“Acolo, în faţa „duhovnicului neamului”, cum i s-a spus pe bună dreptate, am înţeles cu adevărat ce înseamnă frumuseţea simplităţii, aceea pe care o tot căutam eu, fotografiind în dreapta şi-n stânga. Am înţeles, de asemenea, ce înseamnă că Dumnezeu a făcut omul după chipul şi asemănarea Sa. Am văzut-o pe chipul Părintelui Iustin. Astfel, am reuşit să mă întorc la rădăcini şi să-mi găsesc adevărata cale.“
Muzeul Municipiului Bucureşti găzduieşte în perioada 20 octombrie – 20 noiembrie 2015 expoziţia-eveniment “Alăptarea e Iubire”, de Cristina Nichituş Roncea, fotografă care revine pe simezele Palatului Suţu, unde a mai fost prezentă şi cu foto-povestea “Precum în cer – Călătorie prin lumea ortodoxă românească”. De data aceasta “Alăptarea e Iubire” iese în stradă, urmând ca în aer liber, pe gardul care înconjură clădirea istorică a Palatului Suţu, să prezinte publicului dragostea mamelor faţă de pruncii lor în 70 de fotografii şi mesaje. “Este o expoziţie-minune”, o recomandă marea personalitate a culturii române Mariana Nicolesco. “Fotografiile Cristinei Nichituş Roncea au reuşit să demonstreze un adevăr tainic: copiii sunt îngeri!”, afirmă profesorul Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie “Dimitrie Gusti” al Academiei Române despre imaginile din proiectul “Alăptarea e Iubire”. La vernisajul expoziţiei, care va avea loc la Palatul Suţu din Piaţa Universităţii, str. I. C. Brătianu Nr. 2, marţi, 20 octombrie, la ora 18.00, participă, printre alţii, Peter Hurley, cunoscutul irlandez îndrăgostit de tradiţiile româneşti, biofizicianul Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică, şi Mara Popescu, consultantă în alăptare şi totodată protagonistă a proiectului, împreună cu copiii săi.
Fiind vorba de un Concurs Internaţional de Canto la care au participat 430 de concurenţi din 41 de ţări, putem să ne bucurăm din inimă de succesul tinerilor artişti români, ca şi de roadele Cursurilor de Măiestrie Artistică, Master Class, pe care le ofer în cadrul manifestărilor Darclée.
Conferinţa a fost susţinută de dr. bioetician Virgiliu Gheorghe în data de 5 Octombrie 2014 la Paris – Parohia Ortodoxă Română Sf.Parascheva şi Sf.Genoveva.
Asa cum prevedem in articolele precedente pe acest subiect, Directorul reputatului Ansamblu “Dor Transilvan”, Tiberiu Groza, a devenit tap ispasitor in scandalul colindului “antisemit” si drept urmare si-a dat demisia, cu o demnitate impresionanta, pentru a nu afecta imaginea ansamblului folcloric pentru care si-a dedicat o buna parte din viata. “Imi sustin in continuare punctul de vedere privitor la faptul ca nu exista colinde antisemite”, afirma intemeiat artistul clujean. Felicitandu-l pentru atitudinea sa demna si crestineasca, redau aici Comunicatele sale in integralitatea lor, pentru ca, din pacate, nu au fost prezentate decat prin extrase in presa si astfel s-au pierdut multe detalii interesante, cum ar fi cel evidentiat in titlu, si anume ca producatorul TVR Cluj, Adrian Rozenberg, a avut si a ascultat colindele cu patru ore inainte de transmisie, aprobandu-le intrarea pe post. Ia sa vedem, acum ca romanul si-a dat demisia, va fi sanctionat si mozaicul nostru de catre CNCD, TVR si toate vocalele ambasade sarite cu bocancii pe colindele romanesti? Intreb si eu, nu dau cu parul!
ULTIMUL COMUNICAT DE PRESA
Ca urmare a escaladarii scandalului privitor la difuzarea pe postul TVR Cluj a colindului ansamblului folcloric Dor Transilvan, din dorinta sincera de a stinge cit mai repede si cit mai onorabil acest nefericit accident, ma simt obligat sa aduc noi lamuriri asupra conjucturilor in care el s-a produs.
In anul 2009 am realizat pentru ansamblul folcloric Dor Transilvan pe care il conduc un album cu colinde culese din localitatea Birlea, judetul Cluj.
Albumul de colinde contine 26 de colinde traditionale a caror vechime este mai mare de 100 de ani. Din nefericire, colinda interpretata de ansamblul Dor Transilvan pe postul de televiziune TVR Cluj si aflata pe acest album, contine versuri care fac referire la neamul evreiesc, fapt pentru care ea este considerata de comunitatea evreiasca din Romania ca fiind o colinda antisemita. Imi sustin in continuare punctul de vedere privitor la faptul ca nu exista colinde antisemite. Colindatorii cind colinda nu instiga la discriminarea etniei evreiesti. Nici colindatorii si nici cei colindati nu isi asuma o atitudine ostila fata de evrei. Din acest motiv nu pot considera colindele ca fiind antisemite. Las specialistilor etnologi ultimul cuvint in a interpreta corect daca exista colinde antisemite sau nu.
In calitate de Manager al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale am colaborat intotdeauna foarte bine cu reprezentantii comunitatilor etnice din judetul Cluj in scopul cunoasterii si punerii in valoare a culturii specifice fiecarei comunitati. Astfel realizam anual zeci de manifestari in care sunt promovate valorile culturale ale comunitatilor etnice din judetul Cluj. Pe perioada celor 9 ani de manageriat la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale am promovat atit cit am putut cultura evreiasca si pe reprezentantii sai cei mai de seama. Nu am avut niciodata manifestari ostile sau afirmatii defaimatoare la adresa comunitatii evreiesti. Dimpotriva, am colaborat cu cei mai apreciati reprezentanti ai comunitatii.
In fiecare an suntem coorganizatori ai concertelor de muzica clezmer sustinute de formatia Mazel Tov din Cluj Napoca. In fiecare an, din cei 15 ani de cind organizez festivalul “Serbarile Transilvane”, ansamblul Mazel Tov este invitat si participant in festival. In semn de apreciere a activitatii lor, cu prilejul aniversarii a 10 ani de activitate, formatiei Mazel Tov i-am acordat trofeul festivalului “Serbarile Transilvane”. Cu Paneth Farcas, marele tenismen si antrenor al echipei nationale a Romaniei la tenis de masa, supravietuitor al lagarelor fasciste, am colaborat la realizarea si editarea cartii memorialistice a domniei sale inca dinainte de a deveni director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale.
In anul 2010 am organizat un concert al renumitei formatii de muzica clezmer Kroke (Polonia) la Cluj Napoca. Pentru cei mai putin familiarizati cu formatiile de muzica clezmer precizez ca formatia Kroke este cea care a asigurat coloana sonora a filmului “Lista lui Schindler” al regizorului Steven Spielberg. Exemplele ar putea continua dar le gasiti pe site-ul institutiei noastre.
Asumindu-mi in totalitate responsabilitatea pentru selectia colindelor de pe albumul editat, precum si pentru neinspirata propunere de colind facuta la TVR Cluj, pentru stingerea acestui scandal, am luat decizia de a-mi prezenta demisia de onoare din functia de manager al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Pentru a nu lasa oprobiul public asupra ansamblului Dor Transilvan si a tinerilor nevinovati care-l compun am decis sa demisionez si din functia onorifica de Director artistic al ansamblului.
Astazi am prezentat presedintelui Consiliului Judetean Cluj, demisia mea din functie si tot astazi am anuntat conducerii sindicatului RATUC demisia mea de la ansamblul folcoric Dor Transilvan. Doresc ca demisia mea sa dea satisfactie tuturor celor lezati de nefericitul incident.
Sunt convins ca cercetarile demarate de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii vor duce la aflarea adevarului deplin in acest caz si sper ca odata aflat adevarul asupra celor intimplate, comunitatea evreiasca din Romania sa-si spulbere temerile de posibilele manifestari antisemite ale romanilor.
Multumesc presei clujene ca mi-a oferit posibilitatea sa-mi prezint explicatiile referitoare la cele intimplate. Ironia vietii face ca un crestin si un evreu sa raspunda pentru un incident considerat antisemit. Eu pentru ca am recomandat colindul iar el pentru ca l-a difuzat!
Doresc ca sarbatorile de Craciun sa gaseasca pe toti romanii, de orice etnie ar fi, in iertare si comuniune, in concordanta cu spiritul acestei mari sarbatori.
Tiberiu Groza
Cluj Napoca, 13.12.2013
Comunicatul anterior:
COMUNICAT DE PRESA
Constatind cu mare regret inflamarea mass mediei si a reprezentantilor comunitatii evreiesti din Romania privitor la transmiterea pe postul TVR3 a colindului interpretat de ansamblul folcloric Dor Transilvan, considerat a fi un colind antisemit, ma simt obligat sa transmit prezentul comunicat pentru intelegerea corecta si completa a gafei produse cu aceasta ocazie.
Vineri, 6 Decembrie, am fost solicitat de TVR Cluj sa particip la o emisiune de lansare a noului program al TVR3. Mi s-a solicitat sa aduc si colindatori care sa cinte doua colinde. In ziua realizarii emisiunii, am trimis realizatorilor CD-ul, cu propunerea celor doua colinde. Cele doua colinde poarta titlurile “Ingerul Domnului” si “Aseara, pe inserate”.
Colindele au fost alese dintre cele 26 de colinde existente pe CD, pe criteriul de a nu fi prea lungi si nici prea cunoscute, pentru ca ansamblul sa nu apara pe posturile de televiziune cu aceleasi colinde, an de an.
Desi le-am ascultat de multe ori, nu am realizat ca ele pot sa ofenseze o comunitate pentru care am tot respectul. Cu patru ore inaintea emisiunii, am trimis, la cererea realizatorilor TVR, CD-ul si propunerea cu colindele. Se pare ca nici realizatorii emisiunii nu au descoperit nimic nepotrivit si au acceptat colindele propuse.
Nici dupa incheierea emisiunii, nimeni dintre cei prezenti nu a realizat ca s-ar fi produs o gafa. Si asta nu pentru ca am fi obisnuiti cu mesajele antisemite, ci pentru ca nimeni nu a considerat vre-odata ca aceste colinde si colindatul ar putea contine ceva rau sau periculos. Cred ca e limpede pentru oricine ca nici colindatorii, nici eu, nu ne-am dorit un asemenea incident si o asemenea mediatizare negativa. Cu atit mai putin echipa TVR3, care cunoaste foarte bine consecintele unei asemenea situatii.
In calitate de Manager al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale am colaborat intotdeauna foarte bine cu reprezentantii comunitatilor etnice din judetul Cluj, in scopul cunoasterii si punerii in valoare a culturii specifice fiecarei comunitati. Astfel realizam anual zeci de manifestari in care sunt promovate valorile culturale ale comunitatilor etnice din judetul Cluj.
In calitate de director artistic al ansamblului Dor Transilvan m-am straduit sa le ofer membrilor ansamblului o educatie aleasa. De 20 de ani de cind ansamblul este infiintat el reprezinta cu cinste cultura populara, judetul si tara, in festivalurile internationale la care participa. La aceste festivaluri, membrii ansamblului au invatat sa respecte cultura altor popoare pentru a fi la rindul lor respectati. Cu ocazia acestor festivaluri am vizitat de doua ori muzeele de la Aushwitz si Birkenau pentru a cunoaste atrocitatile suferite de poporul evreu. Eu le-am vizitat de trei ori.
Sigur, poporul evreu – care a suferit cumplitele atrocitati pe care nici astazi nu-mi pot explica cum au fost posibile – are o mare atentie si sensibilitate pentru orice lucru care poate constitui o primejdie. Durerea si spaima s-au intiparit adinc in constiinta oamenilor si este absolut de inteles. Tocmai de aceea inteleg reactia comunitatii si regret nespus ca s-a intimplat aceasta gafa.
Din analiza activitatii derulate de-a lungul anilor de catre TVR Cluj, ansamblul Dor Transilvan si subsemnatul se poate constata cu usurinta ca nu a fost nimic intentionat, ci este vorba despre o greseala iar faptul ca la pupitrul de coordonare a emisiune se afla in acel moment un urmas al unui supravietuitor al Holocaustului, exclude orice suspiciune de intentie.
In numele membrilor ansamblului Dor Transilvan si al meu, in calitate de manager al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj cer public scuze comunitatii evreiesti din Romania si celor care s-au simtit ofensati de versurile colindului.
Desigur, este evident ca CD-ul Ansamblului “Dor Transilvan”, prin faptul ca are atatea colinde vechi, constituie un cadou perfect de Craciun. Dumnezeu sa-i rasplateasca lui Tiberiu Groza pentru modul cum a intors si celalalt obraz in fata loviturilor ticaloase de bocanc!
Demonstraţia o face o cu impresionantă documentare Larry L. Watts. Este vorba despre un fenomen pe care nici istoricii români nu l-au luat în seamă decât secvenţial. Ceea ce impresionează este voinţa nestrămutată a unui colos de a îndeplini „testamentul” lui Engels în privinţa românilor, acela de a-i spulbera din calea „revoluţiei mondiale” chiar după ce România căzuse pradă acestei revoluţii. Sau tocmai de aceea!
Mariana Nicolesco împreună cu Jean-Michel Jarre, Ambasadori Onorifici UNESCO
Jean-Michel Jarre: «Cu emoţie îi mulţumim Marianei Nicolesco pentru tot ce reprezintă în muzică şi pentru a ne fi amintit tuturor sacralitatea vocii umane, primul nostru instrument de comunicare».
Salvador Dali, Kurt Waldheim si Constantin Antonovici
Dar nimeni din tara, de la Ministerul Culturii, al Afacerilor Interne sau din diaspora romaneasca, nu a facut nimic pentru a scoate la lumina adevarul, pentru a-i sanctiona pe vinovati, pentru a recupera opera lui, pe care Antonovici a daruit-o statului roman. Sigur, nu avem nici o pretentie de la un ministru ca Daniel Barbu sa stie cine e Antonovici si sa miste un deget, fiind un orbete politic, mereu pe post de “invitatat”!
Directoarea de la “Patria” nu a înţeles purtarea lui Mungiu, mai ales că acesta nu are cu ce se mândri, fiindcă filmul lui, de o calitate tehnică execrabilă, e slab, a auzit numai vorbe grele de la spectatori, cică niciodată nu a auzit de atâtea ori repetat cuvântul „ruşine”.
Suntem cufundaţi într-un nor de vorbe. Unii până la mijloc, alţii până la umeri, alţii cu totul, cu toată viaţa lor. Cuvinte lipsite de rost şi de greutate, cuvintele lumii acesteia. Le zicem informaţii, dar cele mai multe sunt cel mult nimicuri, dacă nu bârfe sau chiar cuvinte de batjocură; cuvinte de slavă deşartă sau lascive, precum trupurile îmbibate cu plăceri, ori cuvinte mânjite în noroiul patimilor de ocară.
Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée, de la Brăila, Festivalul ce-l acompaniază, Cursurile de Măiestrie Artistică oferite de marea soprană Mariana Nicolesco, creatoarea şi sufletul acestor evenimente, constituie un reper major al culturii noastre contemporane.
Ultimele declaraţii ale liderilor europeni induc teza conform căreia statele uniunii trebuie să renunţe treptat la suveranitate în favoarea unui conduceri centralizate cu sediul la Bruxelles.
Dacă n-ar fi fost în esenţa lor tragică, faptele relatate ar fi pline de farmec …
Şi cum să nu fie astfel, când luăm cunoştinţă de destinul într-adevăr fericit al unui document fundamental dintre cele purtând semnătura unui personaj istoric, l-am numit pe Mareşalul Ion Antonescu, desemnat categoric de opinia publică naţională în urmă cu mai mulţi ani pe prima poziţie în topul MARILOR ROMÂNI din toate timpurile, iar integrarea documentului în desfăşurările istorice îl plasează într-un moment decisiv al participării României la cel de-al doilea război mondial – lovitura de stat de la 23 august 1944. Nu revenim asupra evenimentului, studiat în profunzime şi larg comentat de istoricii români şi străini, dar nu numai de ei[2], desfăşurările fiind de-acum binecunoscute în globalitate – premise, declanşare, desfăşurare şi consecinţe, imediate ori îndepărtate, suportate şi în prezent[3]. Este motivul pentru care nu revenim cu detalii în privinţa faptelor survenite, limitându-ne a preciza că, în seara de 23 august 1944, la câteva ore după ce au fost arestaţi în faimosul „Salon galben” al Casei Albe din spatele Palatului Regal din Bucureşti, Mareşalul Antonescu şi Mihai Antonescu, aflaţi închişi sub pază în safe-ul de la etaj al clădirii, au reuşit să-şi facă unele însemnări, cu acordul militarilor de gardă. Toate notele olografe ale prizonierilor au ajuns, fără dificultate, se înţelege, în mâinile puciştilor. Cu o singură excepţie, remarcabilă: ex-mareşalul a avut inspiraţia de a aşterne pe hârtie împrejurările şi consideraţiile pe marginea celor survenite, în orele imediat precedente, în „Salonul galben”.
Din câte cunoaştem, relatarea lui Ion Antonescu, surprinzând episodul decisiv al loviturii de stat, declanşarea şi arestarea celor doi actori principali, liderii regimului doborât, nu numai că sub raport cronologic conţinea primele impresii asupra celor petrecute (care ulterior nu mai aveau cum şi de ce să fie modificate), dar excela – funcţionând primatul incontestabil al poziţiei şi calităţii „sursei”! – la capitolul probitate. Valoarea remarcabilă a „sursei”, în mod sigur, va înfrunta cu succes scurgerea nemiloasă a timpului …
Ceea ce ne oferă un nou şi temeinic argument pentru situarea Mareşalului Antonescu nu atât între actorii de primă mărime ai Istoriei, ci deopotrivă între observatorii ei exemplari! Şi care, în privinţa faptelor la care au participat ori le-a provocat, au ştiut să „vadă” şi să „transmită”!…
Aşa după cum se poate constata, textul Mareşalului Antonescu era adresat Istoriei, chemată „să judece”, fiind semnat, datat – 23 august 1944 şi localizat – scris în celulă. Ţinând seama de consecinţele interne catastrofale ale actului din 1944, prăbuşirea ţării şi ocupaţia militară barbară a Armatei Roşii, considerăm că dispariţia documentului original, în condiţiile specifice momentelor din august 1944, a reprezentat implicit, în chip cu totul curios, condiţia sine qua nona salvării sale PENTRU ISTORIE. Iar aceasta în condiţiile în care, în ziua următoare compunerii lor, Însemnările din celulă s-au pierdut în urma bombardamentului aerian german asupra Palatului Regal din Bucureşti, în contextul represiunilor ordonate de Adolf Hitler drept răspuns la destituirea regimului antonescian pro-german şi la schimbarea poziţiei României în Războiul Mondial din 1939-1945. Numai în chip miraculos, tot atunci, deci la 24 august 1944, documentul dispărut printre dărâmături a fost descoperit de căpitanul Gheorghe Teodorescu, din corpul de gardă al Palatului Regal, iar acesta, după mai mult de 35 de ani, mai precis la 20 mai 1980, l-a prezentat lui N. Ceauşescu, chemat să aprecieze „asupra valorii politice şi istorice” (vezi infra anexa I). Apreciind în mod just valoarea excepţională a Însemnărilor din celulă, N. Ceauşescu le-a depus spre păstrare în fondurile centrale ale Arhivelor Naţionale ale României din Bucureşti, ele având să fie valorificate prin publicare după evenimentele din 1989, începând din 1991.
Integral, inclusiv documentul si transcrierea lui, laZiaristi Online
Mariana Nicolesco: «S-a încheiat în triumf Concursul Darclée»
Marele Premiu Darclée, oferit de Banca Naţională a României, a revenit sopranei Adela Zaharia din România şi tenorului Medet Chotabaev din Kazakhstan
Spectacol excepţional cu opera Il Trovatore
Concert Extraordinar Verdi – Wagner pe Esplanada Dunării
Moment de supremă emoţie la Gala Laureaţilor: diadema purtată de Regina Hariclea Darclée în 1900 la premiera operei Tosca de Puccini, şi apoi de Regina Maria Callas, în 1954, oferită Reginei Mariana Nicolesco
Ceremonia decernării premiilor ediţiei 2012 a Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée şi Gala Laureaţilor au depăşit în splendoare şi intensitate orişice aşteptare. Soprana Adela Zaharia şi tenorul Medet Chotabaev din Kazakhstan au obţinut Marele Premiu Darclée. Premiul I a revenit basului Bogdan Taloş, sopranei Bianca Mărgean şi tenorului Won-Jong Lee din Coreea de Sud. Premiul II, basului Alexei Botnarciuc şi sopranei Nadejda Cerchez, ambii din Republica Moldova, şi tenorului Hyeong-Seok Lee din Coreea de Sud. Premiul III, tenorului Ionuţ Hotea, sopranei Judit Kutasi, ambii din România, şi tenorului Andrei Dudin din Rusia.
Apoteoza acestei seri extraordinare a fost momentul de o imensă emoţie în care renumitul regizor de operă italian Flavio Trevisan i-a oferit Marianei Nicolesco un dar nepreţuit: diadema purtată de Hariclea Darclée la premiera mondială a operei Tosca, la Teatrul Costanzi de la Roma, în ianuarie 1900, şi apoi, în 1954, la Teatrul Carlo Felice din Genova de Maria Callas. Aceasta i-a dăruit-o tânărului său prieten, maestrul Flavio Trevisan, spunându-i: « – Ştiu că astfel e în mâini bune». «Nimic mai legitim ca această minunată coroană care a aparţinut Reginei Hariclea Darclée, apoi Reginei Maria Callas, să-i revină azi Reginei Mariana Nicolesco», a spus acesta în ovaţiile şi lacrimile publicului.
Cu numai o zi înaintea acestui eveniment, sâmbătă, tot pe scena teatrului în care Hariclea Darclée debuta la 1881, a avut loc spectacolul cu opera Il Trovatore de Verdi, în care au fost aclamate «tinere voci extraordinare, ce ar fi cucerit publicul oricărui teatru de operă din lume», după cum aprecia Mariana Nicolesco: soprana Selma Pasternak, mezzosoprana Silvia Pasini, tenorul Antonino Interisano, din Italia, baritonul Matteo Suk din Coreea de Sud şi bas-baritonul Bogdan Taloş din România.
Seria acestor serate de foc a fost deschisă vineri, pe Esplanada Dunării, în prezenţa a mii şi mii de spectatori, cu Concertul Extraordinar Verdi – Wagner, celebrând apropiatul bicentenar al naşterii celor doi titani ai muzicii. Concert în care au strălucit artiştii deja menţionaţi, precum şi alţi laureaţi ai Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée.
Manifestările au avut loc cu concursul Corului Filarmonicii George Enescu şi al Orchestrei Festivalului Darclée, sub bagheta mult apreciatului şi îndrăgitului maestru Marco Balderi.
Foto: Laureaţii Marelui Premiu Darclée 2012: soprana Adela Zaharia din România şi tenorul Medet Chotabaev din Kazakhstan, împreună cu Mariana Nicolesco
Mariana Nicolesco: Nu pot decât să-i mulţumesc Domnului pentru atenţia de care m-am bucurat dintotdeauna şi la fiecare dintre apariţiile mele pe scenele lumii.
Colecţia de proze satirice “Agentul CIA cu talpa ruptă”, publicată de Curtea Veche Publishing împreună cu Editura Evenimentul şi Capital si proaspăt lansată in librarii, reprezintă cel de al 25-lea volum scris de Ion Cristoiu.
In conditiile cresterii numarului incidentelor de plata si a falimentelor, ca o masura de protectie a afacerii dumneavoastra, Urban si Asociatii recomanda intotdeauna verificarea prealabila a partenerilor de afaceri inainte de o tranzactie.
October 15th, 2015 
VR 
Posted in 
Tags: 
