de a fi mitropolit la Craiova sau la Moldova, de ce nu? Cred ca a trecut prin mintea mea, cum cred ca trece prin mintea fiecarui om care are o responsabilitate in Biserica si crede ca la un anumit moment poate primi in Biserica si o alta responsabilitate, dar gandul de a ajunge mitropolit la Iasi sau a tinde spre aceasta, a lupta pentru aceasta – nu ca lupta pentru aceasta ar fi fost incorecta daca este dusa in limita bunei cuviinte -, gandul acesta nu l-am avut, pentru ca aveam responsabilitatile mele si frumoase, si grele, deopotriva. La Craiova imi indeplineam cu bucurie aceasta responsabilitate. Am trecut la Craiova de faza initiala a primilor ani, cand a trebuit sa cunosc lumea, sa cunosc mecanismele, sa pun in functiune mecanismele, incat ma simteam destul de bine in aceasta haina de mitropolit la Craiova. Reporter: Care sunt prioritatile in activitatea Inalt Preasfintiei Voastre de aici inainte in Mitropolia Moldovei? IPS Teofan Savu: Nu cred ca exista diferente fundamentale intre prioritatile misionare dintr-o eparhie si alta. Cred ca voi incerca sa implinesc in Moldova ceea ce am incercat sa aduc la implinire in Oltenia. Avem viata parohiala, care ramane prioritatea absoluta pentru viata oricarui pastor, pentru ca acolo se afla poporul lui Dumnezeu. Avem viata manastireasca atat de bogata si in Oltenia, dar cu mult mai bogata, numeric, cel putin, in Moldova, avem scolile teologice, numeroase in Moldova, am inteles, institutiile de caritate, institutiile medicale, care trebuie continuate si pe ici pe colo poate intarite. Cred insa, ca o prioritate misionara, dincolo de latura parohiala si manastireasca, ar fi aceea a infiintarii unui numar cat mai consistent, si cantitativ, si calitativ, de scoli aflate sub egida Bisericii, pentru ca socot de asemenea ca acum ca prioritate se impune lucrarea educationala. Continuam lucrarea de caritate, dar cred ca foamea dupa Dumnezeu devine din ce in ce , in societatea romaneasca, care incepe sa-si reglementeze problemele economice, asadar foamea pentru Dumnezeu devine parca mai importanta decat foamea dupa paine. Reporter: Va referiti la scoli preuniversitare, la invatamantul preuniversitar, la gradinite? IPS Teofan Savu: In primul rand gradinita, apoi scoala primara, scoala gimnaziala, si – de ce nu?- in viitorul apropiat, cu ajutorul lui Dumnezeu, licee aflate sub egida Bisericii, asa cum, desi destul de firav exista totusi in perioada interbelica o anumita experienta in acest sens. De exemplu, atat in Craiova, cat si in Iasi au functionat pana la razboi scolile ortodoxe de fete. Exista aceste cladiri. La Craiova am recuperat. Nadajduiesc si la Iasi, mai bine zis am inteles ca faza de recuperare este destul de inalta, incat fundamentat pe o experienta a Bisericii in acest sens, si tinand cont de nevoile actuale si de oportunitatile pe care le ofera noua lege a cultelor, statutul Bisericii noastre si nadajduiesc si proiectul noii legi a invatamantului, sa insistam putin pe aceasta latura. Mass media, necesare Reporter: Fostul mitropolit al Moldovei si actualul patriarh al BOR vorbea foarte mult despre rolul misionar al mass media. Stim ca Iasiul a fost un centru important al mass mediei ortodoxe pana acum. Cum vedeti dumneavoastra rolul mijloacelor de comunicare? IPS Teofan Savu: Craiova a fost, de asemenea, implicata in ultima vreme, prin existenta postului sau de radio Logos, in diferite orase ale Olteniei – exista, asadar, o experienta in acest sens. Radio Trinitas de la Bucuresti acum emite, vad, in intreaga tara. Nadajduiesc ca atat la Craiova, cat si la Iasi si in alte zone ale tarii sa avem si studiouri locale, iar pentru a raspunde direct la intrebare, cred ca modalitatea propovaduirii cuvantului lui Dumnezeu prin astfel de mijloace este foarte necesara in societatea noastra de astazi, si Biserica incepe, vad, cu mult mai multa tarie acum, sub obladuirea Prea Fericitului Parinte Patriarh Daniel, sa se deschida spre aceasta sansa si oportunitate pe care o are, pentru ca, pe de-o parte, aceste mijloace sunt extrem de eficiente, iar pe de alta parte, opinia publica asteapta o intensificare a misiunii Bisericii prin intermediul lor. Reporter: Cum vedeti aceste mijloace, sa aiba un caracter mai mult pastoral sau misionar? Care ar fi ponderea intre cele doua? IPS Teofan Savu: Nu cred ca poate exista o distinctie, totusi, clara intre misiune si pastoratie. In cele din urma, ambele se inscriu in mandatul primit de Biserica de la intemeietorul sau Iisus Hristos, sa propovaduiasca in orice vreme, in orice loc si prin orice mijloace cuvantul lui Dumnezeu, iar cuvantul lui Dumnezeu se propovaduieste prin predicarea Evangheliei, dar si prin trairea acesteia intr-un context dat, in relatie cu aproapele aflat in suferinta, cu aproapele care doreste prezenta Bisericii in actul educational, incat totul este si pastoratie, si misiune. “De la primul pana la ultimul ierarh exista o fidelitate fara stirbire fata de invatatura Bisericii noastre” Reporter: Mitropolia Moldovei este mitropolia cu cele mai multe manastiri si cu cei mai multi monahi. In acelasi timp, majoritatea monahilor din Mitropolia Moldovei s-ar inscrie intr-un asa- numit “curent antiecumenist”. Cum vedeti dumneavoastra relatia cu monahii in aceste…? IPS Teofan Savu: Socot ca s-a exagerat foarte mult pe aceasta tema. Cunosc viata monahala din interior si, in general, cu foarte rare exceptii, monahii sunt cuminti. Monahii sunt cuminti si, prin insasi statura lor, ei sunt mai atasati traditiei, /…/ unii dintre ei au anumita teama fata de o deschidere mai mare sau mai mica a relatiei Bisericii noastre cu celelalte confesiuni. Daca se analizeaza, insa, in amanuntime aceasta tema, se va vedea ca de la primul pana la ultimul ierarh exista o fidelitate fara stirbire fata de invatatura Bisericii noastre, monahii simt aceasta si cred ca vor vedea si in atitudinea noului mitropolit, pe de-o parte, o fidelitate, nadajduiesc sa ma ajute Dumnezeu, fara margini vizavi de traditia Bisericii noastre, dar si o deschidere de cooperare in domenii economice sau in domenii sociale, cu celelelate comunitati religioase crestine sau necrestine, care se afla pe solul Moldovei sau in relatia pe care Mitropolia de la Iasi o are cu institutii crestine internationale. Reporter: Parinte mitropolit Teofan, o ultima intrebare: care este regretul cel mai mare la plecarea dumneavoastra din Mitropolia Olteniei? IPS Teofan Savu: M-am obisnuit foarte mult cu pastoritii mei. Am atatea prietenii, atatea bucurii pe care le-am trait, atatea necazuri pe care le-am avut, dar, prin mila lui Dumnezeu, au fost depasite, incat intreaga mea fiinta este legata de acest pamant, pentru ca, de aproape 8 ani, acolo am incercat, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa slujesc Biserica. Dar nu plec dintr-o biserica intr-o alta biserica. Merg din Biserica lui Dumnezeu, aflata pe pamantul Olteniei, in aceeasi Biserica a lui Dumnezeu, aflata pe pamantul Moldovei. Sunt diferente doar de nuante. Poporul lui Dumnezeu din Oltenia va avea intotdeauna alaturi de poporul lui Dumnezeu din Moldova un loc special in inima mea .
April 5th, 2010 
VR 
DANION ŞI ISPITA RISIPIRII
Posted in 
Tags: 
