Gold Corporation relansează campania publicitară otrăvită Scris de George Roncea Roşia Montană – un scandal perpetuu
Compania Gold Corporation s-a mobilizat, relansånd în forţă campania de publicitate deformatoare şi dezinformatoare pe tema Roşia Montană. „Curentul“ a mai scris pe această temă, într-un articol intitulat „Roşia Montană Gold Corporation aruncă pe piaţă minciuni aurite“, amendånd campania „publicitară“ lipsită de orice deontologie lansată de controversata companie Roşia Montană Gold Corporation. În termeni tehnici, campania se numeşte badvertising, sau, pe romåneşte, livrarea de minciuni sfruntate. La cåteva zile după publicarea articolului respectiv, CNA-ul a interzis difuzarea spotului incriminat, după sesizarea Consiliului Romån pentru Publicitate (RAC), care reproducea demonstraţia produsă de „Curentul“ cu privire la conţinutul mincinos al clipului realizat de firma de publicitate angajată de Gold Corporation cu un contract de 500.000 de euro, pentru a lustrui mizeria aurită a companiei care încearcă să înhaţe aurul Roşiei Montane. Agenţia de publicitate a Gold Corporation a revenit cu acelaşi spot bazat pe abureala celor 4 miliarde de dolari fluturaţi la oha prin faţa ochilor romånilor, realizånd doar nişte ajustări ale propoziţiilor din corpul mesajului principal al reclamei – care promite marea cu sarea. Am cerut companiei miniere să ne explice care vor fi beneficiile materiale directe ale statului român, având în vedere că cele 1,8 miliarde de dolari anunţate sunt împărţite în 8 ani, aşa cum a anunţat public directorul RMGC, şi de ce nu se precizează în reclamele publicitare ale proiectului faptul că banii ce vor fi încasaţi direct de statul român sunt împărţiţi pe parcursul a opt ani.
Minciună crasă, dezinformare, sfidarea legii
N-am primit niciun răspuns, astfel că vom sesiza noi CNA-ul de data aceasta, deoarece tipul acesta de campanie încalcă nu doar reglementările Codului de Practică în Publicitate privind evitarea afirmaţiilor sau reprezentărilor ce pot înşela consumatorii, ci şi prevederile Legii nr. 158 din 18/07/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă. Dispoziţiile legii se aplică conţinutului materialelor publicitare şi mesajelor publicitare, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informaţiei, iar adoptarea acesteia a racordat România la ansamblul de măsuri de acest tip luate la nivel european. Prin Lege se transpun integral prevederile Directivei 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din data de 12 decembrie 2006. Este o obligaţie la nivel european să nu (mai) minţi nu doar o opţiune facultativă, aşadar reprezentanţii Gold Corporation sunt în culpă. Directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, apare pe site-ul companiei rânjind tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, în timp ce ne spunea că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. În reclama anterioară, interzisă la difuzare de CNA, se afişa un aşa-zis calcul al fericirii pe care ne-o va aduce compania de exploatare a aurului dacilor ce pleca de la ideea că Roşia Montană abia aşteaptă să ne verse 4 miliarde de USD, care ne-ar scoate din criză învăţământul, agricultura, pensiile: „Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României: – 1,8 miliarde USD – beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe; – 2,2 miliarde USD – bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb“. Ce nu se spune însă, e faptul că banii vin în 8 ani, ceea ce echivalează cam cu o uşoară frecţie la un picior de lemn în comparaţie cu beneficiile companiei iubitoare de aur românesc. Scriam atunci că ceva mai imbecil rar am mai văzut pe un site oficial corporativ. De când salariile, reactivii, energia electrică, construcţiile şi în general cheltuielile unei companii se decontează în beneficiul celui exploatat? Cum ar scoate din criză România construcţiile şi reactivii lui Gold Corporation? Care 4 miliarde – câtă vreme singurul „profit“ al României ar urma să fie redevenţele şi dividendele, incluse în suma de 1,2 miliarde de dolari? Vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, a afirmat, la decizia anterioară a CNA la adresa campaniei Gold Corporation, „că seria de spoturi este foarte bine realizată pentru ceea ce-şi propune, dar dezinformează şi manipulează, spune mari neadevăruri, deoarece ceea ce se spune în spot nu are legătură cu mecanismele reale de cheltuire a banilor în economie“. Practic era pusă astfel în discuţie validitatea de fond a reclamelor „publicitare“ otrăvite. Imbecilitatea şi minciuna continuă să-şi facă drum netulburată, în miile de afişări ale reclamelor mincinoase ale companiei Gold Corporation pusă (şi) pe otrăvirea minţilor românilor nu doar a mediului natural al Apusenilor.
„Acest proiect este o prostie, o mare greşeală, dacă nu chiar o crimă“
Proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat şi blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Roşia Montană Gold Corporation vrea să radă patru munţi din Apuseni pentru a realiza cea mai mare exploatare minieră auriferă de suprafaţă din Europa, oferind în acelaşi timp românilor praful de pe tobă (mai exact cianura de pe tobă). Cel mai avizat for de autoritate ştiinţifică din România – Academia Română, s-a exprimat tranşant pe tema aceasta: Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a calificat proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană drept „o mare greşeală, care nu justifică efectele colaterale negative. Consider că acest proiect este o prostie, o mare greşeală, dacă nu chiar o crimă“, a întărit Ionel Haiduc afirmaţia sa, la finalul unei declaraţii publice a forului Academiei Române care şi-a exprimat poziţia oficial, apreciind inoportună punerea în practică a proiectului Gold Corporation deoarece „contribuie la afectarea gravă a mediului înconjurător prin exploatarea în carieră deschisă de mari proporţii, distrugerea unor situri arheologice unice în Europa şi utilizarea unei tehnologii riscante, proiectul otrăvit fiind totodată caracterizat de lipsa unei soluţii economice şi sociale pe termen lung“. Academicianul Dan Berindei, istoric şi vicepreşedinte al Academiei, a fost chiar mai tranşant afirmând: „Nu văd utilitatea pentru umanitate să lichidăm în câţiva ani opera unor popoare succesive care au lucrat acolo. Mi se pare absurd să punem interesele economice mai presus de conservarea patrimoniului naţional. Economia are diverse căi de înflorire, distrugerea patrimoniului este definitivă. În plus, vom pierde tot aurul ţării, asa cum am pierdut fără voia noastră uraniul pe care l-au luat sovieticii“.
Este oficial – spoturile publicitare Gabriel Resources “dezinformează şi manipuleaza”!
CNA opreşte de la difuzare spoturile “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”
Roşia Montană – 25 Iunie 2009 – Întruniţi în şedinţa publică din data de 23.06.2009, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au decis să oprească difuzarea spoturilor publicitare ce aparţin companiei Gabriel Resources intitulate “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”. Conform CNA, spotul publicitar încalcă legislaţia audiovizuala respectiv articolul 107 din HG nr. 187/2006 care prevede faptul că „Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte.”. Decizia CNA vine într-un context în care neîncrederea publicului şi reacţiile la campania de imagine a Gabriel Resources sunt în continuă creştere.
În mai 2009 Gabriel Resources (‘Gabriel’), compania de minerit lipsită de experienţă care doreşte să exploateze resursele de aur şi argint de la Roşia Montană şi să dezrădăcineze localnicii care îi stau în cale, a lansat un spot publicitar (1) în care întreba câteva persoane în ce domenii în România ar trebui investite 4 miliarde de dolari. O mai bună educaţie, sănătate etc. au fost răspunsurile adresate în faţa camerei. Clipul se termina cu îndrăzneaţa promisiune că Gabriel va investi în România suma de 4 miliarde de dolari; toate acestea fără a menţiona în ce fel va face acest lucru şi care este obiectul de activitate al Gabriel.
Campania publicitară a provocat o reacţie vehementă din partea a câtorva grupuri ale societăţii civile din România, prin crearea de spoturi spoof (2), materiale video pamflet (3), blog-uri (4) şi postere (5). În iunie 2009 Gheorghe Funar, fost senator de Cluj, a transmis o sesizare oficială către CNA, solicitând oprirea difuzării spotului publicitar. Ca urmare a acestei sesizări, precum şi în urma consultării Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC), CNA a luat prezenta decizie.
Conform declaraţiei citate de HotNews (6) vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, a apreciat că seria de spoturi “dezinformează şi manipulează, spune mari neadevăruri”, deoarece ceea ce se spune în spot “nu are legătură cu mecanismele reale de cheltuire a banilor în economie”.
“RMGC a iniţiat aceasta campanie susţinând ca proiectul lor va începe pur si simplu, ca şi cum oamenii şi legea nu contează. Ei consideră că singurul lucru care contează este un ‚ambalaj’ drăguţ şi ‚comunicarea.’ Din fericire, romanii sunt mult mai la curent cu aceste tehnici de manipulare şi reclama lui Gabriel a ajuns să fie cunoscută ca şi ‚badvertising’” (termen în engleză care defineşte reclama mincinoasă), a declarat Luminita Dejeu, designer grafician şi membră a campaniei Salvaţi Roşia Montană.
“Promisiunile Gabriel din clipul publicitar sunt la fel de false precum tot ceea ce înseamnă proiectul lor de minerit. Cred că oamenii au înţeles asta mai bine ca niciodată, mulţumită tocmai acestui clip. Sunt cu adevărat impresionat de reacţia creativă pe care a provocat-o Gabriel şi nu mă pot opri din vizionarea spoof-urilor care comentează mesajul companiei. Sper ca următoarea încercare a lui Gabriel de a îşi îmbunătăţi imaginea să provoace o reacţie la fel de inventivă!”, concluzionează Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. https://www.rosiamontana.org/
Proiectul Roşia Montană – faza prostituţie publicitară şi „advertising“ otrăvit
Scris de George Roncea Proiectul Roşia Montană încinge din nou opinia publică după ce o nouă campanie relansează tema beneficiilor de vis – de peste 4 miliarde de euro – care îi aşteaptă pe români mintenaş, imediat ce fantomaticii investitori canadieni vor reuşi începerea exploatării aurului Apusenilor. Campania de spălare de creier este demarată de o prestigioasă agenţie de publicitate, acuzată de badvertising de adversarii proiectului otrăvit al Gold Corporation. Campania promovată de Leo Burnett, prin Bogdan Naumovici, va aduce companiei de publicitate 500.000 de euro, o sumă bună în actualele condiţii de criză. Bogdan Naumovici susţine că noua campanie nu se va opri până când Gold Corporation nu va obţine dreptul de exploatare a zăcămintelor de aur şi pretinde că el, personal, nu este vizitat de îndoieli etico-morale pe această temă şi că nici nu se consideră un mercenar. Culmea, compania de publicitate Leo Burnett, în urmă cu doi ani, împreună cu Organizaţia Greenpeace, au conlucrat la o campanie pentru protejarea ultimului peisaj forestier intact din Europa Centrală, Sudică şi de Vest, din regiunea Munţilor Retezat-Godeanu. Greenpeace, se ştie, se numără printre adversarii proiectului Roşia Montană, însă, probabil, conjuctura financiară a determinat reorientarea Leo Burnett către capătul celălalt al morcovului, suma de jumătate de milion acoperind instinctele ecologiste ale lui Bogdan Naumovici şi constituind un spor de ruşine consistent. Publicitarul de renume are acum sarcina să prezinte Gold Corporation drept Crăiasa Munţilor Apuseni care a venit la Roşia să fericească prezentul şi viitorul, să aducă poporului frunze-n buze, lapte-n ţâţe, drob de sare la spinare, mălăieş în călcâieş, smoc de flori la subsuori… punând creativitatea şi profesionalismul în slujba otrăvii – se poate spune că vorbim de un challenge profesional, deşi la fel de bine s-ar putea numi prostituţie în publicitate. Blestemul aurului, dar şi al petrolului Miza este uriaşă pentru cei care îl plătesc pe Naumovici şi personajele implicate în povestea aurului sunt chiar de poveste. Astfel, conform istoricului realizat pe scurt de agenţia vot.ro întâlnim în subteranele afacerii aurului personaje cât se poate de legate de interesele politice şi care au legătură şi cu afacerea Sterling, scandalul care leagă guvernul liberal de interese petroliere – tot canadiene. Problemele din tranzacţiile cu zăcămintele de gaze şi petrol din Marea Neagră se regăsesc şi în proiectul exploatării aurului de la Roşia Montană. Cel care a acordat licenţa de exploatare a perimetrului ca şef al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Mihail Ianăş, în perioada 1997-2000, a devenit ulterior administratorul companiei Regal Petroleum Bucureşti, firmă controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al proiectului de la Roşia Montană. Din această calitate, în 1998, Mihai Ianăş negociază şi propune acordarea licenţei de exploatarea minereurilor de auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, prin încredinţare directă, către Compania Naţională Minvest Deva, care era în parteneriat cu Gabriel Resources Ltd. Licenţa este acordată de Guvernul Radu Vasile şi este contrasemnată de Mihai Ianăş, ca preşedinte al ANRM, Radu Berceanu, ca ministru al Industriei, şi de Decebal Traian Remeş, ca ministru al Finanţelor. Compania de stat şi Gabriel Resources înfiinţaseră cu un an înainte compania Euro Gold Resources SA Deva, companie care urma să exploateze zăcămintele din Roşia Montană. După aprobarea licenţei de exploatare, Euro Gold îşi mută sediul la Roşia Montană după care îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation SA. După aprobarea licenţei, participaţia statului în proiect s-a diminuat de la 33,8% la doar 19%. După diluarea participaţiei statului, Ministerul Industriei şi ANRM aprobă transferul licenţei de la Minvest Deva la Roşia Montană Gold Corporation. Firma britanică Regal Petroleum (controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al Gabriel Resources) îşi deschide, în 2003, un SRL la Bucureşti, la conducerea căruia îl numeşte pe Mihail Ianăş, fostul şef al ANRM. În iulie şi decembrie 2004, Regal Petroleum primeşte de la Guvernul Năstase dreptul de exploatare a două zăcăminte petroliere la Bârlad şi Suceava. Soros, implicat direct în afacerea aurului Un an mai târziu, gigantul „Newmont Mining Corporation“, cel mai mare producător de aur din lume, înfiinţează la Bucureşti compania „Dacia Exploration“. Newmont, în care acţionar este şi miliardarul George Soros, devine cel mai important acţionar al afacerii Gabriel Resources. În ciuda faptului că a devenit acţionar indirect al proiectului de la Roşia Montană, George Soros a susţinut că nu are nici în clin, nici în mânecă cu reprezentanţii Fundaţiei ce-i poartă numele. Fundaţia Soros de la Bucureşti a cerut desecretizarea documentaţiei dosarului exploataţiei de la Roşia Montană, cu un an în urmă, ceea ce desigur nu poate avea nicio legătură cu interesele principalului acţionar al Gold Corporation, Newmont, în care este acţionar George Soros, filantropul…
Roşia Montană Gold Corporation aruncă pe piaţă minciuni aurite
Scris de George Roncea Controversata companie Roşia Montană Gold Corporation a lansat o nouă campanie „publicitară“ realizată profesionist de o cunoscută agenţie de PR, dar lipsită de orice deontologie. În termeni tehnici se numeşte badvertising, ceea ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate. Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate. Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. Tânărul poartă numele de Dragoş Tănase şi se recomandă director general la Roşia Montană Gold Corporation. Alături de poza tânărului se lăţeşte aşa-zisul calcul al fericirii pe care ne-o va aduce compania sa de exploatare a aurului dacilor.
Reclama ne spune că Roşia Montană abia aşteaptă să ne verse 4 miliarde de USD, care ne-ar scoate din criză învăţământul, agricultura, pensiile: „Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României: – 1,8 miliarde USD – beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe; – 2,2 miliarde USD – bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb“. Ceva mai imbecil rar am am mai văzut pe un site oficial corporativ. De când salariile, reactivii, energia electrică, construcţiile şi în general cheltuielile unei companii se decontează în beneficiul celui exploatat? Cum ar scoate din criză România construcţiile şi reactivii lui Gold Corporation? Care 4 miliarde – câtă vreme singurul „profit“ al României ar urma să fie redevenţele şi dividendele, incluse în suma de 1,2 miliarde de dolari? O organizaţie de tineri clujeni implicaţi în proteste inteligente şi artistice la adresa proiectului Roşia Montană, MindBomb, a comentat public reclama mincinoasă promovată de compania canadiană: „O agenţie cu prestigiul este dispusă să facă badvertising – să promoveze minciuna şi încălcarea legii. (…) Problema Roşiei Montane e una încheiată. Justiţia şi-a spus cuvântul şi, rând pe rând, a anulat toate avizele şi autorizaţiile obţinute pe diferite căi de către RMGC. Aplicarea legii nu se negociază în dezbateri publice şi nici nu poate fi subiectul unor campanii de comunicare. RMGC a tocmit însă o agenţie de publicitate de renume să-i spele imaginea. Agenţia şi-a început campania sugerând că investiţia RMGC de la Roşia Montană ar fi una sigură, ca şi cum legea nu ar avea nicio valoare. Conform acestui principiu, singurele lucruri care ar conta ar fi „ambalajul“ şi „comunicarea“ profesionistă! MindBomb consideră că abilitatea unei agenţii de a prezenta în mod pozitiv nerespectarea hotărârilor judecătoreşti nu este o dovadă de profesionalism ci, pur şi simplu, minciună“.
Roşia Montană – povestea adevărată
În compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre, însă, deşi preţul aurului a crescut foarte mult, în condiţiile crizei mondiale care a recredibilizat aurul ca etalon şi reper financiar, valoarea investiţiei de la Roşia Montană rămâne tot în jurul sumei de 1,5 miliarde de dolari. Analizele financiare arată însă că miza aurului este cu mult peste această sumă, valoarea profitului aşteptat de corporaţia RMGC fiind în jurul sumei de 7 miliarde de euro – care vor ieşi din ţară, pentru a-l cita pe directorul infuzat de fericirea binelui făcut românilor, de la Gold Corporation, cel care se referea la „alţii care scot valuta din ţară“. Proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat şi blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Roşia Montană Gold Corporation vrea să radă patru munţi din Apuseni pentru a realiza cea mai mare exploatare minieră auriferă de suprafaţă din Europa, oferind în acelaşi timp românilor praful de pe tobă (mai exact cianura de pe tobă). Blocarea momentană a proiectului din pricina anulării în Justiţie a autorizaţiei de mediu şi a planurilor urbanistice se aşteaptă a-şi găsi „rezolvarea“ dacă avem în vedere simpatia arătată de unii dintre pedeliştii de frunte – gen Berceanu – pentru proiectul otrăvit „canadian“.
Cand spuneam ca Soros are un interes direct in blocarea exploatarii Rosia Montana eram considerat “conspirationist”. Iata cum se dovedeste acum ca toata campania “eco” a zecilor de ONG-uri din trena lui avea ca unic scop o mare afacere: aurul romanesc (si nu numai aurul…). Voi reveni cu detalii…
SF: Aurul de la Rosia Montană a ajuns să valoreze peste 7 miliarde de dolari După 11 ani de la demararea proiectului, trei dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei asteaptă să pună mâna pe aurul din Apuseni Compania canadiană Gabriel Resources este tot mai aproape de momentul începerii lucrărilor de exploatare a zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană, valoarea estimată a celor opt milioane de uncii de aur aflate în zăcământ fiind în momentul de faţă de aproximativ 7,2 miliarde de dolari (preţul unei uncii este de 900 de dolari), la care se adaugă valoarea celor peste 1.600 de tone de argint. Nu întâmplător, în acţionariatul companiei canadiene au intrat, cu pachete totale de aproximativ 60%, miliardarii americani John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros. În compania Rosia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre. Interesant este că, desi preţul aurului a crescut foarte mult, valoarea investiţiei de la Rosia Montană rămâne aproape constantă: aproximativ 1,5 miliarde de dolari. Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a suspendat anul trecut, fără nicio explicaţie, evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat si blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România. Si totusi, în urmă cu câteva zile, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca Ministerul Mediului să emită în cel mai scurt timp avizele necesare construirii celor două baraje de la Rosia Montană. Nu stim încă dacă această decizie va fi contestată de Ministerul Mediului, cert este că ea este un semnal clar de deblocare a proiectului. Prezenţa în acţionariatul Gabriel Resources a celor trei miliardari americani, dar si criza economică mondială par să fie de bun augur pentru proiectul de la Rosia Montană, susţinut, de altfel, si de o parte a parlamentarilor Partidului Democrat-Liberal, aflat în momentul de faţă la putere. Interesant este că Fundaţia Soros a cerut de curând desecretizarea contractului de concesiune dintre statul român si Gold Corporation, după modelul desecretizării contractului cu compania Sterling, pentru hidrocarburile din Marea Neagră.
Desecretizare parţială Compania canadiană Gabriel Resources a intrat în posesia licenţei de explorare a zăcămintelor de la Rosia Montană în urmă cu 11 ani, prin asocierea cu regia Minvest Deva, care deţinea de fapt această licenţă. Asa se si explică procentul de 20% din acţiunile RMGC, deţinut de statul român prin intermediul Minvest. Ulterior, după formarea societăţii mixte si realizarea lucrărilor de explorare si a studiului de fezabilitate, acest contract a devenit un contract de concesiune si exploatare a zăcămintelor, valabil pe o durată de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire. Înainte de a vorbi despre desecretizarea acestui contract, trebuie să precizăm că în cazul Sterling nu s-a desecretizat contractul dintre ANRM (Agenţia Naţională a Resurselor Minerale) si Sterling, ci doar anexa acestui contract, devenită hotărâre de guvern în urmă cu aproximativ trei luni. Prin comparaţie, contractul de concesiune de la Rosia Montană nu va putea fi desecretizat, sau cel puţin nu în totalitate, întrucât legile existente nu permit acest lucru. „În România s-au acordat circa 1.000 de licenţe în ultimii ani. Legea precizează că aceste licenţe au un anumit regim si unele componente din contracte sunt considerate secrete de stat. Este evident că acestea pot fi desecretizate doar dacă se modifică cadrul legislativ“, ne-a de-clarat Dragos Tănase, managing director la RMGC. Exploatarea zăcămintelor de la Rosia Montană mai are o particularitate: statul este acţionar în compania de exploatare si parte la împărţirea profitului, spre deosebire de contractul cu Sterling, unde urmează să încaseze doar redevenţele.
Cum se fac afacerile pe Bursă Este deja o certitudine că în acţionariatul Gabriel Resources au intrat John Paulson, Thomas Kaplan si George Soros, acesta din urmă fiind acţionar indirect. Interesant este că, în urmă cu doar un an, George Soros era acuzat de conducerea RMGC că ar face presiuni pentru blocarea exploatării de la Rosia Montană. Iată că situaţia actuală schimbă radical lucrurile. John Paulson, administratorul fondului Paulson & Co, a câstigat numai anul trecut 3,7 miliarde de dolari, situându-se de partea opusă curentului subprime si fiind primul pe lista managerilor de top în acest tip de fonduri. Pe locul doi s-a situat nimeni altul decât George Soros, devenit între timp aliat cu John Paulson la Gabriel Resources. Cel de-al treilea miliardar american implicat în compania canadiană este Thomas Kaplan, un fost partener al lui George Soros în compania de minerit Apex Silver, deţinătoarea unor mine de argint din Bolivia. Soros nu este acţionar direct la Gabriel Resources, ci prin intermediul Newmont Mining, care deţi-ne circa 20% din acţiuni, aceasta ocupând poziţia a doua la nivel mondial în rândul companiilor de exploatare a aurului. Facem precizarea că operaţiunea de cumpărare de acţiuni la Gabriel Resources s-a desfăsurat în strânsă legătură cu deciziile Ministerului Mediului de la Bucuresti privind exploatarea de la Rosia Montană, altfel spus, exact în momentul în care aceste decizii au dus la căderea preţului acţiunilor Gabriel Resources (la Bursa din Toronto) de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/ acţiune. Nimic nu este întâmplător.
Cine decide? Attila Korodi, fostul ministru al mediului în perioada în care se făceau achiziţiile de acţiuni la Gabriel Resources, s-a arătat, cel puţin în aparenţă, împotriva proiectului de la Rosia Montană. El a suspendat evaluarea EIM si a refuzat emiterea acordului de funcţionare în condiţii de siguranţă pentru barajele proiectului Rosia Montană, în ciuda avizării favorabile, de două ori consecutiv, a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor din cadrul Direcţiei Amenajare Bazine Hidrografice. În paralel, în Parlamentul României a fost depus un proiect de lege (ini-ţiatori au fost senatorii Kovacs Eckstein Peter – UDMR si Gheorghe Funar – PRM) care prevedea interzicerea folosirii cianurilor pentru exploatarea zăcămintelor de minerit de aur si argint, lege care, dacă s-ar fi aprobat, bloca în totalitate proiectul de la Rosia Montană. Numai că proiectul de lege a fost respins de Senat si s-a blocat ulterior la Comisia de industrie a Camerei Deputaţilor. Cine credeţi că a votat împotriva proiectului de lege? Reprezentanţii PSD si ai PD-L, care tocmai formează coaliţia ce guvernează azi România. Actualul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, nu prea are loc de întors. El trebuie să ia o decizie clară în privinţa evaluării EIM si a suspendării Comitetului de Analiză Tehnică, în funcţie de care va continua procedura de punere în exploatare a zăcămintelor de la Rosia Montană. Între timp, cei de la Rosia Montană Gold Corporation si-au redus numărul de angajaţi la jumătate (în jur de 250 de oameni), dar au achiziţionat 80% din proprietăţile de la Rosia Montană, pentru a putea trece la faza de exploatare. De asemenea, reprezentanţii companiei susţin că au investit deja circa 400 de milioane de dolari la Rosia Montană, pentru lucrări de explorare, despăgubiri, achiziţii etc. Mai mult, au fost comandate o parte din echipamentele industriale necesare tratării minereului, unele dintre ele fiind deja realizate. Costurile de exploatare ale zăcămintelor aurifere de la Rosia Montană sunt evaluate la circa 1,5 miliarde de dolari.
Ce vrea să spună Soros? După dezvăluirile din presă privind participarea sa indirectă, prin intermediul fondului Newmont, la Gabriel Resources, George Soros a dat o declaraţie cel puţin ciudată. Desi iniţial a negat faptul că s-a întâlnit cu un reprezentant al companiei canadiene, recunoaste totusi că a avut o asemenea discuţie cu Joel Bell, consultant al Gabriel Resources. Poziţia lui Soros privind proiectul de la Rosia Montană este mult mai atenuată, în sensul că nu se împotriveste realizării lui, ci este pentru o „poziţie constructivă“. În acelasi timp, George Soros se delimitează de acţiunile Fundaţiei lui din România, despre care spune ar acţiona „autonom“. Declaraţia miliardarului american poate avea însă si o „oarecare“ influenţă asupra cotaţiei acţiunilor Gabriel Resources la bursă, după un model deja consacrat de George Soros. Redăm în continuare declaraţia: „Numele meu a fost menţionat recent în legătură cu proiectul minier din Rosia Montană, România. Pentru a clarifica lucrurile, doresc să declar următoarele: nu am niciun interes financiar în proiectul minier de exploatare a aurului de la Rosia Montană, nici prin firma Gabriel Resources si nici prin intermediul companiei Newmont, si nici nu intenţionez să am vreun asemenea interes în viitor. Precizez că am purtat o conversaţie cu Joel Bell, un reprezentant al companiei Gabriel Resources, în cursul căreia l-am încurajat să caute o soluţie constructivă pentru Rosia Montană, care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale oponenţilor proiectului minier. Pe de altă parte, nu am nicio opinie fermă asupra a ceea ce ar fi o soluţie corectă si în niciun caz nu-mi impun părerile personale asupra Fundaţiei Soros România, care are propriul consiliu director si acţionează autonom. Respect activitatea fundaţiei de promovare a transparenţei, bunei guvernări si susţinere a statului de drept“.
Simplă coincidenţă? Compania canadiană de petrol si gaze Sterling Resources are un acţionar comun cu firma Gabriel Resources, tot din Canada. Fondul canadian de investiţii Sprott Asset Management are participaţii atât la Sterling Resources, cât si la Gabriel Resources. Sprott Asset Management deţine 23,6% din acţiunile Sterling Resources, iar Trapeze Capital are o participaţie de 14,9% din capitalul companiei, potrivit datelor Sterling. Totodată, Sprott Asset Management are acţiuni si la Carpathian Gold, care are ca obiect de activitate extragerea aurului, si are concesiuni în România si Ungaria. Concesiunea din România este situată în Munţii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Rosia Montană.
Zăcăminte sărace, dar profitabile Se estimează că de la Rosia Montană s-ar putea extrage 330 de tone de aur si peste 1.600 de tone de argint. Aceasta presupune exploatarea aurului în cariere de suprafaţă, anticipându-se extracţia a circa 13-16 milioane de tone de minereu anual, pe o perioadă de 17 ani. Studiile făcute arată că la o tonă de minereu excavat se obţin în jur de 1-1,5 grame de aur si 7,5 grame de argint. Costurile totale ale proiectului se vor ridica la 2,1 miliarde de dolari, în condiţiile în care veniturile totale generate vor fi de peste 7 miliarde de dolari. Mai jos prezentăm investiţiile preconizate de Rosia Montană Gold Corporation, în faza iniţială a proiectului, cu precizarea că doar valoarea finală a veniturilor va fi alta, datorită evoluţiei preţului internaţional la aur.
*Investiţie totală 605 milioane dolari *Investiţii în faza de construcţie 437 milioane dolari *Investiţii în faza operaţională 123 milioane dolari *Costuri de operare 1,4 milioane dolari *Venituri totale 3,2 miliarde dolari *Costuri totale 2,1 miliarde dolari
Dupa ce au dezvaluit mizeria Grupului SOROS din spatele afacerii Rosia Montana, mascata de ONG-uri – capcana intr-o pretinsa campanie ecologista, jurnalistii-minune Phelim McAleer si Ann McElhinney dau din nou la o parte o perdea murdara, legata de data acesta de asa-zisa incalzire globala. Bravo lor! Phelim McAleer si Ann McElhinney, care s-au preocupat si de traficul de copii si organe din Romania deghizat sub forma de adoptii, sunt doi jurnalisti care chiar dau sens acestei profesii.
October 20th, 2009 
VR 
Gold Corporation relansează campania publicitară otrăvită 
Posted in Uncategorized 
Tags: 
