Interviu in exclusivitate cu ambasadorul Iranului in Romania, Excelenta Sa Bahador Aminian Jazi, fost director al Centrului de Studii Strategice din Teheran si decan al Scolii de Relatii Internationale de pe langa MAE iranian
O alta fata a politicii internationale ne este oferita de Excelenta Sa, Bahador Aminian Jazi, noul ambasador al Republicii Islamice Iran la Bucuresti, care ne-a acordat un interviu, in exclusivitate, in care am tratat problemele Orientului Mijlociu, de la rolul “dezvaluirilor” Wikileaks la valul de revolte populare musulmane si de la resursele de energie ale Iranului la facilitatile lui nucleare si amenintarile externe fara sa uitam de Basescu si Ahmadinejad. Situatia in lumea araba este inca turbulenta in urma caderii regimului pro-american de la Cairo si a raspandirii miscarilor de protest din Tunisia si Egipt in Yemen, Bahrein, Libia si alte state arabe, dintre care ultimul este Siria. Ambasadorul si profesorul Bahador Aminian isi indreapta atentia asupra liantului religios si social al acestor revolte si ofera o perspectiva diferita de tot ceea ce apare in aceste zile in presa occidentala, folosita pe post de arma de razboi, dupa modelele consacrate deja in operatiunile asupra fostei Iugoslavii si Irakului. Momentan, interesele Statelor Unite, care incearca sa-si reconfigureze intreaga politica asupra “Marelui Orient Mijlociu”, se intersecteaza cu dorintele popoarelor oprimate din regiune aflate in cautarea justitiei sociale, considera diplomatul de la Teheran, care mai afirma ca, la fel ca in cazul Irakului, americanii vor fi obligati pana la urma sa accepte vointa populara, dominata de factorul religios, care anima si organizatiile de tipul Fratiei Musulmane. Ca un paradox, ambasadorul arata ca tocmai democratia a dus in Palestina la victoria Hamas-ului, ceea ce Israelul nu a putut accepta. Dar solutia este, in opinia sa, Referendumul, dupa modelul in care deja a fost impartit Sudanul. Expertul iranian subliniaza ca, pentru americani, importanta geostrategica a regiunii este, in unele zone, chiar mai mare decat cea acordata propriului teritoriu. Ambasadorul Iranului mai observa ca turbulentele din Orientul Mijlociu sunt indreptate de fapt impotriva unor sisteme militariste si totalitariste, ca si in Egipt, care au fost si sunt sprijinite activ de Statele Unite, amintind ca in Bahrein, in ciuda regimului autoritarist, care acum incearca sa inabuse in sange revolta populara, se afla baza navala a Flotei a 5-a a SUA. Dr. Bahador Aminian Jazi afirma ca Iranul nu poate fi afectat in ciuda incercarilor evidente ale serviciilor speciale occidentale de a transforma fluxul in reflux si admite ca exista posibilitatea ca in statele asupra carora s-a revarsat valul musulman vointa poporului sa fie infranta de operatiunile de culise, atent organizate de diverse retele, cum ar fi cea a lui George Soros. De altfel magnatul ungro-american a amenintat deja regimul de la Teheran, la CNN, cu iminenta “cadere”, in decursul anului in curs. Si Agentia privata de intelligence Stratfor urmareste cu atentie situatia din Iran si Iark, dupa cum reiese din ultima sa analiza pe aceasta tema, Iran, Irak and the next move. In ce priveste relatiile cu Romania, ambasadorul afirma ca Ahmadinejad il asteapta pe Basescu, iar presedintele Romaniei si-ar fi exprimat interesul in efectuarea vizitei la Teheran. Fie si numai pentru a enerva opozitia de la Bucuresti ca nu va avea soarta lui Ceausescu, adaugam noi.
Dr. Bahador Aminian Jazi, diplomat si profesor de stiinte politice, a fost decanul Scolii de Relatii Internationale din Teheran, de pe langa Ministerul Afacerilor Externe al Iranului, si directorul Centrului de Studii Strategice al Institutului pentru Studii Politice si Internationale al Iranului (IPIS).
“Deşi se sculase ca şi coada vacii, verticală uneori, filosofeanu’ s-a scurs moale şi s-a împrăştiat pe scaunul lui. Dacă tăcea, filosof rămânea în ochii celor de faţă.”
Dr. Bahador Aminian Jazi, diplomat si profesor de stiinte politice, a fost decanul Scolii de Relatii Internationale din Teheran, de pe langa Ministerul Afacerilor Externe al Iranului, si directorul Centrului de Studii Strategice al Institutului pentru Studii Politice si Internationale al Iranului (IPIS).
Şi când te gândeşti că, la 19 decembrie 2009, domnul Traian Băsescu, preşedinte al României, îi decerna lui Tokes Laszlo, pus să distrugă cam tot ce-i românesc prin Ardeal, pământ strămoşesc, românesc, înaltul Ordin „Steaua României”!
Cine simte înapoia lui Istoria, cine simte Dacii loiali si modestia voievozilor si dârzenia rãzesilor, cine simte cã pe acest pãmânt românesc s-a vãrsat atâta sânge numai pentru a pãstra nestirbitã omenia – si în care cauzã am pierdut cultura si civilizatia, în veacuri de luptã – acela nu-si poate uita mintea nici la stânga, nici la dreapta. Pentru acela, existã numai un drum: înainte.
Iurie Roşca s-a retras din funcţia de preşedinte al Partidului Popular Creştin (PPCD. La propunerea lui, Congresul XIII al PPCD, întrunit astăzi la Chişinău, l-a ales în această funcţie pe Victor Ciobanu, care până astăzi deţinea funcţia de vicepreşedinte al formaţiunii şi de lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”
Simona Ionescu ne informeaza ca mai multi profesionisti de presa au hotarat infiintarea Asociației Române a Profesioniștilor Mass-Media, al carei presedinte este chiar Horia Alexandrescu. Nu ne ramane decat sa le uram succes!
Excelenta Sa, Bahador Aminian Jazi, noul ambasador al Republicii Islamice Iran la Bucuresti, ne-a acordat un lung interviu, pentru Ziaristi Online, revista de politica romaneasca si relatii internationale Glob Express si saptamanalul Independent, in care am tratat problemele Orientului Mijlociu, de la rolul “dezvaluirilor” Wikileaks la valul de revolte populare musulmane si de la resursele de energie ale Iranului la facilitatile lui nucleare si amenintarile SUA si ale Israelului fara sa uitam de Basescu si Ahmadinejad. In filmarea de mai jos redam un extras privind evolutia situatiei la zi, in urma caderii regimului pro-american de la Cairo si a raspandirii miscarilor de protest din Tunisia si Egipt in Yemen, Bahrein, Libia si alte state arabe, cum ar fi Iordania si chiar Arabia Saudita. Ambasadorul si profesorul Bahador Aminian isi indreapta atentia asupra liantului religios si social al acestor revolte si ofera o perspectiva diferita de tot ceea ce apare in aceste zile in presa occidentala, folosita pe post de arma de razboi, dupa modelele consacrate deja in operatiunile asupra fostei Iugoslavii si Irakului. Momentan, interesele Statelor Unite, care incearca sa-si reconfigureze intreaga politica asupra “Marelui Orient Mijlociu”, se intersecteaza cu dorintele popoarelor oprimate din regiune aflate in cautarea justitiei sociale, considera diplomatul de la Teheran, care mai afirma ca, la fel ca in cazul Irakului, americanii vor fi obligati pana la urma sa accepte vointa populara, dominata de factorul religios, care anima si organizatiile de tipul Fratiei Musulmane. Ca un paradox, ambasadorul arata ca tocmai democratia a dus in Palestina la victoria Hamas-ului, ceea ce Israelul nu a putut accepta. Expertul iranian subliniaza ca, pentru americani, importanta geostrategica a regiunii este, in unele zone, chiar mai mare decat cea acordata propriului teritoriu. Ambasadorul Iranului mai observa ca turbulentele din Orientul Mijlociu sunt indreptate de fapt impotriva unor sisteme militariste si totalitariste, ca si in Egipt, care au fost si sunt sprijinite activ de Statele Unite, amintind ca in Bahrein, in ciuda regimului autoritarist, care acum incearca sa inabuse in sange revolta populara, se afla baza navala a Flotei a 5-a a SUA. Dr. Bahador Aminian Jazi afirma ca Iranul nu poate fi afectat in ciuda incercarilor evidente ale serviciilor speciale occidentale de a transforma fluxul in reflux si admite ca exista posibilitatea ca in statele asupra carora s-a revarsat valul verde musulman vointa poporului sa fie infranta de operatiunile de culise, atent organizate de diverse retele, cum ar fi cea a lui George Soros. Interviul integral va putea fi citit in curand, in publicatiile numite mai sus.
Dr. Bahador Aminian Jazi, diplomat si profesor de stiinte politice, a fost decanul Scolii de Relatii Internationale din Teheran, de pe langa Ministerul Afacerilor Externe al Iranului, si directorul Centrului de Studii Strategice al Institutului pentru Studii Politice si Internationale al Iranului (IPIS).
Report identifies Hashim Thaci as ‘big fish’ in organised crime. Kosovo’s prime minister accused of criminal connections in secret Nato documents leaked to the Guardian
These acts had been committed by members of the “Kosovo Liberation Army” (KLA/UCK) militia against Serbian nationals who had remained in Kosovo at the end of the armed conflict and been taken prisoner
Apropos, parcă știam că are lift instalat acasă, în strada Roma (corect Paris – nn), iar dormitorul lui este la parter. Tot la parter sunt biroul, livingul și bucătăria. Cu alte cuvinte nu prea îmi explic de ce a luat-o pe scări!? Ca să cadă ca toanta…
Am decis să îl sunăm pe Preşedinte şi să îi recomandăm să nu mai vină, mai ales că ieri, la ora 22.00, era încă la Cotroceni. Nici nu a vrut să audă, dar ne-a recomamdat nouă să nu participăm!
Rusia nu mai e, pentru Washington, inamicul redutabil de pana mai ieri, e acum un partener, chiar daca nu chiar ca altii. De aici, si dezinteresul, mai nou, al Americii pentru Europa de Est, dar si pentru Europa in general.
Iran’s President Mahmoud Ahmadinejad has survived an attack on his convoy in western Iran, media reports from the region say.
The reports say a bomb was thrown at the convoy in the city of Hamedan, where he was to deliver a speech.
Mr Ahmadinejad was unhurt and went ahead with the speech to a rally at a football stadium, which was broadcast live on state TV.
According to Arab TV reports, a number of people were wounded in the attack.
Dubai-based Al Arabiya television said the attacker hit a car carrying journalists. The attacker was detained, it added.
“This morning a hand grenade exploded next to a vehicle carrying reporters accompanying the president in Hamedan,” Iranian website Khabaronline reported.
“Ahmadinejad’s car was 100 metres (yards) away and he was not hurt.”
Speaking to Press TV, an informed source in Iran’s presidential office has rejected as false the reports of grenade attack on Iranian President Mahmoud Ahmadinejad.
Some foreign news sources published reports that a grenade exploded near the motorcade of President Ahmadinejad during his visit to the western city of Hamedan on Wednesday.
Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, aflat într-o deplasare la Hamedan, în vestul Iranului, a supravieţuit miercuri unei tentative de atentat, afirmă site-ul conservator Khabaronline.ir, însă informaţia a fost dezminţită de autorităţile de la Teheran. citeşte tot
Reuters si Euronews sustin ca serviciile speciale ale Italiei au cooperat cu autoritatile din Marea Britanie, Romania si Elvetia pentru “Operatiunea Sniper”, soldata cu demantelarea unei retele si arestarea a sapte persoane, dintre care doi iranieni, sub suspiciunea de trafic de armament pentru Iran. Alti doi cetateni iranieni sunt dati in urmarire si toti patru, printre care se afla si un jurnalist, corespondent al Televiziunii iraniene cu acreditare la Clubul Presei Straine, aflat acum in arest, sunt suspectati ca apartin serviciilor secrete persane. Dar, cine poate stii?
Pana acum, autoritatile de la Bucuresti s-au remarcat prin.. tacere. Nici agentiile de stiri romanesti nu au sesizat informatia exploziva, desi a rulat pe EuroNews si e prezentata de Reuters aici
UPDATE: Madalin Necsutu si Ana Maria Bujor au descalcit afacerea in Curentul
Ultima vizita externa a dictatorului comunist, in Iran, a avut loc cu toate ca Securitatea ii prezentase posibilul deznodamant: inlocuirea sa cu un fidel al regimului sovietic. In urma cu 20 ani, pe 18 decembrie, dictatorul comunist Nicolae Ceausescu incepea o vizita in Iran, in ciuda situatiei din tara, in special a celei de la Timisoara. In chiar ziua plecarii, Unitatea de analiza si sinteza din Centrul de Informatica si Documentare (CID) al Departamentului Securitatii Statului ii punea la dispozitie lui Ceausescu buletinul zilnic in care figura si o informare in care se relevau planurile de inlocuire a guvernului roman cu un altul, aservit URSS. Cu toate datele pe care le avea in posesie de la Securitate, Ceausescu porneste aceasta vizita in Iran, ramasa controversata si astazi.
Traducatorul lui Ceausescu
Pe urmele misterului acestei vizite am reusit sa il gasim, in Iran, pe diplomatul Jafar Ahmadzadegan (foto dreapta), traducatorul oficial al lui Ceausescu la intalnirile cu presedintele Khamenei, in prezent Ayatollahul Suprem al Iranul. Fostul ministru de Externe al Romaniei si vice-prim ministru al Comertului Exterior in 1989, Stefan Andrei, ne dezvaluie, la randul sau, date despre aceasta vizita, intr-un interviu fluviu pentru o productie tv si o carte despre diplomatia romana, din care publicam azi cateva extrase. De la Stefan Andrei aflam totodata si motivele destituirii generalului Mihai Caraman de la sefia SIE, in 1992: ordinul Moscovei. Conform lui Stefan Andrei si declaratilor date de aghiotantul prezidential Ion Talpeanu organelor de ancheta de dupa 1989, in dimineata plecarii in Iran, Ceausescu s-a consultat din noi cu responsabilii de aparare si securitate. In 18 decembrie, la ora 8.15, la resedinta din Primaverii s-a infiintat seful Directiei a V-a de securitate si garda, generalul Marin Neagoe, care l-a insotit pe Ceausescu in Iran, impreuna cu ministrul de Externe de la acea data, Ion Stoian. In jurul orei 8.30, relateaza Talpeanu, au venit generalul Vasile Milea, ministrul Apararii, si apoi, la scurt timp, ministrul de Interne Tudor Postelnicu si generalul Iulian Vlad, seful DSS, cu care Ceausescu a avut ultimele consultari. Avionul a decolat la ora 9.30 si, pentru prima oara, aeronava a fost insotita pe tot teritoriul tarii si in apele teritoriale ale Marii Negre de patru avioane de vanatoare MIG, fapt repetat si la intoarcere, pe 20 decembrie.Stefan Andrei apreciaza ca vizita nu era necesara si putea fi amanata,dar Ceausescu s-a ambitionat sa demonstreze la nivel international cael controleaza situatia din tara. Chiar daca dialogul cu fostultraducator al vizitei lui Ceausescu, diplomatul persan JafarAhmadzadegan, a fost succint, el a reflectat aceeasi idee ca si fostulministru de Externe, Stefan Andrei: “La data cand s-a desfasuratvizita, deja cazusera alte guverne comuniste. Si mai ramasese doarRomania. Iar Romania, noi stiam, era sub o presiune puternica.Intelegerea dintre Washington si Moscova, de la Malta, a fost ca saprevaleze principiul dominoului. Incet, incet, Ceausescu a fost izolatatat de Occident cat si, mai ales, de Rusia, prin Gorbaciov. Or, prinvizita lui tocmai asta a vrut: sa arate ca nu e izolat. Dupa mine, el atinut sa demonstreze ca stapaneste situatia politica din tara. O sa vaspun mai multe cu prima ocazie…”, ne-a spus diplomatul persan, care ne-a dat mai multe amanunte pe parcursul celor cateva zile petrecute in Iran, insa a preferat sa o faca numai “off the record”.
Ultima vizita, o ambitie a lui Ceausescu
“Ultima vizita in Iran … nu era nevoie de ultima vizita in Iran pentru ca toate problemele economice ale Romaniei erau deja solutionate. In calitate de vice prim-ministru al Comertului Exterior pusesem de acord toate documentele cu tot volumul de relatii pe anul viitor. Dar ca sa nu para ca vizita lui Ceausescu era doar de plimbare, cu acest prilej se semnau documentele. Problema a plecat de la urmatoarea situatie: a fost Najibullah (lider comunist afgan -n.red.) in Romania, dupa Conferinta Nealiniatilor de la Belgrad (Conferinta a sefilor de stat si de guvern din tarile nealiniate din Asia, Africa si America Latina, desfasurata la Belgrad – n.red.) si i-a cerut lui Ceausescu sa il ajute sa ajunga la o intelegere cu fortele de opozitie. Ceausescu a fost receptiv si l-a trimis pe Mitea (Constantin Mitea, fost redactor-sef al ziarului Scanteia – n.red.) sa discute cu reprezentantii talibanilor in Pakistan si l-a mai trimis pe Stoian la Teheran (Ion Stoian – fost ministru de Externe in regimul comunist, n.red) pentru ca erau cam un milion de refugiati afgani si in Irak. Americanii ii sprijineau masiv pe talibani pentru ca nu doreau ca influenta Iranului sa creasca in Afganistan. Cand presedintele Iranului l-a primit pe Stoian, Khamenei, care acum este seful religios din Iran, i-a spus lui Stoian: “Eu am venit in Romania, sa vina si presedintele dumneavoastra pentru ca aceasta chestiune a Afganistanului este una foarte complicata si trebuie sa facem o discutie larga pe aceasta temai. Khamenei a spus ca nu poate in octombrie si astfel s-a hotarat la Congresul PCR din noiembrie ca vizita lui Ceausescu sa aiba loc in decembrie. Si astfel a plecat Ceausescu la Teheran.Seara, totusi, el m-a intrebat: Domnule, pot amana vizita? Eu i-am zis: Da, domnule presedinte, chiar si inainte de a ateriza avionul. Dimineata el insa a dat telefon la Timisoara, si a chemat la el acasa, inainte de a veni la aeroport, pe cei trei ministri: Aparare, Interne, Securitate, iar la Timisoara a vorbit cu Coman si cu Balan. “Mai, care este situatia?” a intrebat Ceausescu. “Liniste, ordine, disciplina, nu stiu ce… am aplicat indicatiile dumneavoastra”, i-au zis aia.
“Pai, tovarase Ceausescu, 40 au fost incinerati!”
Cand a venit din Iran – mi-a povestit Dinca dupa ce am iesit din inchisoare -, ca a fost acolo, la CC, l-a chemat Ceausescu cu Postelnicu. “Cum e, mai? Hai sa vorbim cu Dascalescu!” care se gasea cu Bobu la Timisoara. “Dascalescule, care este situatia?”. Ala a spus: “58 de morti”.”Cum 58 de morti? Ca tovarasa – adica ea, Elena, numai cu ea se tinea legatura – a spus ca sunt 11!”. “Pai tovarase Ceausescu, 40 au fost incinerati!”, i-a raspuns Dascalescu. “Cum, incinerati?” Se uita la ea, se uita la Postelnicu, Postelnicu zice: “Intrucat au fost persoane neidentificate, vagabonzi, am primit ordin – si-a aratat cu barbia spre ea – ca sa…” Deci, domnilor ziaristi, astia cand l-au anuntat ca poate sa plece erau deja peste 50 de morti si sute de raniti la Timisoara. Ei nu i-au spus! El, daca ramanea in tara, regimul tot cadea! Dar altfel se derulau lucrurile… cu mai putine victime!”
Iliescu a tolerat 29.000 de agenti rusi in Romania
In cadrul interviului, Stefan Andrei ne pomeneste si de starea de ocupatie sub care s-a aflat Romania dupa lovitura de stat din 1989, cand in tara au ramas, pana dupa 1992, 29.000 de agenti speciali rusi. Conform fostului ministru de Externe, reprosarea acestei situatii la Moscova, la sesizarea primului sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE), celebrul general Mihai Caraman, a dus la indepartarea acestuia din functie de catre conducerea FSN reprezentata de Ion Iliescu si Silviu Brucan. Daca in 1989-1990 in Romania se aflau circa 60.000 de agenti speciali rusi, unguri si iugoslavi, “in toamna lui 1991, mai erau 29.000 de militari sovietici, care erau imbracati civil si se numeau “visautniki” (ofiteri Spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale – n.red.)”, ne spune Stefan Andrei, afirmand ca stie acest lucru “din prima mana”. “In ’91 mai erau cam 29.000. Caraman i-a spus lui Roman si lui Magureanu. Cand au mers la Moscova, s-a discutat si despre retragerea lor de aici. Atunci, rusii au spus: noi nu mai vrem sa fie Caraman la DIE (SIE)!. Si… kaput”.
Material realizat pentru fostul ziar Ziua de Vladimir ALEXE si Victor RONCEA
Kommersant anunta azi ca s-a ajuns la un acord istoric intre Iran si Consortiul Nabucco. Realizat de Turcia cu sprijinul tacit al Statelor Unite, conform acestui acord gazul iranian va fi sursa prioritara de alimentare a conductei Nabucco. Intelegerea a fost prefigurata si in doua interviuri cu autoritatile iraniene, de la Teheran si Bucuresti, unul dintre ele publicat exact acum un an, pe 29 octombrie 2008. Interviu din Teheranpublicat in 29 octombrie 2008
“Iranul va fi un pol al lumii”
Dr. Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate al republicii islamice, s-a intretinut peste doua ore cu o delegatie a presei romane la Teheran
Ziaristii romani prezenti recent intr-o incursiune in Iran au avut ocazia sa intervieveze oficialitati politice si din domeniul securitatii, printre care se numara si Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate. Temele discutate in cadrul intalnirii prelungite, de peste doua ore, cu dr. Ali Bagheri, altfel si profesor de economie la Universitatea Imam Sadeq din Teheran, au fost legate atat de interesele romanesti si razboiul energetic, cat si de alegerile din SUA si preferintele iraniene. Cateva dintre aceste abordari, chestionate de jurnalistii Corneliu Vlad, Ion Cristoiu, Carmen Gavrila, Vlad Teodorescu, Raluca Lunculescu, Sergiu Olteanu, Marius Draghici si trimisul ZIUA, in randurile urmatoare.
Care este principala amenintare la adresa Iranului in actualul context geopolitic mondial?
Amenintarea asupra Iranului provine din mai multi factori. Ceea ce pot sa va spun eu este ca amenintarea, si asta nu numai pentru Iran, dar si pentru alte state din aceasta zona, o reprezinta prezenta trupelor straine in regiune, ceea ce a ridicat intregul nivel de instabilitate al zonei. Lipsa sigurantei reprezinta un pericol pentru orice stat. La est, in Afganistan, prezenta fortelor care au ocupat aceasta tara a determinat, de exemplu, in numai cativa ani, cresterea de aproximativ patru ori a traficului cu stupefiante. Inainte de invazia americana din Afganistan, in aceasta tara productia de droguri se ridica la aproximativ 2000 de tone anual, iar acum este de 8000 de tone. In acest moment, coalitia internationala, care declarase ca nu poarta discutii cu teroristii, acum urmareste negocieri tocmai cu talibanii. Acest fapt demonstreaza ca radacina credintei fortelor de ocupatie sau a celei talibane sunt unul si acelasi lucru. Practic, cei care au venit sa lupte impotriva terorismului trebuie sa isi recunoasca esecul in acest sens, lucru asupra caruia noi am insistat ani de zile. Cunoasteti poate mai bine decat mine povestea din Irak, o alta tara vecina aflata sub ocupatie. De aceea noi suntem de parere ca situatia este nesigura pentru toate statele din zona. Prima amenintare o reprezinta asadar aceasta prezenta straina in regiune. Elvetia si OMV versus Nabucco
Iranul este un exportator important de petrol si gaze. Teheranul are o pozitie geostrategica importanta. Ar fi interesant de aflat cat conteaza factorul politic si cel economic in exporturile energetice.
In relatiile pe care le-am avut cu tarile din cadrul formatului de negocieri 5 plus 1, in urma cu sase luni, noi am oferit mai multe propuneri care au incadrat trei probleme importante. Printre acestea s-au numarat subiectul politico-economic, de securitate si cel al energiei atomice, pentru care am raspuns in detaliu. In legatura cu subiectul economic, acolo s-a insistat ca Iranul este gata pentru a folosi tot potentialul energetic pentru cooperarea cu Europa. Am luat toate masurile pentru o cat mai buna cooperare cu Europa. S-a semnat un acord cu Elvetia pentru exportul de gaze. De asemenea, noi venim in intampinarea oricarei actiuni de investire de capital in domeniul energiei. Este bine de expus un lucru: energia nu este numai si numai un lucru ce tine de domeniul economic. Factorul si parametrul de securitate este de asemenea foarte important.
Care este pozitia Iranului fata de Nabucco in paralel cu noul proiect la care ati facut referire, al conductei catre o alta tara europeana, Elvetia?
Din punctul nostru de vedere, nu este niciun impediment ca Iranul sa fie parte integranta a proiectului Nabucco. Nu noi avem vreo problema. Tarile europene implicate au probleme cu statele prin care trece conducta Nabucco si ele trebuie sa si le rezolve singure. Este insa firesc ca Iranul sa nu astepte rezolvarea problemelor cu terte tari si ne rezervam dreptul de a participa la oricare proiect care implica direct gazele iraniene. In ce priveste acest proiect paralel, responsabila pentru constructia conductei de gaz Iran-Elvetia este numai partea elvetiana. O parte din acest proiect exista, iar cealalta parte urmeaza a fi construita in circa doi ani de zile. Traseul acestei viitoare conducte ce urmeaza a transporta gaze iraniene va fi pe relatia Iran-Turcia-Grecia-Albania – unde urmeaza a fi construit un terminal de energie – iar de aici, conducta va continua traseul prin Italia, Elvetia si apoi, posibil, Germania. In acelasi timp, amintesc ca OMV-ul din Austria a incheiat si el un acord separat cu partea iraniana care insumeaza cateva miliarde de dolari.
“Israelul este mult prea slab”
Pe fondul tensiunilor existe, Consiliul de Securitate iranian are in calcul un posibil atac extern din partea Americii sau Israelului ?
Filosofia alcatuirii unei armate inseamna ca o tara doreste sa se apere. Iranul a fost de mai multe ori amenintat de catre americani cu atacarea. Este firesc ca noi sa fim pregatiti pentru astfel de situatii. In legatura cu Israelul nu ne facem probleme. Israelul este mult prea slab sa intre in vreun conflict, fortele lor nu au putut sa alunge populatia din Palestina nici pe calea armelor. Nu putem sa nu criticam pozitia dumneavoastra, ca stat european, fata de astfel de amenintari externe la adresa unui stat suveran. Daca Israelul ameninta asa de usor state independente, Europa de ce nu ia nicio pozitie?
Vorbiti despre o solutie democratica pentru rezolvarea problemelor cu Israel, dar cum se face ca presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, in discursurile sale a folosit formule ca “Israelul trebuie impins in mare” sau “Israelul trebuie sters de pe harta lumii”?
Liderul nostru nu a spus niciodata asa ceva. Trebuie sa urmariti mai cu atentie contextul, ca jurnalisti, si sa nu va aflati sub influenta stirilor unor agentii internationale interesate in dezinformare. Trebuie sa aveti o privire mai acuta, mai obiectiva. Problema palestiniana se bazeaza pe votul fiecarei persoane care traieste in aceste teritorii. Toata lumea accepta ca sionistii au ocupat aceasta zona. Dar acest teritoriu pe care s-a instalat statul Israel apartine de drept poporului palestian, care nu a fost intrebat niciodata daca accepta aceasta ocupatie. Eu stiu istoria Romaniei; daca Romania a stat sub ocupatie otomana circa 400 de ani si apoi s-a eliberat, acesta nu este un lucru bun, va intreb? Dumneavoastra ar trebui sa aparati o solutie logica. Dumnezeu nu iubeste nici tiranul si nici pe cel care accepta tirania. In cursul celor 60 de ani de existenta a statului Israel, au fost lansate peste 100 de proiecte pentru crearea statului palestinian. De ce trebuie sa plateasca palestinienii pentru greselile europenilor? Pentru ca, daca va uitati in istorie, in timpul celui de al treilea Reich europenii sunt aceia care au ucis evrei. In Orient, nimeni nu a omorat evrei, crimele asupra evreilor au avut loc numai in Europa. Noi avem in Iran si locuri de rugaciune pentru evrei si avem, din punct de vedere istoric, cel mai bun comportament fata de evrei. Peste 60.000 de evrei traiesc aici si au sinagogi alaturi de moschei si de biserici. Suntem oameni civilizati. Problema este altundeva. Acolo unde au fost ucisi evreii, acolo trebuie gasita solutia.
Domnule Ali Bagheri, faceti istorie. Intelegem ca recunoasteti Holocaustul?
Daca noi am accepta existenta Holocaustului, aceasta ar fi impotriva intereselor dumneavoastra. Ar insemna ca am fi de acord ca evreii au fost ucisi chiar de conationalii dumneavoastra. Daca voi insistati ca ati facut acest lucru salbatic, noi nu avem nimic impotriva.
“Lumea va fi ori apolara, ori multipolara”
Cine credeti ca va castiga alegerile din SUA?
Nu cred ca este important daca un negru sau un alb va deveni presedinte. Subiectul cel mai important este ca ei trebuie sa isi corecteze viziunea fata de lume in general. Adica americanii au luat in urma cu sapte ani de zile niste masuri extreme si de abia acum isi dau seama si spun public ca au gresit. Atunci cand SUA au ocupat Irakul, aceasta tara a avut un surplus economic foarte mare, iar in prezent are un deficit de 250 de miliarde de dolari. Dupa parerea noastra, urmeaza sfarsitul perioadei unipolare. Lumea va fi ori apolara, ori multipolara. Nu conteaza daca va fi presedinte Obama sau McCain, ci cum vor schimba ei soarta Americii. Lumea trebuie sa aiba mai multe puteri printre care, ceea ce recunosc inclusiv neo-conservatorii americani, veti vedea ca se va numara si Iranul. Pagina realizata de Victor Roncea
Interviu din Bucurestipublicat in 9 iunie 2009 Iranul il asteapta pe Basescu si atacul
Intr-un interviu acordat in exclusivitate ziarului ZIUA, ambasadorul Republicii Islamice Iran in Romania, ES Hamid Reza Arshadi, face dezvaluiri despre intentiile de dezvoltare a rutelor de gaz iraniene din Europa si viitorul politic al regiunii. Iranul este pregatit pentru orice tip de atac, ne asigura ambasadorul, cu toate ca specialistii iranieni considera ca riscurile unui nou razboi in zona sunt limitate. Peste cateva zile, pe 12 iunie, in Iran se vor desfasura alegerile prezidentiale, in urma carora se asteapta ca Mahmoud Ahmadinejad sa castige un nou mandat. Ambasadorul Iranului apreciaza ca stabilitatea regiunii dorita de conducerea tarii trebuie sa fie si un obiectiv al Statelor Unite, la fel cum este si al Chinei, Rusiei, Indiei si Pakistanului, state cu care Iranul se afla impreuna in Organizatia Cooperarii de la Shanghai. Nu in ultimul rand, ambasadorul evidentiaza rolul Romaniei in acest spatiu sI ne reconfirma ca Ahmadinejad il asteapta pe Basescu.
Iranul a stabilit contracte pentru conducte de gaze, direct cu unele state ale Europei, independent de Nabucco si South Stream?
Bineinteles. Iranul a cautat sa aiba relatii si cu alte state. Existau angajamente anterioare legate de traseul conductelor, unde evident conditiile nu sunt favorabile. Am avut discutii cu mai multe state europene in vederea semnarii unor contracte pe termen lung si in prezent se afla in studiu traseele pe care le-ar urma conductele.
Care ar fi aceste state europene cu care este in discutii?
De exmplu Austria si Elvetia. Toate aceste proiecte au primit mai multe denumiri, in fuctie si de traseele discutate. In prezent suntem in negociere cu multe state care si-au exprimat intentia de a incheia astfel de proiecte si in momentul in care ele se vor finaliza vom anunta in mod oficial. Exista insa posibilitate ca traseele sa se schimbe si sa treaca prin mai multe tari. Nu noi avem nevoie de gazul Europei In ceea ce priveste Elvetia, compania EGL si Norsk Hydro din Norvegia au anuntat ca deja au incheiat un memorandum de intelegere sau un contract cu Iranul. Si atunci care ar fi celelalte multe tari cu care sunteti in discutie?
Asa cum am spus, suntem in negocieri cu tarile care ar putea sa se afle pe traseul eventual al conductelor si nu stiu daca e necesar sa le mentionez pe fiecare. Deocamdata totul se reduce la vointa reala a Europei de a obtine gazul din Iran. Atata timp cat exista aceasta vointa reala, toate celelalte probleme se vor solutiona. Suntem deschisi dialogului cu toate statele, indiferent de angajamentele lor paralele. Nu noi avem nevoie de gazul Europei ci Europa de gazul Iranului.
Care ar fi cantitatea maxima pe care Iranul ar putea sa o exporte in Europa indiferent de tara, presupunand ca ar fi toate conditiile indeplinite?
In prezent, resursele de gaze ale Iranului sunt in permanenta expansiune, se fac mereu noi descoperiri. De exemplu, in sudul Iranului, la Golful Persic, se pare ca ar exista zacaminte de 7-11% din totalul resurselor din intreaga lume. Exista insa mai multe etape de exploatare si acum se ajunge la cele finale. Oricum Iranul are cantitati suficiente de gaze pentru a furniza Europei si, dupa cum vam spus, nevoia Europei pentru aceste gaze este mai mare decat nevoia Iranului de a le vinde. Expertii sustin ca singura tara, pe langa Rusia, care poate sa asigure necesarul de gaze pe termen lung este Iranul. Noi nici nu putem astepta la nesfarsit ca Europa sa se decida daca vrea sau nu gazul iranian. In prezent avem discutii si cu India, China, Pakistanul, iar data fiind populatia acestor state, cantitatea care ar fi exportata ar fi considerabila.
Creti ca proiectul Nabucco, in lipsa gazului iranian, este fezabil?
La conferinta care a avut loc de curand la Praga expertii au confirmat ca fara Iran acest proiect nu ar fi fezabil.
Ahmadinejad are cele mai mari sanse
Saptamana aceasta presedintele Ahmadinejad se va confrunta cu contracadidatii sai, la alegerile prezidentiale. Care este situatia politica interna a Iranului in prag de alegeri?
Candidatii sunt implicati in vizite electorale prin tara pentru a atrage voturile oamenilor, iar pe 12 iunie vor avea loc alegerile in care oamenii isi pot exprima in mod direct votul. Candidatii sunt foarte activi si pe Internet, unde ii puteti gasi si dvs. Competitia este destul de stransa iar informatiile se schimba cu rapiditate. Se pare insa ca dl Ahmadinejad are sanse foarte mari sa castige alegerile.
Credeti ca presiunile care se pun acum asupra Iranului dinspre Occident au vreo interferenta cu unii dintre candidatii la alegeri? Exista un anume candidat favorizat in mod clar de Occident?
In conditiile actuale ale globalizarii, orice tara este supusa influentelor si poate sa exercite, la randul sau, influente, insa, in cele din urma, cel care are ultimul cuvant este poporul iranian. Nu exista un amestec, o interventie exterioara in treburile interne ale Iranului. Nici o tara nu si-ar putea permite acest lucru, dar cu siguranta un anume schimb de informatii care are loc in prezent poate avea o influenta.
Care sunt la ora aceasta prioritatile Iranului in politica externa?
In primul rand cred ca este vorba de stabilirea unei politici de detensionare cu celelalte state, apoi stabilizarea relatiilor cu celelate state in jucarea unui rol pozitiv activ pe scena internationala dar si in zona. De asemenea, se fac eforturi in vederea instaurarii pacii si dreptatii in regiune. Ar putea deveni Iranul membru cu drepturi depline al Organizatiei Cooperarii de la Shanghai? In prezent suntem membru invitat si am solicitat sa devenim membru plin. Depinde insa de deciziile care se vor lua la urmatoarea intrunire a sefilor de la summitul organizatiei. Ne asteptam sa fie pozitive.
Venirea atacului e ca o raceala
Excelenta, aproape in fiecare saptamana apare cate un scenariu referitor la iminenta atacare a Iranului, fie din partea Israelului, fie din partea SUA, fie din partea extraterestrilor. Conform expertilor dvs in securitate, credeti ca acest lucru este chiar posibil sau avem de a face doar cu speculatii politice?
Intr-un fel este la fel de posibil ca si posibilitatea ca dvs sa luati o raceala, o gripa. Tehnic insa, potrivit unui studiu recent, aceasta probabilitate este mica si in aceste conditii ar fi oricum un lucru de mare amploare. Dat fiind ca aceste sanse sunt totusi si masurile de prevenire sunt foarte puternice. Cei mai realisti analisti militari sustin ca aceasta probabilitate este insa foarte mica in viitorul apropiat. Cu toate acestea, Republica Islamica a luat toate masurile care se impun pentru a face fata unui posibil atac. Intreaga tara, armata si structura de securitate nationala sunt pregatite sa contracareze, in orice clipa, orice tip de atac. Dar, va spun, aceste lucruri nu ne influenteaza viata cotidiana. Sunt doar cateva tari care ne acuza constant ca am dori sa atacam Israelul. Tocmai ei sunt cei care ataca de fapt, la nivel oficial, statul nostru.
SUA si Iranul sunt mari vectori geopolitici
De cand s-a schimbat conducerea la Casa Alba se intrevede vreo schimbare in relatiile americano-iraniene?
Da, au avut loc schimbari la nivelul tonului SUA la adresa Iranului, de asemenea si in textele oficiale. Rezultatul venirii lui Obama la Casa Alba este semnul unei schimbari. Este insa importanta producerea unor schimbari la nivelul actiunilor concrete. Am primit insa semnale contradictorii. Sunt voci care, in continuare, vorbesc amenintator la adresa Iranului, care sustin prelungirea sanctiunilor impotriva Iranului, dar si voci care spun ca au intins o mana Iranului si ca doresc stabilizarea relatiilor. Ca diplomat sunt optimist si cred ca vom vedea in practica aceste schimbari. Important este ca nu Iranul este cel care a rupt relatiile cu America. America a intrerupt in mod unilateral aceste relatii si a supus Iranul la sanctiuni. Asa ca noi asteptam ca America sa fie cea care sa remedieze aceste legaturi.
Cat timp au fost petrolisti la Casa Alba au atacat Irakul pentru petrol, pe de o parte. Pe de alta parte, in 2006 si 2007, consumul de petrol si gaze a crescut exponential, cu vreo 20-30% iar la granita cu Mexicul au facut o statie de gaz lichefiat. Pentru ca la Casa Alba nu mai sunt petrolisti, este posibil ca relatiile dintre Iran si SUA sa devina din ce in ce mai bune?
Importanta pe care o reprezinta Iranul are mai multe laturi. Pozitia geopolitica a Iranului este unica in Orientul Mijlociu. 70% din energia lumii trece fie prin sudul Iranului fie pe la Golful Persic, prin nord, pe la Marea Caspica. Atat sustinatorii nostri cat si dusmanii nostri spun ca rolul pe care Iranul il va juca in evolutiile ulterioare in Golful Persic este unul extrem de important. Un aspect important ar putea sa il reprezinte si relatiile dintre companiile petroliere. Cred ca la nivel macro, politica unei tari este de o asemenea dimensiune incat indivizii nu pot sa o schimbe si existenta acestor interese petroliere nu poate sa schimbe per ansamblu situatia. Sloganul pe care Obama l-a avut in timpul campaniei electorale este cel al schimbarii. In plus, pentru prima data in istoria SUA un afro-american este presedinte si asta arata ca poporul american a inteles ca politicile practicate anterior nu serveau intereselor lui. Noi credem ca noua administratie ar putea sa imbunatateasca relatiile. Credem ca aceste schimbari nu pot fi unele de fatada, ci trebuie sa fie unele fundamentale. Inca nu am abandonat speranta ca relatiile vor fi mai bune.
Care sunt relatiile cu cealalta super-putere a lumii, Rusia? Chiar daca sunteti impreuna cu Rusia, China, Pakistan si India in Organizatia Cooperarii de la Shanghai, stim ca au avut loc recent si niste intalniri la nivel bilateral.
Rusia este un important vecin al nostru si noi incercam, in principiu, sa avem relatii cat mai bune cu toti vecinii nostri, la cel mai inalt nivel posibil. Viitorul regiunii se bazeaza pe aceste relatii.
Teheranul nu a uitat Bucurestiul
Daca Organizatia Cooperarii de la Shanghai, din care faceti parte, poate fi asemuita cu o NATO si o UE la un loc, putem spune ca si noi suntem vecini cu Iranul, pe Marea Neagra. Cu Romania aveti stabilite actiuni diplomatice concrete, schimburi comerciale, culturale sau politice? In trecut am avut relatii foarte bune…
Presedintele Academiei Romane, insotit de o importanta delegatie stiintifica, a fost, recent, in Iran. In domeniul comercial exista schimburi in acest moment , dar ca diplomat si vorbind sincer, nu sunt multumit de nivelul acestora, potentialul fiind mult mai mare decat este in prezent. La nivel politic exista schimburi de delegatii si speram ca ele se vor dezvolta sI vor ajunge la nivelul pe care ni-l dorim. Cu doua saptamani in urma, presedintele Consiliului Gardienilor a fost in Romania pentru a se intalni cu reprezentantii Curtii Constitutionale si cu alte autoritati de la Bucuresti. Dat fiind trecutul bun al relatiilor cu Romania, speram ca pe viitor ele se vor dezvolta la toate nivelurile si in toate domeniile. De asemenea directorul Centrului de Studii al Ministerului de Externe de la Teheran a participa zilele acestea la un semniar important organizat de Eurisc.
Ultima data cand am vorbit despre posibilitatea unei intalniri dintre presedintele Ahmadinejad si presedintele Basescu ramasese ca s-au transmis invitatii la nivel de Minister de Externe. Ce s-a intamplat mai departe?
Si in Romania autoritatile au fost si sunt implicate in alegeri, iar in Iran de asemenea.
Dar Basescu mai este asteptat in Iran?
Da. Autoritatile iraniene sunt pregatite sa il primeasca.
Hamid Reza Arshadi, omul Teheranului la Bucuresti, prezinta varianta oficiala a incidentelor postelectorale. Rezumat: alegerile au fost democratice, totul s-a desfasurat ca la carte, iar poporul si-a demonstrat increderea in sistemul republicii islamice. Arshadi (foto) transmite insa Europei ca, daca va continua sa aiba o atitudine ezitanta, „locurile goale vor fi ocupate de un alt partener“.
Corneliu Vlad: In decursul ultimei luni, alegerile prezidentiale si tulburarile produse in Iran au fost subiectul principal al stirilor si analizelor din presa internationala. Cum apreciati, Excelenta Voastra, desfasurarea celui de-al zecelea scrutin al alegerilor din Republica Islamica Iran? Hamid Reza Arshadi: Cel de-al zecelea scrutin organizat în Iran de la Revolutia Islamica din 1979 s-a desfasurat cu o participare la vot a aproximativ 85% din electorat, într-un mod complet democratic, competitiv, transparent si liber, iar presedintele ales a obtinut 63% din voturi. Alegerile s-au desfasurat în conditii de siguranta, fara nici un fel de nereguli, fiind asigurata prezenta reprezentantilor celor patru candidati la centrele de vot si apoi la deschiderea urnelor si numararea voturilor. Conform rezultatelor anuntate, Dl. Mahmoud Ahmadinejad a obtinut majoritatea sufragiilor în aproape toate provinciile de pe teritoriul Iranului. Prezenta a aproximativ 40 de milioane de oameni la vot reprezinta cea mai ridicata cota de participare la alegeri în cei treizeci de ani care au trecut de la Revolutia Islamica si, mai mult, este considerata un record în lume, iar faptul ca electoratul, indiferent de preferinte, se implica în acest eveniment de uriasa amploare reprezinta un motiv de mândrie pentru sistemul islamic. Prezenta poporului iranian la urne constituie în fapt un vot favorabil acordat sistemului republicii islamice, deoarece participarea la vot demonstreaza ca poporul este constient de rolul sau si voteaza asadar în favoarea unitatii si mândriei nationale. Este o grava eroare sa se presupuna ca s-a produs o plasare în tabere adverse a 24 de milioane de persoane, pe de o parte, si a 14 milioane de persoane în partea opusa, deoarece atât cei care l-au votat pe presedintele ales, cât si cei care i-au votat pe contracandidatii sai sunt în egala masura devotati si au încredere în sistemul islamic. La alegeri, electoratul prezinta preferinte diferite, însa în ceea ce priveste credinta în sistemul actual si sustinerea republicii islamice, împartasesc cu totii aceleasi puncte de vedere. Prin urmare, participarea masiva a electoratului si sprijinul acordat candidatilor preferati este un exemplu de exercitare a unei democratii reale, situatie care, din pacate, nu exista în multe tari din zona si din lume. Trebuie sa precizez faptul ca R.I. Iran monitorizeaza cu atentie toate luarile de pozitie si abordarile diverselor state fata de evenimentele recente survenite dupa alegerile prezidentiale si, fara îndoiala, va avea în vedere aceste atitudini în reglementarea relatiilor viitoare.
C.V.: Cum apreciati politicile Europei si chiar intentia României de a fi un mediator în problemele legate de programul nuclear iranian si de conflictele din zona Orientului Mijlociu? H.R.A.: Tinând cont de calitatea de membru al Tratatului de Neproliferare si a AIEA, este dreptul legitim al R.I. Iran ca, în cadrul reglementarilor AIEA si Tratatului de Neproliferare, sa-si desfasoare activitatea nucleara civila. Pe de-o parte, asa cum autoritatile iraniene au anuntat în repetate rânduri, armamentul nuclear nu îsi gaseste sub nici o forma locul în politica de aparare a Iranului, care a fost si va fi întotdeauna un promotor al politicii de dezarmare în lume si zona Orientului Mijlociu. Relatiile Iranului cu Europa nu trebuie sa se limiteze la o problema minora cum este polemica nucleara, care poate fi solutionata cu usurinta în cadrul AIEA. Nu trebuie permis ca aceste probleme sa influenteze celelalte dimensiuni ale relatiilor cu aceste tari. Un aspect important este ca cele 118 de state membre ale miscarii de nealiniere, ce alcatuiesc o mare parte a comunitatii internationale, sustin punctul de vedere al R.I. Iran în aceasta privinta, prin urmare, nu trebuie sa gresim considerând ca pozitia unui numar restrâns de state reprezinta de fapt opinia întregii comunitati internationale. Dat fiind ca noi credem mai degraba într-o solutie fundamentala care sa trateze cauza si sursele disensiunilor (politica proactiva) mai mult decât într-o abordare divizata, suntem convinsi ca solutia pentru criza din Orientul Mijlociu consta în organizarea unor alegeri generale la care sa participe toti palestinienii. Si asta pentru ca radacinile crizei din Orientul Mijlociu sunt ocupatia si agresiunea, iar atât timp cât ocupatia si agresiunea vor continua, nu se poate imagina nici o perspectiva pozitiva de solutionare a crizei. Asa cum R.I. Iran a subliniat, în repetate rânduri, solutia pentru criza din Orientul Mijlociu consta atât în organizarea unor alegeri generale la care sa participe locuitorii Palestinei, fie ei musulmani, crestini sau evrei, cât si în întoarcerea refugiatilor palestinieni din intreaga lume, astfel încât acestia sa-si poata decide singuri destinul si viitorul.
Teheranul nu va astepta mult dupa Europa
C.V.: Cum apreciati perspectiva atitudinii politice viitoare adoptate de Uniunea Europeana în raport cu R.I. Iran? H.R.A.: Îndepartarea Uniunii Europene de pozitiile adoptate recent în decursul alegerilor prezidentiale din R.I. Iran si adoptarea unei abordari pozitive, precum si consolidarea spiritului cooperarii cu statul si natiunea iraniana ar putea deschide un capitol nou al relatiilor dintre Iran si Uniunea Europeana. O astfel de abordare ar primi un raspuns favorabil din partea Iranului. Strategii europeni reflecteaza asupra cooperarii cu Iranul, având convingerea ca existenta în Europa a unor divergente tactice sau practice privind Iranul nu poate constitui un obstacol în calea interactiunii cu aceasta tara. În încercarea de a-si îndeplini prioritatile politice si diplomatice în zona Orientului Mijlociu, oficialii europeni au o nevoie strategica de rolul pivotal pe care îl joaca Iranul. Ei stiu foarte bine ca puterea regionala pe care o detine Iranul nu poate fi negata, iar Europa trebuie sa recunoasca aceasta pozitie a Iranului si sa stabileasca un dialog cu R.I. Iran. Criza economica si financiara mondiala poate fi un prilej pentru mobilizarea industriilor, investitiilor si capacitatilor Iranului în beneficiul intereselor comune cu Uniunea Europeana. Însa o preconditie a acestui lucru o constituie revizuirea conduitei tarilor europene si eliminarea sanctiunilor ilegale care vizeaza în mod direct poporul iranian. Istoria îndelungata a relatiilor Iranului cu Europa arata ca, în ceea ce priveste interesele comune, Europa nu a avut niciodata de suferit de pe urma colaborarii cu Iranul si îsi poate mentine avantajele legitime ale acestei cooperari.
C.V.: Ce politica va adopta Iranul în cazul unei eventuale intariri a sanctiunilor împotriva sa? H.R.A.: Dezvoltarea Iranului nu va fi legata de atitudinea ezitanta a unor state europene. Locurile goale vor fi ocupate de un alt partener corespunzator. Aceste sanctiuni sunt ilegale si, pe lânga faptul ca sunt îndreptate împotriva poporului iranian, vor sfârsi prin a aduce prejudicii Europei.
Cuvinte mari: „Dreptate, pace, siguranta in lume”
C.V.: Care este agenda de lucru a R.I. Iran în ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu România? H.R.A.: Iranul doreste sa stabileasca un parteneriat de colaborare cu Europa în ceea ce priveste chestiunile bilaterale, regionale si internationale. Iranul îsi planifica în prezent o noua etapa a relatiilor sale în toate domeniile, în special cel economic, iar principalii sai parteneri comerciali externi urmeaza a fi identificati si selectati. Prin umare, sunt asteptate indicii si semnale concrete din partea unor tari europene, inclusiv România. În ceea ce priveste dimensiunea relatiilor bilaterale, la fel ca în trecut, Teheranul doreste sa colaboreze cu Bucurestiul în vederea consolidarii relatiilor cu acesta, în toate domeniile.
C.V.: Care este reactia autoritatilor si poporului iranian fata de uciderea Marwei al-Sharbiny, femeia musulmana de nationalitate egipteana? H.R.A.: Tragicul incident al uciderii Marwei al-Sharbiny, o musulmana de nationalitate egipteana cu domiciliul în Germania, a îndurerat profund poporul iranian, musulmanii din întreaga lume si pe orice sustinator al drepturilor omului. În numele meu personal si al natiunii iraniene, condamn orice forma de manifestare a rasismului, oriunde în lume. Orice actiune inumana, opresiva, îndreptata împotriva oricarei etnii, natiuni, religii sau credinte este un fapt abominabil. Sper ca, prin eforturile sustinute ale oamenilor din întreaga lume, vom fi martorii eliminarii discriminarii rasiale si instaurarii convietuirii pasnice, conform principiilor morale si respectului pentru drepturile celuilalt. Este realmente uimitor cum, in cel mai sigur loc pentru exercitarea justitiei, o persoana nevinovata primeste 17 sau 18 lovituri de cutit, în prezenta sotului si copilului sau, timp în care Politia germana nu face decât sa observe incidentul si, mai mult, atunci când sotul victimei îi sare în ajutor, politia trage focuri de arma asupra lui. Oare o asemenea fapta, alaturi de abuzurile cumplite si torturile din închisoarea Abu Ghraib (Irak) sau Guantanamo, uciderea oamenilor nevinovati din Gaza, femei, copii, barbati civili si utilizarea unor arme chimice precum fosforul alb, fara ca Occidentul si Europa sa reactioneze corespunzator, nu trezeste în constiinta internationala banuiala ca abordarea si exagerarea unor evenimente produse în Iran au de fapt un fundament politic si sunt expresia unei politici de dublu standard? Oare nu a sosit momentul sa luam masuri pentru instaurarea dreptatii, pacii si sigurantei în lume, fara partiniri politice? www.gardianul.ro
April 29th, 2011 
VR 
Interviu in exclusivitate cu ambasadorul Iranului in Romania, Excelenta Sa Bahador Aminian Jazi, fost director al Centrului de Studii Strategice din Teheran si decan al Scolii de Relatii Internationale de pe langa MAE iranian
O alta fata a politicii internationale ne este oferita de Excelenta Sa, Bahador Aminian Jazi, noul ambasador al Republicii Islamice Iran la Bucuresti, care ne-a acordat un interviu, in exclusivitate, in care am tratat problemele Orientului Mijlociu, de la rolul “dezvaluirilor” Wikileaks la valul de revolte populare musulmane si de la resursele de energie ale Iranului la facilitatile lui nucleare si amenintarile externe fara sa uitam de Basescu si Ahmadinejad. Situatia in lumea araba este inca turbulenta in urma caderii regimului pro-american de la Cairo si a raspandirii miscarilor de protest din Tunisia si Egipt in Yemen, Bahrein, Libia si alte state arabe, dintre care ultimul este Siria. Ambasadorul si profesorul Bahador Aminian isi indreapta atentia asupra liantului religios si social al acestor revolte si ofera o perspectiva diferita de tot ceea ce apare in aceste zile in presa occidentala, folosita pe post de arma de razboi, dupa modelele consacrate deja in operatiunile asupra fostei Iugoslavii si Irakului. Momentan, interesele Statelor Unite, care incearca sa-si reconfigureze intreaga politica asupra “Marelui Orient Mijlociu”, se intersecteaza cu dorintele popoarelor oprimate din regiune aflate in cautarea justitiei sociale, considera diplomatul de la Teheran, care mai afirma ca, la fel ca in cazul Irakului, americanii vor fi obligati pana la urma sa accepte vointa populara, dominata de factorul religios, care anima si organizatiile de tipul Fratiei Musulmane. Ca un paradox, ambasadorul arata ca tocmai democratia a dus in Palestina la victoria Hamas-ului, ceea ce Israelul nu a putut accepta. Dar solutia este, in opinia sa, Referendumul, dupa modelul in care deja a fost impartit Sudanul. Expertul iranian subliniaza ca, pentru americani, importanta geostrategica a regiunii este, in unele zone, chiar mai mare decat cea acordata propriului teritoriu. Ambasadorul Iranului mai observa ca turbulentele din Orientul Mijlociu sunt indreptate de fapt impotriva unor sisteme militariste si totalitariste, ca si in Egipt, care au fost si sunt sprijinite activ de Statele Unite, amintind ca in Bahrein, in ciuda regimului autoritarist, care acum incearca sa inabuse in sange revolta populara, se afla baza navala a Flotei a 5-a a SUA. Dr. Bahador Aminian Jazi afirma ca Iranul nu poate fi afectat in ciuda incercarilor evidente ale serviciilor speciale occidentale de a transforma fluxul in reflux si admite ca exista posibilitatea ca in statele asupra carora s-a revarsat valul musulman vointa poporului sa fie infranta de operatiunile de culise, atent organizate de diverse retele, cum ar fi cea a lui George Soros. De altfel magnatul ungro-american a amenintat deja regimul de la Teheran, la CNN, cu iminenta “cadere”, in decursul anului in curs. Si Agentia privata de intelligence Stratfor urmareste cu atentie situatia din Iran si Iark, dupa cum reiese din ultima sa analiza pe aceasta tema, Iran, Irak and the next move. In ce priveste relatiile cu Romania, ambasadorul afirma ca Ahmadinejad il asteapta pe Basescu, iar presedintele Romaniei si-ar fi exprimat interesul in efectuarea vizitei la Teheran. Fie si numai pentru a enerva opozitia de la Bucuresti ca nu va avea soarta lui Ceausescu, adaugam noi.
Posted in 
Tags: 
