Sotia lui Tőkés László divorteaza de pastorul europarlamentar extremist si ii reproseaza, intr-o scrisoare trimisa Episcopiei Reformate, inca de anul trecut, ca ultimii 20 de ani i-a trait in chin, durere si umilinte. Tokes Laszlo este cel care a daramat zidurile casniciei, afirma Tokes Edith, amintind ca, desi au luptat unul alaturi de celalalt, in anul 1989, ea a fost exclusa total de catre pastor de la orice manifestare publica sau recunoastere istorica a meritelor sale. “Numele meu nu este nici macar amintit, ca si cum nu as fi existat”, cu toate ca au impartit impreuna aceleasi riscuri, afirma doamna Tokes in scrisoarea pe care o prezint mai jos, in original. Riscuri care privesc atat zilele fierbinti din decembrie 1989 dar si o urmarire penala din noiembrie 1989, cand s-a petrecut o spargere a seifului eparhiei, neelucidata nici pana azi, pentru care Edith Tokes a oferit alibiul pentru sotul ei, amintestea acesta in scrisoarea sa semi-publica. Conform Cancan, motivul despartirii e pus si pe seama comportamentului violent pe care fostul episcop l-ar fi avut fata de sotia sa, dar si pe numeroasele aventuri amoroase in care europarlamentarul, poreclit chiar “Casanova” printre colegii in sutana, le-ar fi avut de-a lungul anilor. Potrivit unor articole de presa mai vechi, Tokes a si fost prins in flagrant de sotie, in timp ce era cu una dintre cuceririle sale, iar in vara anului trecut, intr-o scrisoare care ar fi fost scrisa de ea si adresata Episcopiei Reformate de Piatra Craiului, Tokes Edith a anuntat ca refuza sa mearga alaturi de sotul ei la manifestarile ocazionate de Ziua Nationala a Ungariei deoarece, zicea ea, si-a incheiat socotelile cu el, pentru ca s-a saturat sa fie permanent “batjocorita si neglijata, in public si fara menajamente”. Astazi s-a hotarat sa nu mai indure in tacere si a inaintat divort (foto in baza). Cum va solutiona oare Eparhia Reformata situatia pastorului divortat?
Dionisie Agache prezinta pe blogul sau, in premiera, intreaga tarasenie:
Despre personalitatea domnului Tőkés László nu se pot spune prea multe lucruri noi. Acest om, care a fost şi este simbolul revoluţiei române de la Timişoara, a considerat de cuviinţă că nu este suficient să fie doar simbolul unei revoluţii româneşti, ci că i-ar sta mai bine ca un lider al luptei pentru câştigarea “libertăţii naţiunii maghiare”.
În timp ce partea ultranaţionalistă a maghiarilor din România îl adulează şi îl venerează pentru tot ce face şi grăieşte distinsul prelat şi europarlamentar, cvasi-totalitatea opiniei publice române îl consideră ca fiind un extremist ultranaţionalist care prin discursurile sale antiromâneşti a creat multă indignare. Cu câteva zile în urmă liderul PSD Victor Ponta spunea: „Tőkés László este un extremist mai periculos decât Corneliu Vadim Tudor”.
Dar să ne întoarcem un pic la Tőkés László ca prelat.
În timp ce domnia sa predică de la amvon dragostea creştină şi cele 10 porunci foarte bine condimentate cu ideile sale despre libertatea naţiunii maghiare din Transilvania, adepţii săi orbiţi de imaginea mistică a prelatului îl trimit în Parlamentul Europei. Acest model de morală creştină care este domnul Tőkés László are ambiţii măreţe de a rămâne un important lider religios, politic şi militant etnic maghiar pentru “libertatea naţiunii maghiare” din Transilvania.
Numai că realitatea vieţii sale personale începe să sape la fundamentul unei imagini mistice pe care şi-a conceput-o de a lungul ultimilor 20 de ani.
De această dată religia împletită cu fundamentalismul naţionalism nu vor mai putea spăla imaginea acestuia, aşa cum s-a mai încercat în ultimii ani de către adepţii săi. Motivul? Este unul foarte simplu. Doamna Tokes Edith, soţia domnului prelat Tőkés László s-a săturat să suporte umilinţele la care a fost supusă de a lungul anilor şi a decis să intenteze un pământean proces de divorţ distinsului său soţ. Astfel că cel care în ultimele săptămâni a predicat necesitatea creării unui „Tribunal Nürnberg” în care să fie condamnaţi securiştii şi adepţii sistemului comunist din România şi de ce nu de pe întregul cuprins al Europei, va avea la rândul lui propriul proces dar nu unul de tip Nürnberg ci unul de tip civil „Minori şi familie”.
Pentru-că doamna Tőkés Edith s-a săturat şi nu mai poate accepta umilinţele la care este supusă. De fapt de o bună bucată de vreme acest divorţ era iminent cu toate eforturile făcute de distinsul prelat reformat care a încercat să o înduplece, ca ea să ignore suferinţele sale în favoarea cauzei superioare, cea a naţiunii maghiare reunite în hotarele sale fireşti.
De altfel doamna Tőkés Edith adresase la mijlocul anului 2009 o scrisoare Episcopiei Reformate, în care spunea: “Nu doresc să iau parte, nici acum în 25 iulie şi nici la 15 decembrie la comemorarea aniversară în compania soţului meu Tőkés László, deoarece în ultimii 20 de ani, de nenumărate ori mi-a dezonorat marele meu devotament şi perseverenţa mea credincioasă de odinioară.
Deplin conştientă de consecinţele mele, declar că nu a meritat eforturile mele.”
Tot domnia sa spunea ” Mi-a întors spatele mie şi multor camarazi timişoreni, însă ne-a reprezentat ţara şi în străinătate fără a avea împuternicirea noastră. Toate rezultatele luptei comune le-a prezentat ca rezultate personale.”
Orice comentariu suplimentar este de prisos. Acest om al bisericii reformate, deci o persoană care ar trebui să aibă o moralitate religioasă fără cusur, în ultimii 20 de ani a dezonorat de nenumărate ori marele devotament şi perseverenţa credincioasă a soţiei sale.
Foarte multă lume a ştiut realitatea, dar în numele ideilor naţionaliste promovate de Tőkés László a tăcut şi imaginea mistică a acestuia a atins o amploare şi grad nemaiîntâlnit în Transilvania.
Au permis ca un om imoral faţă de propria soţie, imoral faţă de crezurile religioase pe care le propovăduieşte să fie un lider spiritual şi politic al unei mari mase de cetăţeni din România.
Numai că dosarul cu număr unic: 5792/271/2010 înregistrat la judecătoria Oradea în data de 23 martie 2010 având ca obiect divorţul între reclamanta Tőkés Edith şi pârâtul Tőkés László înseamnă începutul sfârşitului unui mit. Înseamnă momentul în care înşelătoria personală a unui om, pe care vremurile istorice l-au depăşit demult, va lua sfârşit şi acest personaj va fi aşezat la locul pe care îl merită, adică pe băncile unei judecătorii civile de Minori şi Familie.
În trecut adepţii meniţi să-i apere imaginea lui Tőkés László au strigat sus şi tare că este vorba de o conspiraţie a foştilor securişti care din teama de a nu-şi pierde poziţiile şi privilegiile îl discreditează pe ilustrul lor conducător. Nu ar fi de mirare dacă şi acuma s-ar întâmpla acelaşi lucru. De altfel este de notorietate publică faptul că de fiecare dată când cineva se opunea intereselor lui Tőkés László, acesta era imediat împroşcat cu acuzaţii, iar cel în cauză încerca cu disperare să le infirme, mulţi dintre ei având chiar şi dovezi în acest sens.
Mulţi vor spune, este vorba de viaţa privată a unui om, noi nu ne băgăm, dacă asta vor, să-şi spele la judecătorie rufele murdare din familie.
Dar atunci când e vorba de o persoană publică de notorietate internaţională, başca şi slujitor al Domnului în Biserica Reformată şi formator al opiniei publice, importanţa unui astfel de divorţ capătă proporţiile unui interes public justificat.
Adepţii lui Tőkés László mizează pe tăcerea doamnei Tőkés Edith, în speranţa că şi de această dată imaginea lui Tőkés László va ieşi nepătată. Cu siguranţă şi doamna Tőkés Edith va fi împroşcată cu noroi şi i se vor pune în cârcă tot felul de acuze, mai ales că impricinaţii speră că doamna Tőkés Edith nu are probe suficient de credibile pentru a-şi acoperi afirmaţiile făcute la adresa soţului impostor.
Ce nu pot cuantifica adepţii lui Tőkés László este faptul că nu au capacitatea de a se pune în sufletul doamnei Tőkés Edith.
Nu se pot pune în locul unei femei abuzate zeci de ani aşa cum reiese din sfâşietoarea scrisoare adresată pe 24 iulie 2009, Episcopiei reformate, şi care acuma are de înfruntat un personaj public de notorietate internaţională ccu mulţi adepţi fanatici dispuşi să acuze pe oricine şi oricând atunci când interesele domnul Tőkés László o cer.
Nu-şi pot închipui la ce teroare psihologică a fost supusă această femeie, care la un moment dat şi-a regăsit demnitatea de femeie şi de creştină şi a care făcut primul pas către restabilirea demnităţii sale umane.
O compătimesc pe biata femeie pentru ce a suportat, dar mai ales pentru ce va suporta de acuma fiindcă a avut curajul de a se purta demn şi pentru a încerca să scăpe de fantoma unei căsnicii chinuitoare. Personal cunosc foarte bine tratamentul pe care îl va primi biata doamnă, cunosc cum este să fii supus oprobriului celor care au interese superioare suferinţelor tale şi aleg metoda diversiunii şi împroşcării cu noroi a rivalului.
Se pare totuşi că doamna Tőkés Edith a găsit suficientă putere sufletească pentru a începe divorţul ca un ultim pas în a distruge şi ultimul bastion care rămăsese în calea ei spre libertate şi linişte sufletească.
Alături de doamna Tőkés Edith, cei care au cel mai mult de suferit sunt copii. Aceştia probabil cunosc adevărul şi dacă cineva le-a schingiuit sufletele provocând acest divorţ, apăi acela nu poate fi decât ilustrul lor tată, căruia nu i-a păsat că modul său de viaţă va lăsa urme şi în sufletele propriilor copii.
Privind lucrurile din ansamblu, parcă motivaţiile pentru care Tőkés László a ieşit furibund la atac în ultimele săptămâni încep să prindă contur. Domnul Tőkés László şi-a dat seama că divorţul înseamnă distrugerea în mare parte a imaginii sale publice, şi aşa destul de controversate, dar pe de altă parte atît de mistică şi de mistificată în rândul ultranaţionaliştilor maghiari, şi a ieşit la atac pentru a se putea justifica. Pentru a putea spune că în spatele acestui atac mârşav la imaginea sa publică sunt cei care au lucrat şi au colaborat cu Odioasa Securitate, şi ale căror privilegii sunt acum puse în pericol de neo-cruciada anticomunistă a domniei sale.
Şi probabil la ora asta domnia sa se miră cum de a avut curaj distinsa doamnă Tőkés Edith să încerce să pună capăt suferinţelor sale chiar acuma când el e pe valul istoriei şi în fruntea Cruciadei pentru Dreptate şi Morală în Europa.
În trecut adepţii meniţi să-i apere imaginea lui Tőkés László au strigat sus şi tare că este vorba de o conspiraţie a foştilor securişti care din teama de a nu-şi pierde poziţiile şi privilegiile îl discreditează pe ilustrul lor conducător. Nu ar fi de mirare dacă şi acuma s-ar întâmpla acelaşi lucru. De altfel este de notorietate publică faptul că de fiecare dată când cineva se opunea intereselor lui Tőkés László, acesta era imediat împroşcat cu acuzaţii, iar cel în cauză încerca cu disperare să le infirme, mulţi dintre ei având chiar şi dovezi în acest sens.
Mulţi vor spune, este vorba de viaţa privată a unui om, noi nu ne băgăm, dacă asta vor, să-şi spele la judecătorie rufele murdare din familie.
Dar atunci când e vorba de o persoană publică de notorietate internaţională, başca şi slujitor al Domnului în Biserica Reformată şi formator al opiniei publice, importanţa unui astfel de divorţ capătă proporţiile unui interes public justificat.
Adepţii lui Tőkés László mizează pe tăcerea doamnei Tőkés Edith, în speranţa că şi de această dată imaginea lui Tőkés László va ieşi nepătată. Cu siguranţă şi doamna Tőkés Edith va fi împroşcată cu noroi şi i se vor pune în cârcă tot felul de acuze, mai ales că impricinaţii speră că doamna Tőkés Edith nu are probe suficient de credibile pentru a-şi acoperi afirmaţiile făcute la adresa soţului impostor.
Ce nu pot cuantifica adepţii lui Tőkés László este faptul că nu au capacitatea de a se pune în sufletul doamnei Tőkés Edith.
Nu se pot pune în locul unei femei abuzate zeci de ani aşa cum reiese din sfâşietoarea scrisoare adresată pe 24 iulie 2009, Episcopiei reformate, şi care acuma are de înfruntat un personaj public de notorietate internaţională ccu mulţi adepţi fanatici dispuşi să acuze pe oricine şi oricând atunci când interesele domnul Tőkés László o cer.
Nu-şi pot închipui la ce teroare psihologică a fost supusă această femeie, care la un moment dat şi-a regăsit demnitatea de femeie şi de creştină şi a care făcut primul pas către restabilirea demnităţii sale umane.
O compătimesc pe biata femeie pentru ce a suportat, dar mai ales pentru ce va suporta de acuma fiindcă a avut curajul de a se purta demn şi pentru a încerca să scăpe de fantoma unei căsnicii chinuitoare. Personal cunosc foarte bine tratamentul pe care îl va primi biata doamnă, cunosc cum este să fii supus oprobriului celor care au interese superioare suferinţelor tale şi aleg metoda diversiunii şi împroşcării cu noroi a rivalului.
Se pare totuşi că doamna Tőkés Edith a găsit suficientă putere sufletească pentru a începe divorţul ca un ultim pas în a distruge şi ultimul bastion care rămăsese în calea ei spre libertate şi linişte sufletească.
Alături de doamna Tőkés Edith, cei care au cel mai mult de suferit sunt copii. Aceştia probabil cunosc adevărul şi dacă cineva le-a schingiuit sufletele provocând acest divorţ, apăi acela nu poate fi decât ilustrul lor tată, căruia nu i-a păsat că modul său de viaţă va lăsa urme şi în sufletele propriilor copii.
Privind lucrurile din ansamblu, parcă motivaţiile pentru care Tőkés László a ieşit furibund la atac în ultimele săptămâni încep să prindă contur. Domnul Tőkés László şi-a dat seama că divorţul înseamnă distrugerea în mare parte a imaginii sale publice, şi aşa destul de controversate, dar pe de altă parte atît de mistică şi de mistificată în rândul ultranaţionaliştilor maghiari, şi a ieşit la atac pentru a se putea justifica. Pentru a putea spune că în spatele acestui atac mârşav la imaginea sa publică sunt cei care au lucrat şi au colaborat cu Odioasa Securitate, şi ale căror privilegii sunt acum puse în pericol de neo-cruciada anticomunistă a domniei sale.
Şi probabil la ora asta domnia sa se miră cum de a avut curaj distinsa doamnă Tőkés Edith să încerce să pună capăt suferinţelor sale chiar acuma când el e pe valul istoriei şi în fruntea Cruciadei pentru Dreptate şi Morală în Europa.
Pagina dosarului de divorţ al prelatului Tőkés László de pe portatul judecătoriei Oradea
Scrisoarea doamnei Tőkés Edith adresate Episcopiei Reformate pe data de 24 iulie 2009.