May 15th, 2010 
VR 
Vineri, 14 mai, Librăria Universităţii Diverta de la Cluj-Napoca a găzduit lansarea cărţii istoricului Elena Cojocaru „Revizionismul maghiar, 1938-1940”(Casa de Editură Dokia, Cluj) şi cea a lui Oleg Grechnevsky „Originile regimului nostru democratic” – Proiectul KGB (Editura „Concordia”, Arad).Moderatorul evenimentul, Mariana Enache, managerul Polului Cultural, a specificat că doamna Cojocaru a studiat la Cluj-Napoca, la Universitatea Babeş-Bolyai, facultatea de Istorie şi Filosofie şi materialul care este cuprins în carte pleacă de la lucrarea ei de licenta din 2003 – “Revizionismul maghiar şi starea de spirit a populaţiei minoritare maghiare în anii 1938-1940. Studiu de caz oraşul Abrud”. Cercetarea s-a făcut în baza documentelor de arhivă: Arhivele Naţionale Cluj, Fond 209, Inspectoratul de Poliţie Cluj. Lucrarea este de stricta actualitate: “Situatia de atunci nu se deosebeste prea mult de cea de azi”, se afirma in prezentarea cartii Elenei Cojocaru.
Vasile Lechinţean, cercetător la ANC, a apreciat munca laborioasă depusă de cercetătoare si a precizat că „lecţia de istorie” rămâne vie, chiar dacă percepţiile asupra lumii contemporane se modifică şi că documentele istorice bine elaborate şi închegate, cuprinse în astfel de lucrări, rămân dovadă că practica instituirii unui război la adresa statului român, de reviziuire a frontierelor naţionale în perioada interbelică, s-a făcut cu multă migală. Că lucrarea este o analiză factuală, bine sistematizată, ne vorbesc şi hărţile reprezentative de la sfârşitul lucrării, care ne arată cum actiona Serviciul de Informaţii Maghiar din anul 1936-1937 împotriva Statului Român, ceea ce ilustrează logistica agresiunii instituţionalizate a statului maghiar, a conchis Lechinţean.
Vasile Lechinţean, cercetător la ANC, a apreciat munca laborioasă depusă de cercetătoare si a precizat că „lecţia de istorie” rămâne vie, chiar dacă percepţiile asupra lumii contemporane se modifică şi că documentele istorice bine elaborate şi închegate, cuprinse în astfel de lucrări, rămân dovadă că practica instituirii unui război la adresa statului român, de reviziuire a frontierelor naţionale în perioada interbelică, s-a făcut cu multă migală. Că lucrarea este o analiză factuală, bine sistematizată, ne vorbesc şi hărţile reprezentative de la sfârşitul lucrării, care ne arată cum actiona Serviciul de Informaţii Maghiar din anul 1936-1937 împotriva Statului Român, ceea ce ilustrează logistica agresiunii instituţionalizate a statului maghiar, a conchis Lechinţean.
Posted in 
Tags: 
