Victor Roncea Blog

Pe fondul activității Asociației “Andrei Glavina,” înființată la Triest în aprilie 1994, a editării primei publicații periodice în dialect istroromân de către Dr. Petru Rațiu, a participării la numeroase Congrese internaționale ale U.F.C.E. și ale Consiliului Europei, precum și a organizării la Universitatea din Pola a Simpozionului “Istroromânii ieri, azi, mâine” în martie 2000, cu participare științifică și oficială internațională, existența graiului istroromân, unul dintre cele patru dialecte românești, a ajuns la cunoștința Consiliului Europei.
Ca semnatară a Chartei Europene a limbilor regionale și minoritare (C.E.L.R.M.), Croația se află sub monitorizarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. La 12 martie 2008, Consiliul Europei (C.E.) a făcut public Raportul Comitetului său de Experți privind aplicarea de către Croația a C.E.L.M..R., care prevede un mecanism de control pentru evaluarea periodică a aplicării acesteia. În capitolul 2, Raportul Comitetului de Experți, “Evaluări privind aplicarea părților a II-a și a III-a ale Chartei,” acesta se referă, în premieră absolută, la dialectul istroromân (subcapitolul 2.1.2, & 48, istroromâna).
Pe baza Raportului oficial al Comitetului de Experți, deputatul din R. Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (A.P.C.E.), Vlad Cubreacov, a depus la 17 aprilie 2008 “Proiectul de Rezoluție privind situația culturală dificilă a minorității istroromâne”, înregistrat ca document al C.E. cu nr. Doc. 11595, semnat de 34 de deputați din 20 de state membre ale Consiliului, cerând recunoașterea drepturilor lingvistice și culturale pentru comunitatea istroromână, în acord cu standardele europene.
Anterior, în vederea aderării Croației la Uniunea Europeană, un pas a fost făcut printr-o decizie a Ministerului croat al Culturii din 27 august 2007 prin care graiurile istroromâne au fost declarate “bun cultural nematerial” și incluse pe Lista bunurilor culturale croate nemateriale protejate. Se tratează de protecția rezervată unor manifestări etno-folclorice, dar nu aceleia a unei limbi, prevăzute de C.E.L.R.M., care prevede, spre exemplu, grădinițe de copii în limba populației minoritare, ore la școală în limba aceleiași populații, emisiuni în graiul acesteia la TV și radio local, etc.
La manifestările în sprijinul populației istroromâne, ca acelea ale “Asociației Decebal” la Triest în anul 2007, și la Sibiu, organizate împreună cu Asociația “Astra” în 2008, prilejuite de expoziția de documente din istoria istroromânilor a doctorului Ervino Curtis, s-a răspuns pe teritoriul croat cu organizarea unui program coordonat de dna. Zvezdana Vrzić, finanțat de autoritățile regiunii Istria, de NYU (Universitatea din New-York), care se bucură și de sponsorizarea TRACE, deși dna. Vrzić nu cunoaște dialectul istroromân sau limba română și în general nici o limbă romanică scrisă și vorbită. În cadrul acestui program a avut loc între 10-12 iulie 2009 la Jeian și Sușnievița un seminar axat pe un proiect întitulat “Ocrotirea limbii vlașchi sau jeianschi” care s-a repetat la 24 iunie 2010, la Sușnievița, consacrat aceluiași proiect al dnei. Vrzić.
De la început se observă că limba este tratată foarte reductiv, fiind retezată de rădăcina și legăturile ei firești cu limba română și aceasta este o tendință – sau un program- care nu poate tutela o limbă în pericol iminent de dispariție, ci numai a o slăbi (anula). În ce constă această “tutelă” sau ocrotire a zisei limbi “Vlașchi sau Jeianschi”? Ea constă în simpla scriere la calculator, “digitalizare”, a unor scurte povestiri în graiul “vlașchi” sau “jeianschi” și în editarea unui CD audio, cu un vocabular minim, chemat “limba de saka zi” (limba de fiecare zi). Limba se preconizează a fi scrisă după ortografia croată și s-a creat în acest scop un site pe internet, https://www.vlaski-zejanski.com și cu aceasta se consideră rezolvată problema limbii!

(more…)