PREGĂTIRI
Congresul Alianţei Civice a fost pregătit minuţios cu mult înainte de data desfăşurării lui. Astfel, din luna septembrie a anului 1999, au început să se desfăşoare adunările de alegeri ale noilor comitete de conducere ale filialelor AC. Regulamentul acestor alegeri a fost diferit de al alegerilor din alţi ani, cea mai importantă dintre deosebiri fiind introducerea unor precizări privind limitarea numărului membrilor partidelor, precum şi al numărului de membri ai aceluiaşi partid în comitetele nou alese. Această precizare a apărut ca o necesitate, o adaptare la realitate, în urma încercărilor unor partide, prin membrii lor care erau şi membri AC, de orientare a activităţii Alianţei Civice în favoarea unuia sau altuia dintre ele.
Rezultatele alegerilor din filiale au fost analizate minuţios de Comisia de Validare şi, cu unele excepţii, aprobate.
O dată cu alegerea noilor comitete de conducere, au fost desemnaţi şi delegaţii filialelor la congres. Dintre ei, cei care intenţionau să candideze pentru o funcţie în Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au trimis Comitetului Director Naţional o ofertă prin care, în afara datelor personale (cuprinzându-le şi pe cele referitoare la eventuala apartenenţă la vreun partid), anunţau funcţia pentru care candidează, timpul pe care consideră că îl pot aloca exercitării acestei funcţii şi, în general, activităţii din cadrul Alianţei. În acest context, delegatul putea veni şi cu propuneri de proiecte pe care intenţionează să le realizeze. Oferta a fost însoţită, potrivit unei hotărâri a Comitetului Naţional de Coordonare, de o declaraţie legalizată la notariat, din care să reiasă dacă aspirantul la funcţie a fost sau nu agent, informator sau colaborator al fostei Securităţi sau al unor servicii echivalente cu poliţia politică. Numai după trimiterea documentaţiei integrale, candidaţii au fost trecuţi pe lista ce urma să fie supusă votului delegaţilor.
În tot acest timp, la Bucureşti, candidaţii se supuneau aceloraşi rigori. Şi, pentru că, dovedindu-şi consecvenţa, Alianţa Civică aplică propriilor candidaţi aceleaşi cerinţe pe care le impune celor ce doresc să fie susţinuţi de ea la alegerile locale şi parlamentare, în ziua de 26 aprilie, la sediul său din Piaţa Amzei a fost invitat un notar, în faţa căruia candidaţii la Senatul sau la Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au dat declaraţiile de necolaborare cu fosta Securitate.
*
La ora 10oo, dna Ana Blandiana a declarat deschise lucrările Congresului 6 al Alianţei Civice mulţumind înaltelor personalităţi, oamenilor de cultură şi preşedintelui României pentru participarea la acest eveniment.
Congresul Alianţei Civice a fost pregătit minuţios cu mult înainte de data desfăşurării lui. Astfel, din luna septembrie a anului 1999, au început să se desfăşoare adunările de alegeri ale noilor comitete de conducere ale filialelor AC. Regulamentul acestor alegeri a fost diferit de al alegerilor din alţi ani, cea mai importantă dintre deosebiri fiind introducerea unor precizări privind limitarea numărului membrilor partidelor, precum şi al numărului de membri ai aceluiaşi partid în comitetele nou alese. Această precizare a apărut ca o necesitate, o adaptare la realitate, în urma încercărilor unor partide, prin membrii lor care erau şi membri AC, de orientare a activităţii Alianţei Civice în favoarea unuia sau altuia dintre ele.
Rezultatele alegerilor din filiale au fost analizate minuţios de Comisia de Validare şi, cu unele excepţii, aprobate.
O dată cu alegerea noilor comitete de conducere, au fost desemnaţi şi delegaţii filialelor la congres. Dintre ei, cei care intenţionau să candideze pentru o funcţie în Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au trimis Comitetului Director Naţional o ofertă prin care, în afara datelor personale (cuprinzându-le şi pe cele referitoare la eventuala apartenenţă la vreun partid), anunţau funcţia pentru care candidează, timpul pe care consideră că îl pot aloca exercitării acestei funcţii şi, în general, activităţii din cadrul Alianţei. În acest context, delegatul putea veni şi cu propuneri de proiecte pe care intenţionează să le realizeze. Oferta a fost însoţită, potrivit unei hotărâri a Comitetului Naţional de Coordonare, de o declaraţie legalizată la notariat, din care să reiasă dacă aspirantul la funcţie a fost sau nu agent, informator sau colaborator al fostei Securităţi sau al unor servicii echivalente cu poliţia politică. Numai după trimiterea documentaţiei integrale, candidaţii au fost trecuţi pe lista ce urma să fie supusă votului delegaţilor.
În tot acest timp, la Bucureşti, candidaţii se supuneau aceloraşi rigori. Şi, pentru că, dovedindu-şi consecvenţa, Alianţa Civică aplică propriilor candidaţi aceleaşi cerinţe pe care le impune celor ce doresc să fie susţinuţi de ea la alegerile locale şi parlamentare, în ziua de 26 aprilie, la sediul său din Piaţa Amzei a fost invitat un notar, în faţa căruia candidaţii la Senatul sau la Comitetul Naţional de Coordonare al Alianţei Civice au dat declaraţiile de necolaborare cu fosta Securitate.
*
La ora 10oo, dna Ana Blandiana a declarat deschise lucrările Congresului 6 al Alianţei Civice mulţumind înaltelor personalităţi, oamenilor de cultură şi preşedintelui României pentru participarea la acest eveniment.
Dnul Paraschiv Siru Usturoi, din Vrancea, a atras de asemeni atenţia asupra unor manevre politice ale partidelor antireformatoare.
*
Paraschiv Usturoi este revolutionar cu acte in regula, vicepresedintele Aliantei Civice Vrancea si a fost membru marcant PNTCD, PNL-CD si PNL.
«Eroul» revolutiei de la Focsani, colaborator al Securitatii
Ziarul de Vrancea 27.10.2008
Paraschiv Siru Usturoi, seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea, este acuzat ca turna la Securitate actorii si scriitorii @ Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut Tribunalului Bucuresti sa decida daca Usturoi a avut calitatea de colaborator in urma notelor informative descoperite in dosare @ primul termen va avea loc in noiembrie u Seful Culturii vrincene avea nume de cod «Zamparo» si l-a turnat printre altii si pe actorul Horatiu Malaiele, dupa un spectacol @ Paraschiv Usturoi crede ca totul e o «facatura» pentru ca a deranjat sistemul si promite sa se razbune cu trecutul @ Printre cei care au cerut deconspirarea sa se numara Venera Arvinte si Bogdan Hutanu
Paraschiv Siru Usturoi, seful Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Vrancea, este acuzat ca turna la Securitate actorii si scriitorii @ Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a cerut Tribunalului Bucuresti sa decida daca Usturoi a avut calitatea de colaborator in urma notelor informative descoperite in dosare @ primul termen va avea loc in noiembrie u Seful Culturii vrincene avea nume de cod «Zamparo» si l-a turnat printre altii si pe actorul Horatiu Malaiele, dupa un spectacol @ Paraschiv Usturoi crede ca totul e o «facatura» pentru ca a deranjat sistemul si promite sa se razbune cu trecutul @ Printre cei care au cerut deconspirarea sa se numara Venera Arvinte si Bogdan Hutanu
La aproape 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, revolutionarul Paraschiv Siru Usturoi, inspectorul sef al Directiei pentru Cultura Vrancea, este deconspirat ca fiind fost colaborator al Securitatii. Dezvaluirea a fost facuta de membrii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), care au sesizat Tribunalul Bucuresti, cerind magistratilor sa constate calitatea de fost informator a celui mai vocal si omniprezent personaj din Vrancea postrevolutionara. Procesul va debuta pe 18 noiembrie. Paraschiv Usturoi, cunoscut publicului si ca Puiu Siru, a fost verificat de CNSAS ca urmare a cererilor facute de Venera Arvinte, fost director al Directiei pentru Cultura in timpul guvernarii PSD si o mai veche cunostinta a lui Puiu Usturoi, si Bogdan Hutanu, angajat al Muzeului de Istorie. Potrivit CNSAS, Paraschiv Usturoi a semnat angajamentul de colaborare pe 2 martie 1977, cind a primit numele conspirativ «Zamparo». Misiunea acestuia era «supravegherea informativa» a angajatilor Casei de Cultura din Focsani, unde a lucrat ani de zile.
Din documentele depuse la Tribunal rezulta ca acesta a facut mai mult decit atit, ar fi turnat la Securitate nume mari din rindul artistilor. Un exemplu ar fi cunoscutul actor de comedie Horatiu Malaele, care a fost la un pas sa fie arestat dupa un spectacol sustinut la Focsani, in care a vorbit ironic despre frigul singuratic din frigidere.
In dosarul trimis la Tribunal, CNSAS a dat mai multe exemple din informarile facute de Puiu Siru catre Securitate, chiar daca numele victimelor nu sint deconspirate. Astfel, una dintre «turnatorii» viza «comportamentul» echipei din Clubul Tineretului frecventat de multi artisti ai vremii. Puiu Siru relata ca la un chef facut de aceasta echipa la Restaurantul Caprioara s-ar fi spus bancuri “cu fine aluzii politice”. «Concret, regizorul M. C., care se crede un mare poet, a inceput sa recite versuri din creatia lui destul de tendentioasa. I-a tinut isonul poetul D. P., prieten cu C.C., care a spus un banc cu tiganii care-si trimit bulibasa la secretarul de partid». Pe de alta parte, potrivit unei note de raport facuta de un ofiter de Securitate pe 7 iunie 1978, pe baza materialelor de prima sesizare furnizate de informatorul «Zamparo» in acelasi an, s-a deschis dosar de urmarire informativa asupra unui numar de patru persoane care faceau parte din cenaclul literar «Miorita», posibil nume cunoscute din lumea culturala a Vrancei si nu numai, tinind cont ca grupul era frecventat de multi literati. De asemenea, potrivit unei alte note de raport din 17 iulie 1979, in urma informatiilor furnizate tot de Puiu Siru, Securitatea a decis «atentionarea numitului S. V.» intrucit era ascultator fidel al postului Europa Libera si s-a declarat adept al lui Paul Goma. CNSAS a mai descoperit, fara a da nume insa, ca «Zamparo» a dat informatii Securitatii si despre «cunoscutii sai» care “au facut propaganda asa-zisei bunastari occidentale, respectiv a vietii din Australia”.
Cum l-a dat in primire pe Horatiu Malaele
In actiune, CNSAS arata ca, intr-o informare facuta Securitatii pe 19 aprilie 1988, Paraschiv Usturoiu ar fi scris, despre recitalul sustinut de Horatiu Malaele, astfel: « (…) a introdus o serie de afirmatii care au stirnit hazul, dar aveau un caracter politic interpretabil. Dintre ele retin: «Ma duc la frigider, deschid, si ce credeti ca gasesc in el…frig !!» sau «Tai o felie de salam pe o piine !!!» (…) A folosit expresii vulgare, aproape triviale. Publicul l-a ovationat, apreciind curajul sau de a exprima astfel de idei. Mentionez ca la spectacol au participat oficialitatile judetului pina la cel mai inalt nivel si ca el cunostea acest lucru, cit si faptul ca spectacolul s-a realizat cu sprijinul acelor oficialitati». Intr-o alta informare facuta Securitatii, Usturoi spunea ca a asistat la o discutie intre doua persoane care spuneau despre Loredana Groza ca are un talent deosebit dar ca nu se poate realiza in tara, neavind posibilitati. «Tot cu acest prilej, in discutie a lasat sa se inteleaga (unul dintre cei doi interlocutori – n.r.) ca la noi nu sint conditii corespunzatoare ca artistii sa se exprime pe masura talentului», sustinea «Zamparo» in informare. La vremea respectiva, Puiu Siru era o adevarata vedeta locala: cintaret si chitarist intr-o formatie de muzica usoara de succes care functiona pe linga Casa de Cultura. In plus, era si posesorul unui Aro cu numar scurt. Tinind cont de toate aceste note informative, CNSAS a considerat ca seful Culturii vrincene a incalcat dreptul la viata privata, la libertate de constiinta si libera exprimare, toate prevazute de Constitutie si de Pactul International privind Drepturile Civice si Politice. Paraschiv Usturoi este revolutionar cu acte in regula, vicepresedintele Aliantei Civice Vrancea si a fost membru marcant PNTCD, PNL-CD si PNL. Usturoi a fost consilier judetean intre 1992-1996 si in doua rinduri inspector sef la Cultura, prima data pe vremea fostului prefect PNTCD Petre Ripeanu, deconspirat ca ofiter in fosta Securitate. Procesul lui Usturoi va începe la Tribunalul Bucuresti pe 18 noiembrie.
Usturoi n-a mincat si nici gura nu-i miroase
Continuarea la
https://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=23424
https://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=23424