Sunt unii oameni care nu pot pleca acasă nici azi, dupa 26 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Printre ei se numără şi tinerii din Grupul Artiştilor Anti-Terorişti, care ţin să ne aducă aminte de una dintre cele mai oribile crime de la “revoluţie”: asasinarea luptătorilor USLA din Grupul Trosca, (foşti) eroi-martiri asasinaţi sub ochii lui Iliescu, la ordinul agentului GRU Militaru şi de-martirizaţi prin semnătura lui Băsescu. La care se adaugă uciderea bestială a colonelului Dumitru Coman, la Odorheiu Secuiesc, şi a maiorului Aurel Agache, la Târgu Secuiesc. Să nu uităm! Să nu-i uităm! Dumnezeu să-i ierte!
O surpriză plăcută: m-am regăsit cu un citat despre Serviciul Român de Informaţii în capitolul “SRI văzut de jurnalişti” al lucrarii “Monografia SRI – 25 de ani”, publicată de Editura Rao şi primită acasă prin amabilitatea directorului SRI, Eduard Hellvig, care promite încă de la început să consolideze relaţia dintre principalul serviciu de informaţii al României şi presa de specialitate şi societatea civilă românească. “Monografia SRI” se constituie drept o istorie necosmetizată a ultimilor 25 de ani, cu bune şi rele, provocări şi crize, succese şi controverse, lucrare pe care o recomand oricărui român sau străin interesat de trecutul recent şi încă fierbinte al României. Personal, parcurgând textul profesioniştilor SRI am retrăit multe din situaţiile cu care m-am confruntat la rândul meu, de pe frontul jurnalistic, în ultimii 25 de ani. Preocupându-se de SRI de la formare până azi – nu lipsesc agitaţiile stridente ale Elenei Udrea – lucrarea omite însă să acopere şi perioada intensă de transformare a structurile de informaţii româneşti, când, după lovitura de stat din decembrie 1989, Departamentul Securităţii Statului a fost desfiinţat violent, înglobat sub tutela unor agenţi sovietici, conducerea arestată de oamenii GRU iar unitatea sa specială “anti-KGB”, anihilată brutal. Mai mult pentru tinerii sau mai puţin tinerii care nu au trăit aceste evenimente şi par să nu înţeleagă nici azi ce a fost la ’89, am încercat să public un volum de documente şi mărturii inedite pe acest subiect, rămas însă în stadiu de proiect, din lipsă de timp. M-am bucurat totuşi să văd că şi în această lucrare, curată, care îmi aminteşte prin copertă de Cartea Albă a Securităţii realizată de regretatul istoric Mihai Pelin, luptătorii de pe frontul nevăzut şi-a adus omagiul pios eroilor-martiri ai Brigăzii Antiteroriste masacraţi la ordinele sovieticilor în 1989. Cinste lor şi mulţumiri SRI!
Un rezumat video al acestei lucrări puteţi găsi la SRI.Ro
“Depistăm, deci, în filonul umanist revoluţionar al concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, întelegerea profundă, deplină, a faptului că totalitatea socială concretă îşi are rădăcina în om. Că nu semnifică nimic în absenţa lui sau în condiţiile ignorării lui. Or, tocmai socialismul şi comunismul tind să corespundă practic, să dea întreaga măsură reală unei eterne chemari antropocentriste, pe care marxismul o ridică la cea mai înaltă cotă.” – Vladimir Tismăneanu, profesor de socialism-ştiinţific şi marxism-leninism la Maryland University
“Părinții au deținut monopolul Comunismului. Copiii dețin monopolul Anticomunismului.”– Dorin Tudoran despre Vladimir Tismăneanu
După ce l-a supt, promiţător, pe Ceauşescu, aproape pe gratis, cu banul înainte pe Iliescu, cu gingăşie pe Constantinescu şi cu bani şi înainte şi după, pe Băsescu, păduchele Tismăneanu a încercat un salt şi în blana lui Iohannis. Mortal, după cum se vede. Un atac sinucigaş explicabil: proptelele se surpă în faţa lui “Relu Fenechiu cu nume german” şi i s-au mai terminat şi rezervele din tot ce a supt de la Băsescu. Păi nu vedeţi ce sfrijit a ajuns Băsescu cel de odinioară după contactul prelungit cu Tismăneanu şi ai lui, Pleşu, Patapievici, Liiceanu? Doar 5% a mai rămas din el, bietul bătrânel, de nici sirenele nu-l mai trec marea acum. Se vede treaba că păduchii tasmanieni i-au supt tot sângele şi mai mult decât atat… Problema e că niciodată nu le-a ajuns. Şi aşa s-au întors la sângele României.
Când Băsescu a lăsat-o ca-n tren cu Steaua României oferită unui agent maghiar antiromân recunoscut – Laszlo Tokes – în timp ce îi “demartiriza” pe eroii-martiri din Grupul Trosca, nu i-a deranjat nimic. Dimpotrivă. I-au pupat poala ca să se mai lipească şi ei de o decoraţie, în total dispreţ faţă de România pe care o urăsc şi o înjură pe unde-apucă, adeseori chiar pe banii noştri. Când primeşte Steaua României, pe merit, un român, condamnat la 15 ani de închisoare, Tismăneanu sare ca proasta din baie (expresie clasică românească). Cum să n-aibă dreptate Iulian Capsali? Nu există un “caz Bjoza“. Ci unul Tismăneanu. Care nu se mai termină… Dar ce-ar fi lumea fără diavol, chiar şi cu şase picioare, ca păduchele tasmanian, etern “linşatul” Tismăneanu?
Bref: Eram pe o canapea confortabilă de piele, albastră, vântul vuia dinspre lac dar înauntru era cald şi bine, mai ales cu un Chivas Regal în faţă. Îl abordez frontal pe interlocutorul meu: “Asocierea cu intelectuali profitori ai tuturor regimurilor, başca cu legături nelămurite cu KGB-ul, şi aici îl amintesc şi pe Pacepa, ar putea să vă compromită iremediabil mandatul, în timp.” “La cine vă referiţi, mai exact?”, zice omul cu alură de milionar din faţa mea, dar puţin încordat de un referendum ce sta să vină. “La Tismăneanu, în mod special”. Şi a urmat cel mai elocvent gest de dezgust pe care l-am văzut la cineva, odată cu rostirea numelui lui, pe silabe, cu scârbă nedisimulată: “Tis-mă-nea-nu…” Mai lipsea o flegmă. Acesta este omul. Omul pe care am încercat să-l scap de râia Tismăneanu, spre binele lui şi al României. N-a fost sa fie… Păcat!
PS: La 29 noiembrie 2002, președintele României Ion Iliescu i-a conferit Părintelui Arsenie Papacioc, fost instructor şi primar legionar şi mare duhovnic al Ortodoxiei române, Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. La 31 martie 2004, Vladimir Tismăneanu lansa împreună cu Ion Iliescu, la Teatrul Naţional, volumul comun “Marele şoc”. A urmat Paris şi Washington. Mare şoc… 🙂
PPS: Îl admir pe dl. Dorin Tudoran de pe vremea când îl aştepta Ilie Merce la colţ de stradă cu salamul la subţioară. Apoi, prin metode “subversive” (o parte din familie în America) am ajuns, cu mare bucurie, în posesia unei reviste Agora. O ţineam la loc de cinste, în biblioteca părinţilor, alaturi de “Garda de fier – organizaţie teroristă de tip fascist”, a cunoscuţilor Fătu şi Spălăţelu, în care descopeream cu mirare că citatele lui Corneliu Codreanu despre morală – cea de care vorbea şi Octav Bjoza – nu se pupă cu titlul bombastic al lucrării comuniste de înfierarea a Mişcării Legionare. Fără mirare, constat că din acest manual de istorie falsificată de bolşevici, îşi trag azi seva politologi “occidentali” sau “neaoşi”, de ici-colo, de prin albiile Potomacului, Dâmboviţei, Prutului, Nistrului sau Moscovei.
Când l-am cunoscut pe Dorin Tudoran în persoană, la Chişinău, în calitatea sa de director IFES, am fost cu adevărat onorat să-l întâlnesc. Apoi, peste ani, am fost unul dintre cei care a susţinut ca merită să publice în paginile celebrului ziar ZIUA, deşi făcuse o tură prin menajeria lui Voiculescu (alături de “anticomuniştii” Tismăneanu şi Cărtarescu) şi deşi – nota bene – poziţiile mele se aflau în contradicţie cu opiniile şi afinităţile sale intelectuale şi personale, între care se număra şi Tismăneanu. De aceea ţin să-i atrag atenţia: nu a avut nimeni ceva cu Tismăneanu pentru că este evreu. O jigodie rămâne jigodie fie că este pe malurile Potomacului, Dâmboviţei, Prutului, Nistrului sau Moscovei. Nici cinci ape nu-l spală, după cum se vede. Aşa cum dacă Katz de la inventatul “MCA – Romania” va fi arestat de DNA pentru mega-fraudele din Afacerea Duty-Free de pe vremea lui Năstase nu cred că o vom putea acuza pe dna Kovesi de… “antisemitism”. Şi tot aşa cum nu cred că guvernul Statelor Unite ale Americii poate fi acuzat de antisemitism – cum a făcut-o stupid James Woolsey, şefuleţul cu bube-n cap al CIA demis după ce a păstorit cea mai mare penetrare a KGB din istoria agenţiei de informaţii americane – pentru că nu-l eliberează pe spionul israelian şi, totodată, trădatorul evreu-american Jonathan Pollard. Nu mă miră că acelaşi individ este astăzi susţinătorul înfocat al KGB-istului Pacepa. Dar acestea sunt, deja, problemele americanilor…
Concluzie: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! Sau: Do onto others as you would have them do onto yourself…
Pentru documentare:
It’s Not the First Time
Ex-CIA Director Woolsey Makes Ass of Self
by DAVID MACARAY
Last week it was reported that former CIA Director James Woolsey, forced to resign during the Clinton administration for his bungling of the Aldrich Ames affair, was going around telling people that the reason Jonathan Pollard, the notorious Israeli spy, was still in prison after 29 years is because the U.S. government is anti-Semitic. In short, Pollard remains in prison because he’s a Jew.
That has got to be one of the silliest statements of the new year. If Woolsey honestly believes the U.S. government is anti-Semitic, that it is driven by anti-Jewish sentiments, he needs to explain why the U.S. has generously made Israel, the spiritual and geographical homeland of the Jewish people, a virtual client-state, having given/lent/made available billions upon billions of dollars over the years.
Consider those other spies. Aldrich Ames, formerly of the CIA, and Robert Hanssen, formerly of the FBI, are both serving life sentences without the possibility of parole for having supplied the Soviet Union with U.S. state secrets. John Walker, formerly of U.S. Naval intelligence, is set to be released in 2015, after having served 30 years in prison for selling secrets to the Soviets. None of the three are Jewish.
Of course, the argument Woolsey and others make is that, while Ames, Hanssen and Walker handed over their goodies to our arch-enemy, the USSR, those thousands upon thousands of pages of top-secret documents that Jonathan Pollard stole from the U.S. government were handed over to Israel, an American ally. Those “Free Jonathan Pollard” protesters want to know why we would treat an ally this way.
There could be two reasons. First, Israel doesn’t always act like an ally. In 1979, Andrew Young, the U.S. Ambassador to the UN, met secretly with a representative of the PLO, despite President Carter having assured Israel that would never happen. Young was forced to resign his ambassadorship. How did Israel find out about the meeting? Mossad agents were tailing Young, and had followed him to New York.
Second, when an ally steals U.S. top-secret documents, there’s always a risk of those documents falling into the hands of an enemy that has infiltrated the ally’s intelligence network Take the 1950s and ‘60s, for example, when the U.S. refused to share sensitive info with Great Britain, knowing that its intel service (with Soviet agents Kim Philby, Guy Burgess, et al) leaked like a sieve. If Israel honestly believes Mossad and Shin Bet can’t be infiltrated, they’re deluding themselves.
In any event, Pollard’s caper was monumental is scale. After being captured, and the full extent of what he had turned over to Israel was determined, Caspar Weinberger, Reagan’s Secretary of Defense, referred to it as the most damaging intelligence breach in U.S. history. Maybe Weinberger was lying or wildly exaggerating. After all, DOD people regularly make things sound more menacing than they are. But that doesn’t change the fact that Pollard was a liar, thief and traitor.
In truth, Woolsey’s continued nitpicking since leaving office is a result of his never having forgiven Clinton for firing him. As sordid and disgraceful as the Aldrich Ames affair was, Woolsey didn’t think he deserved any of the blame, even though this Ames fellow, this paid Soviet agent posing as a CIA operative, was so conspicuously guilty, so easy to track down, his trail resembled snail slime. The buck stops with Woolsey.
Releasing Pollard is fine. Why not? He has served 29 years. Besides, isn’t spying common? Doesn’t the U.S. regularly spy on people—allies, foreign citizens, its own citizens? So let’s not get morally self-righteous about some snooping. At the same time, let’s not minimize what Pollard did. And while there’s more than enough hypocrisy to go around, let’s not pretend the sole reason he remains in jail is because he’s Jewish.
David Macaray is an LA playwright and author (“It’s Never Been Easy: Essays on Modern Labor”). [email protected] / CounterPunch
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, două seminţii, străine de România, şi, să recunoaştem, neprietene românilor, au produs cele mai bestiale crime ale revoluţiei: ungurii din Harghita-Covasna – prin uciderea şi mutilarea sălbatică a ofiţerilor Securitate şi miliţie din Odorheiu Secuiesc şi Târgu Secuiesc, respectiv locotenent-colonelul Dumitru Coman, linşat de maghiari dezlănţuiţi, şi maiorul Aurel Agache, ambii bătuţi până la moarte şi după -, şi ruşii, care au ordonat prin agenţii lor uciderea militarilor din Grupul Trosca, ale căror cadavre au fost lăsate în plină stradă şi profanate drăcesc. Ucideri ritualice. În ambele cazuri, vinovaţii, deşi cunoscuţi, au rămas nepedepsiţi. Cu sprijinul celui mai înalt for al ţării: Preşedinţia României. Prin doi dintre reprezentaţii ei: Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. În ambele cazuri, victimele au fost ucise, a doua oară, batjocorindu-li-se memoria, de la cel mai înalt for al ţării: Preşedinţia României. Prin grija celui de-al treilea locatar: Traian Băsescu.
Trecerea printr-un timp dat a unui personaj, în speţă mandatul unui preşedinte, trebuie să rămână în istorie printr-un ceva, prin ceea ce-l defineşte. Un lucru emblematic. Aşa-zisa condamnare a comunismului, pe baza unui “raport” mistificator al istoriei României, nu poate fi decât un fals în acte publice. În rest, a rămas ceva concret în urma lui Băsescu, dincolo de informaţiile venite pe final de ultim mandat privind şpăgile de milioane de euro solicitate şi primite de cei care se foloseau în traficul de influenţă în primul rând de asocierea cu persoana sa? Sau de o altă informaţie, la fel de revelatorie, şi anume că în perioada premierului Emil Boc problema Tezaurului României de la Moscova a fost scoasă din programul de guvernare? Asemenea Tezaurului, praful şi pulberea s-a ales de România în ultimii zece ani. Nu este cazul să deschid aici o analiză pe care mi-am refuzat-o, din motive de post. Vreau să mă refer doar la esenţa problemei. A Cazului Băsescu.
Prisma: Cazul Tokes vs Cazul Coman-Trosca, ultimul fiind, după cum se ştie, depozitarul dovezilor că generalul Nicolae Militaru – cel căruia Ion Iliescu şi Silviu Brucan i-au încredinţat conducerea Armatei în 1989 – a fost agent KGB/GRU. La cererea senatorului Raymond Luca, născut în URSS, solicitare neîntemeiata legal dar în care se acuză că cei doi, Coman şi Trosca, alături de alţi ofiţeri USLA, ar fi făcut “poliţie politică”, preşedintele Traian Băsescu semnează la sfârşitul lui februarie 2011 decretele de “demartirizare” a acestor eroi.
La zidul adevărului, din punctul meu de vedere, Băsescu rămâne în istoria turnesolului, în primul rând, prin aceste două gesturi definitorii şi emblematice, care îi marchează cu fierul roşu toată cariera: neridicarea Ordinului National “Steaua României”, acordat chiar de către el antiromânului visceral cocoţat în cele mai înalte funcţii europene cu aportul PDL, agentul Securităţii comuniste a Ungariei Laszlo Tokes – în ciuda tuturor instanţelor morale şi legale care cereau şi permitea acest lucru -, şi batjocorirea luptătorilor din Grupul Trosca, executaţi a doua oară de la uciderea ritualică şi profanarea lor sălbatică, prin ridicarea titlurilor de eroi-martiri, – în ciuda faptului că întreaga acţiune de contestare a lor a fost nelegală, injustă şi imorala, taxată apoi chiar de Avocatul Poporului drept nulă de drept.
Justiţia i-a dovedit lui Traian Băsescu caracterul ilegal al propriei semnături date în 2011 pe decretul de anulare a titlurilor de eroi-martiri pentru Dumitru Coman şi membrii Grupului Trosca. La momentul semnării retragerii titlurilor, sentinţa de “poliţie politică” invocată pentru atacarea eroilor-martiri nu era definitivă, fiind ulterior contestată în Instanţă şi, mai mult, chiar dovedită drept nulă de Avocatul Poporului, deorece actul CNSAS a fost publicat în Monitorul Oficial după ce instituţia fusese declarată ca funcţionând în baza unei legi neconstituţionale. Şi totuşi, cinci eroi-martiri au rămas “demartirizaţi”, soţiile eroilor şi cei 11 copii rămaşi orfani de tată fiind obligaţi să returneze pensia de urmaş cumulată, din 2004 până în 2011.
În 2011 i-am demonstrat preşedintelui că a greşit şi că are posibilitatea şi datoria să repare această “eroare”. În aceeaşi scrisoare către Preşedinţie afirmam că mai bine ar ridica împreună cu SRI-ul un monument in cinstea acestor eroi, la locul crimei. La doar câteva zile, la neagra comemorare, un grup de artişti “teroristi” a ridicat un monument temporar, extrem de sugestiv: pe un cauciuc inscripţionat cu numele TROSCA, un cap strigând către noi, cu ochii larg deschişi, amintind decapitarea şi profanarea şoferului autovehiculului blindat al USLA, ucis prin călcare cu tancul (foto sus – Video aici). Anul următor, în 2012, SRI-ul a ridicat un monument la locul masacrului însă fără a reuşi, până azi, să scape de un panou publicitar cu reclamă la cârnaţi ieftini, proţăpit la mai puţin de 10 metri de monument (foto).
Anterior, SRI reacţionase la gestul preşedintelui Băsescu prin publicarea unui anunţ sobru, comemorativ, în revista serviciului, Intelligence (Nr. 19, martie – mai 2011). Pe două pagine negre, cu imaginea unei lumânări aprinse, alături de portretele luptătorilor antiterorişti căzuţi la datorie se afla textul sec: Eroii nu au nevoie de “Diplome”. Dar familiile lor?
Aşa că, dacă este să judecăm mandatele lui Traian Băsescu dincolo de fumigene şi lăcrămioare, iată, scripta manent – asta rămâne: o semnătură pentru un ungur extremist, apărător înfocat al criminalilor maghiari din decembrie 1989 şi o semnătură împotriva unor eroi-martiri români ucişi de ruşi, ritualic, în acelaşi decembrie negru. Judecaţi singuri.
Şi, în plus, să nu uităm de deservirea clanului de mafioţi culturnici antiromâni în frunte cu Tismăneanu – cu “raportul” său falsificator al istoriei românilor – şi compania lui de zgomote, Liicheanu, Pleşu, Patapievici…
În această noapte, de 23 spre 24 decembrie, se împlinesc 25 de ani de la asasinarea Grupului Trosca, ofiţerii USLA Gheorghe Trosca (colonel, şef de Stat Major în cadrul USLA), Eugen Trandafir Cotuna (locotenent-colonel, şeful serviciului de protecţie apropiată), Andrei Ştefan (sublocotenent), Ion Muicaru (sublocotenent, şofer ABI ucis prin calcare cu şenila tancului. Capul acestuia a fost asezat pe roata unui ABI), Emil Oprea (sublocotenent), Florin-Constantin Suprăţeanu (sublocotenent), Teodor Neagoe (sublocotenent), Ion Costache (sublocotenent).
Dumnezeu să-i ierte!
Fotograful Laurenţiu Gâlmeanu, cel care a surprins şi o serie întreagă de imagini extraordinare din Piaţa Universităţii, în 21 decembrie 1989, a publicat în această noapte de 23 spre 24 decembrie 2014, în premieră, In Memoriam Grupul Trosca, o filmare tulburătoare de la locul carnagiului, realizată în ajunul Craciunului, în urmă cu 25 de ani. Dacă aveţi nervii tari, o puteţi viziona în baza blogului său cu Imagini de la Revoluţia din 1989.
Motto: Laszlo Tokes “nu-şi merită calitatea de cetăţean român” – Traian Basescu la o “alba-neagra”
Spunem in postarea precedenta, intr-o nota ceva mai nervoasa, ceva de genul ca Basescu aiureaza privind interzicerea in corpore a membrilor unui partid unguresc, respectiv Jobbik. Aveam dreptate. In plus, adaugam la lista gruparilor extremiste si anti-romanesti Garda Maghiara, HVIM (acronim pentru “Miscarea de tineret a celor 64 de comitate” – cate avea Ungaria Mare) si chiar si PCM, PPMT (partidul lui Tokes) si UDMR, care militeaza pe fata pentru destramarea statului national unitar roman. Imi pare rau ca presedintele Romaniei nu este mai atent cand vorbeste despre lucruri grave din fata drapelului tricolor. Stirile de ieri mi-au confirmat spusele.
Guvernul, UDMR si chiar reprezentantii Jobbik au aratat ieri ca nu se poate împiedica accesul pe teritoriul României a membrilor Jobbik, mai ales ca unii dintre ei sunt… cetateni romani. Se pot însă desființa birourile politice Jobbik pe teritoriul României, ale organizației 64 de comitate (HVIM) și interzicerea accesului in Romania a liderilor lor, începând cu Vona Gabor și Toroczkay Laszlo, ceea ce, in cazul celui din urma, se pare ca deja s-a petrecut (Vedeti o stire din octombrie 2013 aici: Toroczkai Laszlo, liderul grupării extremiste HVIM, întors de la punctul de trecere a frontierei Salonta). Deci, se poate!
Iata stirile, via Mediafax in principal,:
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că Parlamentul nu poate interzice în mod colectiv prezenţa membrilor Jobbik în România, aşa cum a propus preşedintele Traian Băsescu, dar că unor persoane “identificate” din partid li se poate interzice accesul în ţară, transmite corespondentul Mediafax. (ora 19:57)
“Nu văd cum poţi să le interzici ca în cadrul Uniunii Europene să le interzici să circule liber. Poţi să le interzici să facă manifestaţii, nu le dai autorizaţie să facă manifestaţii, dar să circule liber prin România nu văd nici o posibilitate cum le-ai putea interzice treaba asta”, a zis si penalul Gheorghe Gyorgy Frunda la RFI. De altfel, acelasi lucru il observase, normal, si Politica Ta.
Parlamentarul formaţiunii de extremă dreapta Jobbik Szavay Istvan spune că Traian Băsescu nu poate interzice prezenţa membrilor partidului Jobbik în România şi că şeful statului “ştie foarte bine” că printre membrii formaţiunii sunt şi cetăţeni români, potrivit portalului de ştiri maszol.ro via Mediafax. (ora, 19:07)
Pe seara s-a trezit si domnul presedinte, pentru a spune ca:
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că nu a citit încă nota Guvernului pe subiectul Jobbik, adăugând că el vizează un spectru mai larg de activităţi extremiste pe teritoriul României, menţionând şi Garda Maghiară, conform Mediafax. (ora 20:44)
Guvcernul imi da dreptate:
Străinii care prezintă un pericol pentru ordinea publică din România pot fi opriţi de autorităţile de frontieră să intre pe teritoriul ţării, se arată în OUG 194/2002, care reglementează regimul străinilor în România.
Ministerul de Interne îl poate declara miercuri pe liderul Jobbik drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, ca şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura, a declarat premierul Victor Ponta.
El a precizat că ministerul a elaborat de marţi dimineaţa documentaţia în acest sens, dar preşedintele, având informaţii despre ce se întâmplă la nivelul Guvernului, a vrut să “fure caimacul”.
Ponta a afirmat anterior că România poate interzice prezenţa pe teritoriu a unei persoane, iar Guvernul a transmis Preşedinţiei un material al Ministerului de Interne privind activitatea liderului Jobbik, preşedintele Băsescu putând acţiona în acest sens dacă i-a “reevaluat” pe acesta şi pe Laszlo Tokes, transmite Mediafax. (ora 17:29)
Ramane intrebarea: va desfiinta MAI birourile Jobbik si HVIM din Romania, care, asa cum arata Dan Tanasa, duc activitati la zi în INSTITUȚIILE PUBLICE din Covasna, cu acordul UDMR !? Sau, ca intotdeauna, ne dam putin romani la televizor si, dupa evenimente, ne vedem de afaceri de mana cu antiromanii, UDMR-istii, acum ij Guvern, sau Laszlo Tokes, protejatul special al presedintelui Traian Basescu!?
In sfarsit, in conferinta de presa de ieri de la Cotroceni, cand cucul a cantat, cum ne-a obisnuit, de trei ori, au putut afla si romanii de ce presedintele lor (?) Traian Basescu nu il deposedeaza pe extremistul maghiar Laszlo Tokes de Steaua Romaniei, pe care tot el i-a infipt-o-n piept. Cica asteapta decizia Justitiei, caci Tokes a atacat in instanta hotararea Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua Romaniei. Pana mai ieri astepta Raportul Consiliului, cu cererea expresa “sa fie bine intocmit!”. Acum asteapta Justitia! Ceea ce nu s-a intamplat in cazul eroilor din Grupul Trosca, pe care i-a “demartirizat” pe loc, desi familiile lor se aflau cu procese de contestare pe rol (!).
Eh, la cum merge biata Justitie in Romania intelegem ca Basescu isi va termina mandatul bine-mersi spalandu-se pe maini de acest caz ca Pilat din Pont, cum, iarasi, ne-a obisnuit, atunci cand e vorba de poporul pe care, in acte, se presupune ca-l serveste. Iar Tokes va ramane cu Steaua Romaniei, spre intinarea Ordinului National, pe veci. Pentru ca, dupa cum stim din “precedentul Vadim”, urmatorul presedinte nu va mai putea revoca decretul dat de antecesorul sau (Explicatie: “Curtea de Apel Bucureşti i-a dat câştig de cauză liderului PRM, pe motiv că o decoraţie sau distincţie nu poate fi anulată decât de cel care a conferit-o, în acest caz, fostul preşedinte Ion Iliescu. (…) Precedentul cu Vadim nu s-ar putea repeta – in acest moment – şi în cazul europarlamentarului Laszlo Tokes pentru că acesta a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu, iar retragerea distincţiei s-ar face de preşedintele în exerciţiu, care este tot Traian Băsescu.” Sursa: Adevarul). E priceput marinarul in ticalosii, nu-i asa?!
Dar asta a fost treaba cea mica facuta de Basescu ieri, in direct, in fata natiunii. Treaba mare, trantita cu stropi populisti in ochii televiziunilor si a fraierilor de romani care se mai uita, inca, la televizor, a fost aia cu cum va vorbi el cu Parlamentul si Guvernul si CSAT-ul ca sa interzica extremistii maghiari din partidul Jobbik. La o asemenea golaneala mai ca vine sa-i raspunzi pe masura “omului cu o mie de fetze” de la Cotroceni. Dar sa incercam sa ramanem oameni.
Ideea avansata de domnul presedinte Traian Basescu este o mare gogorita. Parlamentul si Guvernul nu pot interzice prezenta in Romania a tuturor membrilor Jobbik. Cum vor fi reperati acestia la intrarea in tara? Dupa IQ-ul redus? Si, in plus, aceasta ar fi o discriminare fata de celalalte partide si grupari extremiste: HVIM, Garda Maghiara, PPMT-ul lui Tokes si PCM-ul mosit de Basescu si, evident, UDMR-ul, tovarasul de drum al tuturor tradatorilor de tara, formatiune ilegala care are inscris in statut si program desfiintarea Articolului I al Constitutiei Romaniei, statul national unitar roman, si unde majoritatea membrilor sunt si cetateni ai Ungariei. Cu astia cum faci?
Un raspuns la fel de tupeist ca si gogorita lui Basescu a dat Ministerul de Externe anul trecut, la o cerere de declarare drept persona non grata a liderului Jobbik, Vona Gabor. Tupeist dar bazat pe Convenţia ONU de la Viena in care se arata ca de non grata “beneficiaza” doar diplomatii. Bun, si daca cei care au cerut gresit – tot PSD-isti de-ai tai – sunt neinformati, de ce nu ii luminezi tu, Corlatene, explicand ca, in schimb, orice cetatean strain de care nu-i place statului roman poate fi expulzat in orice secunda, de oriunde s-ar afla el pe teritoriul Romaniei. Ceea ce este si cazul de azi. Sau poate s-a pierdut lista data de SRI pe la MAE, pe la Cotroceni… Cine stie, poate, din greseala, a ajuns, intr-un “schimb de experienta”, chiar pe la Budapesta?…
La sfarsitul anului trecut, opt suporteri romani asteptau sa fie expulzati din Grecia dupa ce fusesera inchisi pentru ca se prezentasera la un meci cu… fumigene. Ce credeti, bozgorii ungurii de la Targu Mures, care au participat la un miting violent neautorizat cerand autonomia unui teritoriu al Romaniei, se ridica la nivelul… fumigenelor de pe stadioane?
Sau: anul trecut numarul romanilor declarati “non-grata” in Ucraina, practic expulzati sau posesori de interdictie, se ridica la 16, conform unei stiri din Adevarul. Dintre acestia, cel putin sase sunt jurnalisti profesionisti. MAE-ul lui Corlatan i-a trimis sa negocieze cu SBU-ul (Securitatea) ucrainean. Vedeti aici, aici si aici. Jurnalisti, nu membri ai unor grupari extremiste!
Dar ce ziceti ca chiar unul dintre agitatorii de la Targu Mures, lider al HVIM, ce sa vezi, e declarat “non-grata” in Slovacia si Serbia si…expulzat din Canada! Update: Toroczkai Laszlo, liderul grupării extremiste HVIM, întors de la punctul de trecere a frontierei Salonta (oct. 2013). Deci, se poate! Dar de ce nu s-a intamplat acest lucru si cu liderul Jobbik! Caci este clar ca nicaieri in lume nu poate fi interzisa intrarea in tara a tuturor membrilor unui partid (mai ales cand frontirele UE sunt libere!). Numai la noi trebuie sa manance rahat un presedinte la televizor. Si sa mai dea cateva portii si Guvernului si Parlamentului Coalitiei UDMR-USD. Ce gluma buna! Ca doar maine-i 15 martie. Sunt sigur ca UDMR-istii din Guvern si Parlament si slujnicutele lor se vor intruni de urgenta pentru a interzice pana pe 15 toti extremistii fara ghivent din Romania, aia impreuna cu care au iesit la incalzire chiar ei, pe 10 martie, la Targu Mures (foto sus). Si cu aia cu ghivent ce-or sa faca? Pentru aia asteptam decizia Justitiei! Sa nu cumva sa gresim…
In vara aceasta am acceptat invitatia de a-l vizita la inchisoarea Jilava, mai precis la spitalul penitenciar, impreuna cu jurnalistul Horia Tabacu, pe “generalul cu piciorul in ghips”, Victor Atanasie Stanculescu, in varsta de 85 de ani, “managerul revolutiei” si singurul participant la evenimentele din 1989 aflat in detentie, incaltat cu o pedeapsa de 15 ani. In 2007, la finalul unor demersuri judecatoresti sinuoase, care au durat 10 ani, Victor Stanculescu a fost condamnat pentru crimele de la Timisoara din decembrie 1989 desi cel care a dat ordinul de a se trage asupra manifestantilor a fost Ion Coman (ascultati teleconferinta din 17 decembrie 1989 si cititi un fragment din stenograma via Marius Mioc). In acelasi timp, Victor Stanculescu este unul din personajele-cheie ale rasturnarii regimului totalitar din Romania, eveniment istoric de care profita si azi, imbuibandu-se din cadavrul lui Nicolae Ceausescu, tot felul de “anti-comunisti” si “post-comunisti”, cei mai multi de sorginte kominternista. In schimb, Stanculescu sta la Jilava. Personal, nu stiu de ce Victor Stanculescu se afla inchis. Il urmareste blestemul lui Ceausescu, pe care el insusi l-a condamnat la moarte (dar, in acelasi timp, pe altii de ce nu-i ajunge?)? Cine stie? L-am intrebat daca si el crede ca este o “razbunare a Securitatii”, a generalului Iulian Vlad sau a lui… Sorin Ovidiu Vintu – cum mi-a declarat actuala sa tovarasa de viata – , sau poate a unor servicii secrete straine, respectiv a grupului de interese reprezentat de Traian Basescu. In inregistrarile video de mai jos veti afla ce a raspuns generalul. L-am mai intrebat cum a fost cu excursia de la Balaton, din 1989, cand a fost abordat de ofiteri ai GRU responsabili pe Balcani si ce crede despre ipoteza existentei unui nucleu KGB bine infipt sub fustele Elenei Ceausescu. Apoi, despre anii de dupa instalarea la putere, despre mineriada din iunie 1990, relatiile cu Ion Iliescu si Petre Roman si marile tunuri ale perioadei dar si ce parere are despre Ion Antonescu, acum ca sta in acelasi loc in care a sfarsit maresalul. Din proprie initiativa, si in premiera, generalul ne-a vorbit si de o afacere a Mossadului, serviciul de informatii israelian, in care a fost implicat cat si despre intronarea lui Mihai Caraman ca sef al SIE ca si, in treacat, despre masinatiile de la varful nou creatului SRI. De asemenea, ne-a istorisit cu lux de amanunte cum a fost cu vizita sa la Versoix, la Regele Mihai, efectuata “clandestin”, in miez de noapte, in timp ce se afla intr-o delegatie oficiala. La cererea mea, Victor Stanculescu a relatat si despre asasinarea Grupului Trosca, eveniment la care a fost martor indirect, fiind aflat chiar in acel moment in centrul de comanda de la MApN, alaturi de agentul GRU Nicolae Militaru si… “emanatul revolutiei” Ion Iliescu, intr-un triumvirat pe care el il denumeste “triunghiul Bermudelor”. Generalul Victor Stanculescu ne-a marturisit ca a solicitat in inchisoare si lucrarea istoricului american Larry Watts, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni”, pe care a conspectat-o si adnotat-o. Am preferat sa redau inregistrarile conversatiei cu generalul Victor Stanculescu aproape integral, in loc sa fac selectii scurte, mai abordabile pentru mult prea grabitul cititor de azi. Ceea ce pe unii poate sa-i plictiseasca, pe cautatorii adevarului despre decembrie 1989, pulverizat in experientele participantilor, fie ei ofiteri de Securitate sau ai Armatei, fie simpli civili, ii poate interesa in amanunt. Acesta este scopul demersului: aflarea adevarului. Pe care il cautam si in tina, daca este cazul. Nu judecam, nu “condamnam”, ca diversi tovarasi pretutindenari. In acelasi scop, pe langa noi documente despre agentul sovietic dezinformator Ion Mihai Pacepa, maine voi publica, in premiera absoluta, prin amabilitatea unui colonel in rezerva al SRI, completarea Raportului Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, care cuprinde opiniile separate ale membrilor Comisiei “Sergiu Nicolaescu – Valentin Gabrielescu”, dupa audierea a sute de martori si consultare a mii de documente si inregistrari. Prima parte a Raportului a fost deja publicata, in exclusivitate, de Ziaristi Online. Fragmentele video, care se incheie cu o confesiune a fostului membru al completului de judecata al lui Nicolae Ceausescu despre originile sale rusesti, sunt insotite, mai jos, de o suita de fotografii in care puteti gasi si cateva note de mana ale generalului. Asadar, banda, va rog:
Cu generalul Victor Stanculescu despre Decembrie 1989.
Generalul Victor Stanculescu despre Mineriada din 1990 si vizita la Regele Mihai.
Generalul Victor Stanculescu despre asasinarea Grupului Trosca si alte aspecte.
Generalul Victor Stanculescu despre Balaton, GRU, KGB si Elena Ceausescu.
Generalul Victor Stanculescu despre originile sale rusesti.
Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, ofiter de informatii cu gradul de colonel (r), a oferit portalului Ziaristi Online, sub forma unei lucrari intitulata “Schimbarea”, Raportul Comisiei Senatoriale privind evenimentele din decembrie 1989, comisie condusa in prima faza de Sergiu Nicolaescu si apoi de Valentin Gabrielescu. Cartea de mai jos, pe care o publicam integral, pe capitole, a fost oprita de la publicare. Motivele le veti afla chiar de la editorul ei, aici. Veti descoperi in documentele Comisie fapte zguduitoare si amanunte tinute secret despre “misterele revolutiei”. Pana acum. Portalul independent Ziaristi Online face cuvenita indreptare istorica, prezentand adevarul asa cum a fost el cautat si consemnat:
Bilant personal: Roncea Ro a atins de accesari, adica aproape 10 (zece) milioane, dintre care vreo de cand am fost eliminat din presa centrala de grafie latina dar expresie, interese si actionariat straine de Romania, in urma cu vreo doi ani, cam pe vremea asta.
Cu sprijinul marelui istoric al Romaniei, continuator stiintific fidel al inaintasului sau N. Iorga, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, si al eminentului discipol al filosofului nationalist C. Noica, prof. univ. dr. Constantin Barbu, cat si al altor oameni minunati, am ajutat si eu anul acesta la aparitia a 48 de volume de istorie pura. Aur si zgura: Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu (27 vol) si Arhiva Neagra: Dosarele distrugerii elitei romanesti. Procesul Noica-Pillat (21 vol). La inceputul lui 2013 vor fi disponibile integral, gratuit, pe internet, pentru cercetatorii si iubitorii de adevar din intreaga lume. Ma plec in fata muncii neobosite a celor doi profesori si le multumesc tuturor celor care au contribuit la scoaterea la lumina a adevarului istoric si prezentarii lui sine ira et studio, in spiritul Apelului istoricilor francezi, Libertate pentru Istorie. Asa sa fie!
A fost un an tumultos, chiar oribil, dar, paradoxal, un an bun pentru istoria reala, daca luam in calcul si dezbaterile nationale si internationale lansate de lucrarea profesorului dr. Larry L. Watts, “Fereste-ma Doamne de prieteni! Razboiul clandestin al blocului sovietic cu Romania“. Volumul al II-lea, ce urmeaza sa apara in curand, cu siguranta va zagadui si, sper, seca, in mare parte, oceanul de minciuna anti-romaneasca in care se incearca scufundarea definitiva a Romaniei, de aproape – se va implini in curand – un secol de ura.
A fost un an in care putem spune ca s-a inceput atat recuperarea istoriei cat si, in sfarsit, a demnitatii nationale, daca luam in considerare gestul exemplar si plin de semnificatie de ridicare a unui monument in cinstea eroilor-martiri ai serviciilor speciale, masacrati la ordinele agentilor GRU si KGB in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Dumnezeu sa-i ierte!
In rest, carcasele ambulante fara suflet si fara de tara, zombi pretutindenari si tradatori ai propriului neam pentru care, in numele banului, “minciuna a devenit cel mai iubit adevar”, in rest, cum spuneam, ciumatii istoriei chiar ca nu mai conteaza. Asa cum a spus-o remarcabil academicianul prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu in discursul sau de prezidare a deschiderii lucrarilor Parlamentului: “Ca istoric vă depun mărturie că istoria, până la urmă, nu iartă. În timp, istoria aşează pe fiecare unde-i este locul, după fapta şi gândurile sale.”
Epoca ciumei a luat sfarsit. Ce epoca va urma, ramane sa vedem…
Sa ne rugam la Maicuta Domnului si Bunul Mantuitor sa ne ierte. Si sa Le multumim. Pentru anul ce vine ne putem baza pe sfintii nostri, pe rugaciune si pe cuvantul duhovnicului.
December 23rd, 2015 
VR 
Posted in 
Tags: 
