August 31st, 2011 
VR 
Troita ridicata de membrii Miscarii Legionare din Rosia Montana, in anul 1933, in cinstea capitanului Legiunii lui Avram Iancu, legendarul preot Simion Balint, inmormantat in curtea bisericii greco-catolice din sat (nu se daramna si nici nu se stramuta, contrar afirmatiilor mincinoase ale “salvatorilor” lui Soros).
Simion Balint (n. 10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj – d. 16 mai 1880, Roșia Montană), descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului). A fost unul dintre revoluționarii români și a luptat alături de Avram Iancu ca prefect al Legiunii Arieșului.
A avut de suferit din partea guvernului austro-ungar. Pentru că se plânsese de fărădelegile ce se făceau în Roșia și Abrud de către oamenii stăpânirii, S. Balint a fost închis la Abrud, casa i-a fost răscolită și i s-au luat toate hârtiile scrise ce s-au găsit. Dintr-o nefericită întâmplare, casa în care a fost închis a luat foc. El abia a putut ieși desculț și cu capul descoperit. Văzându-l oamenii, a fost deajuns ca unuia să-i vină în gând și să spună că el a dat foc casei, pentru ca toți să-l învinovățească și să-l bată, deși soldatul galițian Tutsek care-l păzea le-a arătat că nu Balint poartă vina. În urma acestei bătăi, a stat bolnav câteva săptămâni la Roșia, de unde l-au luat „și în miez de noapte și cu capul gol l-au pus într-un car și l-au exportat la Aiud, ca să-l înfunde în vestitele temnițe de acolo.” [1] La cererea făcută de Adunarea Națională ținută la Blaj, a fost pus în libertate.
Simion Balint a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredintat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de înalte calități ostăsești, încât Imre Hatvani, unul din șefii militari ai revoluției maghiare, suferind mai multe înfrângeri din parte-i, a afirmat că „dracul să se mai bată cu popii” .
După revoluție, Simion Balint s-a retras în parohia sa din Roșia Montană, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A fost căsătorit cu fiica preotului Zacheu Golgoțiu și a avut o fată, Ana Balint, mama folcloristului Enea Hodoș. (Wikipedia)
1. E. Hodoș, Din trecut, în “Biblioteca noastră”, nr. 27-28, 1900, p. 102
Posted in 
Tags: 
