Victor Roncea Blog

Sunt adevarate si v-o spun ca om care traieste continuu in aceasta presiune mediatica. Si va incurajez sa nu luati in seama presiunile. Va incurajez sa fiti mai tari decat cei care le genereaza. Sigur, sunt oameni politici care detin propriul partid, propriul trust media. Nu va puteti astepta la alt tip de tratament, cand mentalitatea unui astfel de om cu bani este sa isi puna la dispozitia propriilor interese un trust media – sigur, cu trompetele de rigoare, pentru ca totul se cumpara – si un partidulet. Aveti insa obligatia sa treceti peste acest tip de presiune, cum aveti obligatia sa treceti peste presiunea politicului. As fi vrut tare mult sa exemplific acest tip de presiune, insa riscurile sunt foarte mari, pentru ca sunt dosare in lucru si a discuta despre ele si a arata cum se face presiunea ar putea fi interpretat ca o presiune a mea pe magistratii procurori.

Asa ca tot nu ma pot abtine si o sa exemplific cu un caz deja judecat, cu hotarare definitiva si irevocabila. Ati observat cat de mediatizat a fost faptul ca un terorist condamnat definitiv si irevocabil a plecat ca un boier cu avionul, cand el a plecat de fapt tarandu-se printre oi?! Cu un dosar deja aflat in instanta care face /foarte clar/ tot procesul de plecare a lui Omar Hayssam din Romania. Dar interesele celor care i-au dat IPRS Baneasa, care i-au dat Foresta Nehoiu, care i-au dat padurile patriei la dispozitie, care l-au luat in avion cu ei in deplasari, interesele acestora au fost sa se produca o decredibilizare atat a instantei, atat a procurorului, cat si a factorului politic de astazi, presupus a fi cel care era interesat in rezolvarea legala a proceselor.
Sigur, daca… si aici fac trimiterea… priviti la ce a hotarat instanta si priviti la campania mediatica. Veti depista imediat interesul politic pentru dezinformarea populatiei asupra unor realitati. Cum la fel va avertizez ca veti avea o mare lupta cu parte din media in tentativa justitiei de a judeca probele care sunt cu privire la modul cum a plecat domnul Omar Hayssam. Acum ii putem spune infractorul Omar Hayssam, dar va previn ca este ciclul doi al atacurilor pe justitie, pentru ca a fost demonstrat modul cum a plecat, dar cei pe care i-a hranit cu bani, cei care voiau sa-l faca parlamentar au tot interesul ca dumneavoastra sa nu judecati si sa nu se ajunga la o concluzie asupra modului cum a fugit din tara Omar Hayssam. Raman la acest caz. As vrea sa mai dau atat de multe, dar, din pacate, nu sunt epuizate din punct de vedere al deciziei finale a instantelor”.

Foto: Lucian Curelariu/ZIUA – Omar Hayssam la unul din termenele de judecata

https://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=

Realizator: Doamnelor si domnilor, difuzam incepand de la aceasta ora o editie speciala de 60 de minute a rubricii ”Sfertul Academic”, editie al carei invitat este domnul Traian Basescu, presedintele Romaniei. Bine ati venit, domnule

Traian Basescu: Bine v-am regasit pe dumneavoastra si pe ascultatorii dumneavoastra.

Realizator: Domnule presedinte, ati participat la reuniunea de bilant a Ministerului Public. M-ar interesa doua aspecte: care sunt concluziile pe care le-ati tras si din care ati expus, de altfel, o parte in interventia dumneavoastra acolo si al doilea lucru, numirea unui nou ministru al justitiei trebuie judecata de noi, cei care privim politica din afara, drept o concordie intre Palate sau ca ultima sansa inaintea Raportului din iunie de la Bruxelles?

Traian Basescu: As incepe cu ultima parte a intrebarii, legata de numirea ministrului justitiei. Obiectivul meu major a fost sa avem un ministru al justitiei cat mai neutru politic si acest lucru l-am materializat prin numirea doamnei Monica Macovei la inceputul acestei legislaturi. Am avut experienta unui ministru profund politic, domnul Chiuariu, care in loc sa garanteze independenta justitiei, a declansat razboiul cu Parchetul, a creat legislatie care sa ingradeasca actiunea procurorilor si daca actualul ministru mi-ar fi fost propus de la bun inceput, va asigur ca nici macar o zi n-as fi stat pe ganduri. Deci, nu are nici o alta conotatie decat faptul ca s-a realizat obiectivul de a avea un ministru nu atat de legat de politic, ci un ministru care sa priveasca in primul rand la justitie si la independenta ei si mai putin la partide politice.

Realizator: Revenim acum la bilantul Ministerului Public, domnule presedinte.

Traian Basescu: Bilantul nu este unul roz, plecand chiar de la perceptia populatiei. Si totusi, discutand despre procurori, am constatat un lucru: ca 37% dintre romani au incredere in procurori, incredere multa si 2% au foarte multa incredere, ceea ce inseamna un total de 39% incredere. Pai, cei mai credibili oameni politici din Romania ating 45, 40, undeva aici. As spune ca privind prin aceasta prisma a institutiei, in comparatie cu politicul, Parchetul se afla pe un drum bun. De asemenea, daca raportam increderea in procurori, care, asa cum v-am aratat, desi mai mult de 50% din romani nu au incredere, dar 39% au multa si foarte multa incredere, privind deci increderea in procurori in raport cu parlamentul, care are 16, 19, 20% nivel de incredere, putem spune, de asemenea, ca procurorii se indreapta catre o crestere de credibilitate. Analizand insa anul 2007 – acesta a fost subiectul bilantului – una din concluziile mele, dincolo de ceea ce a spus procurorul-sef, procurorul- general al Romaniei, ministrul justitiei, CSM-ul, ca este un deficit de procurori si este un deficit de peste 500 de procurori, sunt procurori care au 1.500 de dosare, nici macar sa le citesti nu poti, daramite sa dai solutii si sa continui anchetele. Si aceasta incarcare cu dosare este la parchetele de pe langa tribunale, de pe langa judecatorii, deci la instantele inferioare. Deci, dincolo de aceste realitati practice, care sunt piedici in buna performanta a justitiei si a procurorilor, eu am observat – a fost concluzia prezentata de mine, concluzia sefului statului – ca anul 2007 a fost un an in care procurorii au fost supusi unei teribile presiuni politice. Sa ma explic: daca pana in 2004 inclusiv, procurorii erau chemati la ordine de politicieni, incepand cu 2005, acest lucru n-a mai fost posibil. Si eu si ministrul justitiei din primii doi ani, doi ani si ceva, Monica Macovei, am creat un sistem de protectie al procurorilor in fata ingerintelor politice, pentru ca de fapt ministrul justitiei, presedintele, erau canalele prin care se scurgea influenta catre procurori in mandatele anterioare. Deci, daca acest lucru n-a mai functionat, clasa politica a trecut la un razboi deschis cu parchetele si acest razboi s-a manifestat prin legi. Va aduc aminte, in 2007 s-a emis Legea 69, votata in Parlamentul Romaniei, prin care au fost pur si simplu spalati de pacate toti cei care au furat banii din Bancorex, din Banca Agricola, din Bankcoop si din alte banci, pentru ca a fost dezincriminata nerespectarea regulilor de creditare ale bancilor. Tot prin aceasta lege s-a dezincriminat si deturnarea creditelor, adica iau de la banca un credit, spun ca vreau sa fac o investitie, banca imi da banii in baza unui studiu de fezabilitate, dupa care eu, in momentul in care m-am vazut cu banii, ma duc si cumpar droguri. Acest tip de actiune a fost dezincriminat prin lege trecuta prin Parlamentul Romaniei. Deturnarea banilor luati credit de la banci. Aceasta a fost o grea lovitura data la zeci de dosare care aduceau la lumina responsabilii pentru banii furati din banci si pe care romanii i-au platit, pentru ca bugetul de stat a platit toti acesti bani furati din banci. O a doua proba a razboiului frontal al politicienilor cu Parchetul General este Ordonanta de Urgenta 95, aceea prin care toti demnitarii care erau sub ancheta au fost scosi pentru ca domnul Chiuariu, prin ordonanta de urgenta – sigur, domnul Chiuariu cu domnul Tariceanu, ca n-a fost de capul lui, trebuia si semnatura premierului – au desfiintat Comisia prezidentiala de ancheta care facea propunerile de aviz pentru inceperea urmaririi penale a ministrilor. Alte patru luni in care nu s-a lucrat nimic. Si, in sfarsit, un alt incident al anului 2004, generat tot de oameni politici, dar de data aceasta, in baza Constitutiei, a fost intoarcerea aproape a tuturor dosarelor de la instantele de judecata, urmare a faptului ca s-a constatat neconstitutionalitatea anchetarii fostilor ministri fara a fi un aviz de la presedinte. A fost, as spune – sau in concluzie, as spune, un an greu. As mai adauga ceva…

Realizator: Va rog.

Traian Basescu: …cu modestia de rigoare – valabil tot pentru anul 2007. Unul din motivele de furie teribila ale parlamentului legat de dosarele facute politicienilor, de faptul ca procurorii indraznesc sa se atinga de establishment-ul politic, deci unul dintre efecte a fost si efectul suspendarii presedintelui, pe care ei il vedeau, alaturi de Monica Macovei, unul dintre aceia care nu mai permit influenta politicului in procuratura. As spune, ca o concluzie: an greu, dar procurorii l-au trecut ramanand verticali si astazi i-am incurajat sa continue, fara sa se uite ca suntem intr-un an electoral. Cam acesta a fost mesajul principal pe care l-am dat la bilantul parchetelor, fara a omite, insa, faptul ca sunt si destule dosare care s-au intors din instante, pentru ca s-au facut erori de procedura, ceea ce e nepermis pentru domnii procurori, care dincolo de a face anchete, trebuie sa stie si carte. Trebuie sa stie procedura foarte bine, pentru ca asta inseamna respectarea drepturilor celui anchetat. Si inca un aspect legat de care mi s-a parut esential sa fac observatii. Parchetele sa nu mai fie parte a show-lui mediatic atunci cand politicienii sunt chemati la Parchet. Sa se gaseasca o modalitate prin care anchetele in ceea ce priveste oamenii politici, dincolo de faptul ca trebuiesc anuntate, pentru ca e de interes public ca un politician sau altul se afla sub incidenta legii si este cercetat de procurori, dar dincolo de aceasta, sa se gaseasca o formula de mai putina expunere pana in momentul in care constati ca acel politician este vinovat. De ce? Din acest punct de vedere, politicienii au dreptate. Ei spun asa: Domnule, cea mai mare avere a mea este credibilitatea, imaginea. Daca tu ma plimbi pe poarta principala a DNA-lui de trei ori intr-o luna, iar presa face din asta un show, sigur ca inainte de a se constata daca ma trimiti sau nu in instanta, practic, eu, public, sunt condamnat. Deci, acestea au fost aspectele principale pe care le-am relevat, dincolo de un aspect secundar, dar important, campaniile de presa impotriva procurorilor si de multe ori, precizez, de multe ori, impotriva adevarului si cu scopul de a crea presiune publica pe procurori, pentru ca infractorii sa scape si cel mai elocvent lucru este cazul Omar Hayssam. Daca va uitati, a fost o adevarata campanie de presa, cu trusturi media implicate, cu ziaristi care nu cred ca au facut-o gratuit, repet, nu cred ca au facut-o gratuit, incercand sa ne explice cum, de fapt, Omar Hayssam este omul lui Basescu, cum i-a finantat campaniile electorale, cand, de fapt, orice ziarist stie foarte bine ca acest bolnav, care acum e sanatos tun, e sanatos tun, acolo unde se afla, a fost operat de cancer in ultima faza de domnul doctor Beuran. Oare de pe unde o fi domnul doctor Beuran, care l-a operat in inchisoarea Jilava de cancer si l-a facut sanatos tun, cand in buletinul medical scria ca e plin de metastaze domnul Omar Hayssam? Deci, toata lumea a uitat marele chirurg care si intr-un penitenciar te face bine de cancer.Toata lumea a uitat cine i-a dat lui Omar Hayssam I.P.R.S. Baneasa. Toata lumea a uitat cine i-a dat Foresta Nehoiu, alta fabrica. Toata lumea a uitat ca era Omar Hayssam precum Avram Iancu, Craisorul muntilor. Taia la paduri, una dupa alta. Oare in timpul carei guvernari s-au intamplat lucrurile astea, ca sa nu mai vorbim ca de vreo luna si jumatate, toata lumea uita ca mergea in avionul prezidential pana in 2004 Omar Hayssam si nu as vrea sa merg mai departe, sa spun ca, dupa ce a fugit din tara, si-a mentinut contacte cu oameni politici, contacte bune, ba isi trimite soferul de la unul la altul, este primit, ba comunica, deci aceasta campanie dusa de ziaristi platiti, corupti si de trusturi de presa care au ca obiectiv minciuna, intoxicarea, pacalirea romanilor, a fost un lucru pe care l-am aratat la acest bilant, ca exemplu ca acest tip de presiune va continua sa se faca, mai ales ca se stie foarte bine cum a iesit din tara Omar Hayssam. Sunt documente tehnice care probeaza, inclusiv analize ADN, inclusiv comisie rogatorie romano-libiana, in care comandantul navei care l-a scos pe Omar Hayssam, printre oi, declara si cum l-a scos, si cat a costat, si cine i-a dat banii, iar onorabili ziaristi si trusturi de presa incearca sa ne convinga cum a plecat Omar Hayssam, cu cravata si camasa alba, prin Aeroportul Otopeni. Sigur, poate cei care au primit semnale si au fost in corespondenta cu Omar Hayssam dupa ce a plecat, dintre politicieni, poate intr-o zi vor si spune care a fost rostul discutiilor pe care le-au avut cu Omar Hayssam dupa ce a plecat.

Realizator: Vin acum la o alta chestiune care intereseaza pe toata lumea, domnule presedinte, Pactul pentru educatie. Ma intereseaza cateva aspecte punctuale. Necesitatea acestui demers, la care stiu ca si dumneavoastra tineti foarte mult, eventualele lui beneficii, atitudinea partidelor politice, care pentru o data au aratat ca inteleg efectiv ca avem nevoie de un alt sistem de educatie si ce se poate in spatiul acesta de 12 luni, cum ati cerut dumneavoastra, 18 luni, cum estimeaza altii, ce se poate face?

Traian Basescu: As incepe plecand putin inapoi. În 2006, intelegand ca avem o criza in sistemul de educatie, sigur, cand folosesc expresia “criza”, veti vedea cati vor spune “nu-i adevarat”, pentru ca sunt interesati. Realitatea este ca sistemul romanesc de educatie este intr-o criza profunda. Va dau un singur argument, as putea sa va dau zeci, pe evaluari internationale, deci nu ce ne spune doamna Andronescu de la Politehnica sau ce ne spune orice alt demagog; pe evaluari internationale, ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa atinga nici macar nivelul cel mai scazut de performanta, este de 41%. 41% din elevii pana la 15 ani, dupa standardele internationale tip PISA, deci nu va vorbesc de evaluari nationale, deci dupa standarde internationale, 41% nu ating standardul minimal de cunostinte. Acest lucru ne-a situat printre statele cu unul din cele mai slabe performante in sistemul de educatie european. Stiti care este drama? Ca dupa ce s-a terminat aceasta analiza a Comisiei prezidentiale, evaluarea facuta in 2007 a coborat Romania cu inca sase locuri, deci suntem intr-un proces rapid de depreciere a calitatii sistemului de educatie. Lucrurile acestea nu pot lasa indiferent nici un sef de stat, nici clasa politica, indiferent ce alte interese divergente are ea. Si personal, am fost bucuros ca dupa doi ani de dezbateri, constienti toti factorii politici de gravitatea situatiei din educatie, avand ca efect inchiderea viitorului Romaniei, ne-a adus la aceeasi masa, sa semnam un Pact pentru Educatie pe termen lung. Dincolo de evaluarea pe care v-am dat-o, care, repet, nu este a mea, este evaluare internationala: 41% din elevi au cunostinte sub standarde. Nu putem sa nu privim cat de inechitabil este sistemul romanesc de educatie.

Realizator: În ce sens?

Traian Basescu: Pai, ce sanse are un copil de la tara, domnule Grigoriu? Aproape nici o sansa in raport cu unul care invata in mediul urban. Va dau cifrele noastre, cifrele interne: 24,54% din absolventii de scoli generale din mediul rural ajung la liceu. Deci, din 100% copii care fac cursul gimnazial in mediul rural, doar 24% reusesc sa mai intre intr-un liceu. Restul, 75%, aproape 76%, raman la nivelul de scoala generala. Inechitatea este strigatoare la cer, strigatoare la cer. De ce? Pentru ca nu au conditii materiale, nivelul de educatie in mediul rural este scazut din lipsa profesorilor. Or, aici trebuie sa facem ceva in mod fundamental. Va mai dau un exemplu, care este de asemenea strigator la cer: in SUA sunt 3000 de universitati. Doar 57 sunt acceptate sa acorde doctorate, sa aiba indrumare la doctorat si sa consfinteasca, prin examen, prin lucrari, ca un om a dobandit titlul de doctor. Din 3000, 57. Pai in Romania si Universitatea de la Caracal te face doctor. Faptul ca nu e o clasificare a universitatilor, unele care sa poata sa dea numai licenta – da, domnule, ai licenta de, stiu eu, de profesor sau de inginer, si cu asta, basta! Si astea trebuie sa fie cele mai multe. Altele, care sa poata da licenta si masterat. Dar ele trebuie sa aiba o anumita structura a corpului profesoral. Altele care sa poata da licenta, masterat si doctorat. Sigur, cele care dau doctorate raman deja doar cat degetele la doua maini, in toata tara. Si, in sfarsit, universitati care sa dea licenta, masterat, doctorat si sa faca cercetare. Astea trebuie sa aiba profesori care deja iti predau materia din propria lor cercetare si nu copie, ca sa ajunga doctori, schimba numele Sorin Oprescu de pe lucrarea unui strain, pune la xerox numele Sorin Oprescu si il prezinta in dosarul de doctorat. Deci, chiar sistemul nostru de evaluare este unul care trebuie schimbat. Pe urma, programele, curricula, reforma curriculara, este iarasi o drama. Daca va uitati in manualele alternative, veti constata ca practic, nu avem cum sa garantam copiilor un sistem de educatie corespunzator. Manualele alternative s-au transformat intr-o afacere pentru capusele din jurul Ministerului Educatiei. Asta inseamna manualele alternative in momentul de fata. Putine din ele au o buna calitate. Putine din ele. Dar cei care au relatii genereaza manuale alternative si sunt bine platiti din banii Educatiei. De asemenea, as vrea sa mai ridic un singur subiect. Spre exemplu, in legile educatiei. În legile educatiei, dl ministru Adomnitei, pe buna dreptate, vorbeste de educatia timpurie. Si legile sunt gata sa treaca prin Parlament si avem legi. Dle Grigoriu, din pacate, ca sa incepi educatia de la 3 ani trebuie sa ai gradinite. Romania a avut in 1989 12 mii de gradinite si acum mai are 1700. Cum poti sa incepi sa scoti o asemenea lege, cand nu ai infrastructura pregatita pentru lucrul acesta? Deci, iata doar cateva lucruri. Le-am enuntat pe cele usor de inteles. Nu mai vorbim ca nu stim ce vrem. Nu avem o perspectiva a ce meserii sunt necesare in Romania in urmatorii 10-15 ani, ca sa canalizam efortul. Pentru ca e un efort pe bani publici. Sa canalizam efortul pentru pregatirea de tineri in aceste domenii si nu in orice domeniu. Sper ca acest pact sa ne duca si la degrevarea orelor pe care copilul le petrece la scoala. Noi am facut din niste copii niste sclavi ai scolii. Dupa ce ca e calitatea proasta, ii si tinem 6-7 ore acolo. Copilul trebuie sa aiba libertate, sa aiba libertate sa lucreze pe calculator, sa mearga la diverse activitati care ii sunt lui pe plac si nu sa-l constrangem intr-un sistem de educatie care il pune sa invete pe de rost tot soiul de termeni, in loc sa fie un sistem de educatie pro-activ. Stiti la ce ma uitam? Luand o medie de 5 zile pe saptamana, cu 5 ore pe zi, 5 ori 5 fac 25 de ore pentru un elev pe saptamana. Iar norma unui cadru didactic este 16 ore pe saptamana. De unde pana unde am ajuns noi la concluzia ca un copil poate fi tinut 25 de ore si sa-i bagi in cap, fiecare sa vina sa recite poezia, sa-i dea sa invete pe dinafara si sa plece, iar un profesor, un adult, un om in putere nu poate decat 16 ore? De unde pana unde profesorul are norma de 16 ore, iar copilul, de 25 de ore? Nu cumva facem norme pentru profesori? Bagandu-le pe gat materie inutila, de multe ori? Iata, sunt doar cateva din intrebari la care acest pact incearca sa raspunda, prin crearea obligatiei ca in urmatoarele 12 la 18 luni sa se construiasca o strategie care sa faca sistemul de educatie romanesc performant si in care cei doi mari actori, copilul si profesorul, sa aiba satisfactie pentru ce au facut. Si copilul trebuie sa se duca cu placere la scoala. Nu numai profesorul sa vina sa-si faca norma, pentru a-si lua salariul.

Realizator: Domnule presedinte, tara asta e agitata de multe lucruri.

Traian Basescu: Dl Grigoriu, as mai spune un lucru. Exista unele speculatii legate de acest Pact National pentru Educatie, ca ar fi unul politic. Nu este adevarat. Oricine citeste cele opt puncte majore: modernizarea sistemului si a institutiilor de educatie, asigurarea financiara, 6% pentru Educatie si 1% pentru Cercetare, transformarea educatiei timpurii intr-un bun public, descentralizarea comprehensiva financiara si curriculara, adoptarea principiului “finantarea urmeaza elevul”, adoptarea unei Carte a Drepturilor si Libertatilor in Educatie, care sa vizeze si drepturile elevului si studentului, si nu numai ale profesorului, definirea unor arii de educatie prioritara, educatia permanenta, si pentru cei care termina facultatile. Sunt cele opt enunturi dezvoltate in pact, care se aseaza la baza unei strategii care urmeaza sa fie facuta. Nu au nimic politic in ele. Din acest motiv, eu am decis ca pactul semnat de partidele politice sa fie deschis si celor interesati, fie ca vorbim de sindicate, fie ca vorbim de parinti, fie ca vorbim de elevi si studenti. Din acest motiv, de saptamana viitoare invit la Cotroceni si beneficiarii sistemului de educatie, pentru ca cele prevazute aici trebuie sa fie sustinute de toti. Sigur, unii au spus: De ce intai la politicieni? Pentru ca era partea cea mai dificila, pentru ca aici, dincolo de vointa, se aseaza si orgoliul, iar orgoliul politicienilor este greu de gestionat si atunci am preferat sa ma asigur ca nu este respins de clasa politica, dupa care ma adresez cu el, asigurandu-i pe toti ca este tot ce se putea scoate mai bun in acest moment, ma adresez, deci, si lor si ma voi adresa dupa ce trecem de etapa sindicate, elevi, parinti, il voi adresa si patronatelor, pentru ca ele vor fi marii beneficiari ai unui sistem de educatie performant. În lipsa unui sistem de educatie performant, Romania este condamnata sa ramana doar un biet importator de mancare, ce vedem acum, si de orice si cu un mare deficit al balantei de plati externe. Or, noi avem o sansa acum sa facem un lucru important. Asta am vrut sa mai mentionez, ca pactul ramane deschis tuturor celor care doresc sa-l semneze.

Realizator: Iar vin si zic, deci, tara asta e agitata de multe chestiuni, sunt discutii interminabile, pana la urma se termina si cu niste actiuni oarecare, dar bine ca se termina. Votul uninominal. Stim cu totii ce a fost vreme de un an de zile, poate mai mult. Formula care a fost adoptata nu este formula in care dumneavoastra credeti, pe care dumneavoastra ati promovat-o. Eu va intreb: ce-o sa aduca nou aceasta formula agreata de parlament si ma intereseaza si incidenta sesizarii pe care a facut-o la Curtea Constitutionala Partidul Romania Mare, la care s-au alaturat si conservatorii, domnule presedinte?

Traian Basescu: Domnule Grigoriu, sigur, forma in care a trecut Legea Electorala, legea votului uninominal, este o forma hibrida intre votul de lista si formula radicala pe care eu am propus-o la referendum romanilor. Daca atunci ar fi venit la vot, astazi aveau vot uninominal in doua tururi, o formula extrem de radicala si care nu lasa dubii asupra celor care intra in parlament, ei intr-adevar reprezentau vointa electoratului, dar si responsabilitatea electoratului. Actuala forma, cea care a trecut prin parlament, este o jumatate de pas de la votul de lista catre formula radicala pe care eu am propus-o. Eu o consider un progres, dar imi este bine cunoscut naravul de a merge pe solutii maximale uneori si credinta ca o solutie maximala din acest punct de vedere ar fi fost buna pentru Romania. Dar nu pot sa nu recunosc ca fata de votul de lista, este un progres. Si as vrea sa mai fac o precizare, ca sa vedeti cat de intortocheate sunt caile Domnului, formula care a iesit din parlament n-a mai abordat legea pe care guvernul si-a asumat raspunderea, ci s-a scos dintr-un sertar o forma de vot uninominal care era depusa pe acolo nu stiu de cand. Ma rog, cert este ca ceva s-a facut. Romanii vor avea posibilitatea ca macar in fiecare judet, unul-doi dintre parlamentari sa fie cu 51% si sa mearga in parlament cu un vot legitimat de electorat. Deficienta majora a acestui sistem este ca dupa ce intra in mod automat cei care au 51% din voturi, pe urma se intra iarasi in jocul redistribuirilor si de multe ori, cel care-i pe primul loc dar care n-are 51%, are 42% din voturi nu va intra in parlament si va intra unul cu 8 procente, care se afla pe ultimul loc, pentru ca se cumuleaza numarul de voturi, pana la urma, in contul fiecarui partid si sistemul de distributie trebuie sa garanteze valorificarea tuturor voturilor pentru fiecare din partide. Din acest motiv, romanii vor fi nemultumiti ca parte din cei care sunt pe locul I, chiar pe locul II, chiar pe loculIII, nu vor intra in parlament si vor intra unii care sunt mult mai jos pe lista. Dar macar este un inceput. Marele castig, pe de alta parte, este ca cel care va fi desemnat in urma redistribuirii va fi perfect identificat cu colegiul electoral in care a fost desemnat, chiar daca el a fost pe locul III, pe locul IV, in ordinea voturilor. Dar cei 60.000-70.000 de cetateni care fac parte din respectivul colegiu vor sti precis care este numele parlamentarului lor si il vor putea monitoriza, vor putea sa-i identifice pozitiile, vor putea sti oricand: parlamentarul meu n-a fost la sedinta azi, nu l-am vazut in banca lui cand a aratat la televizor. Îl vor putea judeca, ii vor sti precis actiunile prin care le sustine sau le batjocoreste interesele. Un alt avantaj este ca un parlamentar ales in acest fel, care nu mai este din judetul Constanta, care-i mare, slava Domnului, 800.000 de cetateni, ci un parlamentar ales in acest fel va veni foarte des, pentru ca el o sa reprezinte 2, 3, 4 comune sau va fi parlamentar intr-o parte a unui oras mai mare, va veni foarte des in circumscriptie, va veni sa vorbeasca cu oamenii. Acum, dupa alegeri, nu mai trece aproape nimeni pe la cei care l-au ales, dar si politicienilor le este greu sa identifice unde sa se duca intai. Judetul e mare. Acum vor avea o circumscriptie cu maximum, teoretic, 70.000 de votanti, dar avand in vedere ca de fapt suntem mai putini decat la ultimul recensamant, probabil 40-50.000 de electori vor fi intr-un astfel de colegiu, identificarea reprezentant-alegator se va face mult mai usor si de o parte si de alta. Deci, este un pas inainte, nu-i ce mi-as fi dorit, dar este mai mult decat ce era inainte, iar povestile cu: vor veni lautarii, vor veni manelistii… Domnule, este imposibil, pentru ca niciodata romanii nu vor accepta sa fie reprezentati de oameni care ei stiu ca nu-i pot reprezenta din punct de vedere al pregatirii, din punct de vedere al ocupatiei. În al doilea rand, mergand prin absurd, ca cineva o sa trimita un domn, o doamna care canta manele, poate ar fi interesant de vazut, daca in acelasi colegiu candideaza domnul Hrebenciuc si un manelist, pe cine alege romanul? Nu? Iar responsabilitatea va fi impartita.

Realizator: Între cine si cine?

Traian Basescu: Între politician, partid si alegator. Pentru ca de data aceasta alegatorul nu mai voteaza o lista pe care nu stie cine-l reprezinta, ci voteaza pe cineva pentru acel colegiu al lui. Este adevarat, repet, cu mentiunea ca de multe ori – si va fi frecventa situatia – cel care-i pe locul I nu va intra in parlament, va intra cel de pe locul II sau III, deci nu cel cu cele mai multe voturi va intra. Dar daca tot nu are 50% plus unu, ca sa fie legitimat politic, asta e legea. E o jumatate de pas, nu un pas intreg. Dar este un progres, are avantaje. Discutam despre atacul la Curtea Constitutionala.

Realizator: Exact.

Traian Basescu: Va rog sa ma credeti ca sunt un om care chiar mandatul si l-a mentinut avand multa grija pentru Constitutie, pentru ca majoritatea parlamentara n-a ezitat sa faca abuzuri la momentul la care nu i-am convenit, pentru Raportul comunismului, pentru scoaterea dosarelor fostei Securitati, 2 milioane de dosare, pentru ingradirea accesului politicienilor la procurori. Au considerat la un moment dat ca-i bine sa dispara acest presedinte si prin mijloace abuzive, au spus: hai sa-l suspendam, ca il dam noi si jos pe urma la vot, la referendum. Cu toate aceste realitati, trebuie sa va spun ca problema fundamentala a acestei legi este ca este constitutionala. Deci am vrut sa va spun ca sunt un om – de asta v-am dat exemplul de mai inainte – sunt un om care nu misca in afara Constitutiei. Si pana cand se vor pronunta judecatorii Curtii Constitutionale, ca om care sta in buzunar si pe birou cu Constitutia inainte de a face orice actiune, va pot spune ca aceasta lege este constitutionala, iar supararea unor partide, nejustificata. Eu cred ca la Curtea Constitutionala, legea va trece.

Realizator: Dle presedinte, se apropie summitul NATO de la Bucuresti. Nu are rost sa discutam neaparat despre importanta lui. M-ar interesa ce rol va juca in viitor Romania in aceasta structura deosebit de importanta, care vor fi eventualele noi primiri in organizatie si relatia Rusia-NATO, dupa alegerea dlui Medvedev, desi ea va fi reprezentata de dl Vladimir Putin, daca am inteles bine.

Traian Basescu: Deci un summit nu schimba rolul unei tari. Deci summitul de la Bucuresti nu va schimba rolul Romaniei in NATO. Ramanem ceea ce suntem, o tara de flanc, o tara de frontiera a NATO si a UE, intr-o zona extrem de dificila, cea mai dificila zona a NATO, pentru ca una e frontiera la Atlantic, unde primul vecin iti e Canada si SUA, si alta e frontiera la Marea Neagra. O zona framantata de conflicte inghetate, de trafic de droguri, de trafic de persoane, de trafic de armament. O zona foarte apropiata de zonele teroriste. Aici e Orientul Mijlociu, tot aici, foarte aproape, Irakul, Afganistanul nu e departe, e la doi pasi si el, daca privesti in linie dreapta si de acolo vin drogurile care merg catre Europa tranzitand zona Marii Negre. Deci misiunile noastre nu se schimba si nici nu ne creste, nici nu ne scade importanta. Suntem una din cele mai mari tari din regiune si cea mai mare tara membra NATO sau UE din zona Marii Negre sau riverana la Marea Neagra. Însa summitul NATO are o semnificatie. A fost o strategie a Aliantei pentru urmatorii… dupa summitul de la Praga, sau dupa summitul de la Istanbul… da, asa este corect, dupa summitul de la Istanbul, ca NATO sa se intinda de la Baltica la Marea Neagra. O data cu intrarea noastra, s-a finalizat acest proiect, care a adus NATO ca o linie intre Baltica si Marea Neagra, stabilind o zona de securitate si de democratie clar delimitata. Acest lucru cred ca este semnificativ si a fost un argument pe care noi l-am folosit cand am solicitat organizarea summitului NATO. Nu cred ca este un secret. Acest lucru s-a intamplat la cea de-a doua vizita pe care am facut-o in SUA, primul sef de stat caruia i-am solicitat sprijin pentru acest lucru a fost presedintele Bush, dupa discutiile oficiale, in timpul mesei, la care a participat si vicepresedintele Cheney si Condoleezza Rice. A fost una din solicitarile noastre. Deci, din punct de vedere al importantei noastre, nimic nu se schimba. Din punct de vedere al recunoasterii noastre insa se schimba niste lucruri, ca nu se poate organiza un summit NATO intr-un stat care nu este implicat, care nu este furnizor de securitate si intr-un stat care are un comportament ambiguu in interiorul NATO. Este o recunoastere a faptului ca Romania este un partener de nadejde a tuturor celorlalte 26 de state membre, 25, pardon. Deci mai mult decat atat, as spune ca este chiar o recunoastere a politicii noastre externe din punct de vedere al securitatii. Dar si o recunoastere a importantei pe care Romania o are in aceasta zona framanata. V-as aduce aminte – cand spun framantata, o spun ca un sef de stat responsabil – avem tensiuni in frontiera de sud-vest, cu Serbia, 500 de km; sunt tensiuni in vecinul nostru de la est, in Moldova, datorita Transnistriei; avem frontiera de nord, cu Ucraina, un stat care inca nu a optat definitiv catre NATO si UE. Deci nu suntem in cea mai fericita regiune de pe lume sau in zona cea mai lipsita de riscuri. Mai mult decat atat, suntem asezati exact pe podul de tranzit al energiei catre UE. Cand vorbesc de podul de tranzit, vorbesc de Marea Neagra – ea e podul de tranzit. Ori, acest lucru va trebui sa ne responsabilizeze, pentru ca nu putem cere ungurilor sau cehilor sau Frantei sau Germaniei sa faca ce avem noi de facut ca stat de frontiera, aici, din punct de vedere al securitatii Marii Negre. Asa este destinul, sa ne asumam si responsabilitati, nu numai relaxarea de a fi in siguranta, in securitate, daca am intrat in NATO. Fiecare trebuie sa contribuie cu ceva la securitatea celorlalti, iar noi avem aceasta responsabilitate. Din pacate, noi nu am explicat-o suficient. Chiar cand am incercat sa o explicam, a fost tratata superficial si expediata de mijloacele mass media care nu au fost interesate de intrarea in aceste dedesubturi ale responsabilitatilor noastre. Dar le avem, iar eu, ca sef de stat, nu pot sa le omit. As spune, ca o concluzie, dle Grigoriu, ca summitul NATO reprezinta doar o recunoastere din partea tuturor statelor membre NATO ca Romania este un partener de nadejde, serios, care si-a respectat angajamentele si care are responsabilitati foarte mari pe flancul sud-estic al Aliantei.

Realizator: Rusia si NATO, dle presedinte.

Traian Basescu: Subiect dificil.

Realizator: De ce?

Traian Basescu: Dificil, pentru ca este foarte greu de anticipat care vor fi abordarile din partea Federatiei Ruse. Eu am convingerea, asa cum il cunosc, atat cat il cunosc, din cele patru discutii pe care le-am avut in diverse ocazii cu presedintele Putin, am convingerea ca presedintele Putin vrea sa dea un semnal de parteneriat cu NATO, chiar daca in ultima perioada au fost oarecari tensiuni. Acest lucru trebuie sa se faca insa in conditiile in care NATO isi propune o extindere solida, cu Croatia, Macedonia si Albania. Macedonia, doar sub semnul intrebarii, datorita contenciosului pe nume cu Grecia – Grecia poate opune veto-ul ei daca Macedonia nu accepta o schimbare a denumirii tarii. Deci, perspectiva este ca trei tari sa fie invitate, deci, si prin acest eveniment, summitul de la Bucuresti dobandeste o importanta extraordinara, nu sunt multe summituri la care se stabilesc pasi de extindere, urmatorul va fi fara extindere, la Berlin. Un alt element pentru care noi ne batem, dincolo de aceste trei state asupra carora, in linii mari, s-a cazut de acord, un alt element este ca relatia cu celelalte state din Balcanii de Vest, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia, sa fie ridicata pe un palier mai sus. Toate aceste trei state, in momentul de fata, au calitatea de parteneri pentru pace, sunt in Parteneriatul Pentru Pace. Obiectivul nostru este ca pentru toate aceste trei state, care se afla in frontiera noastra de sud, sa se ridice nivelul relatiilor la dialog intensificat, ceea ce le aseaza exact inainte de a primi “Membership Action Plan”. Sigur, problema este cu Serbia, si nu atat pentru ca nu se doreste – statele membre NATO, in principiu, cred ca ar sustine acest punct de vedere, pe care noi l-am sustinut peste tot in ultima perioada -, dar Serbia a avut pozitia de a-si retrage ambasadorii din multe state membre NATO si nu mai are posibilitatea dialogului. Deci acesta ar fi un alt palier pe care noi ne fixam obiectivele, ca cele trei state – Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia – sa primeasca un alt statut in relatia cu NATO. Si, in sfarsit, privind catre Georgia si Ucraina, pe care le-am vrea intr-un statut de viitori membri ai Aliantei, adica sa primeasca asa-numitul Plan de actiune pentru a deveni membru al Uniunii, se numeste “Membership Action Plan”. Aici intervine insa capacitatea Aliantei, a noastra, a tuturor, in primul rand de a ne intelege in interior cu privire la Georgia si Ucraina si in al doilea rand, de a convinge Federatia Rusa ca un astfel de pas nu este indreptat impotriva ei – si in mod sincer, nu este. Georgia are avantajul ca 72% din cetatenii ei au votat prin referendum ca doresc ca Georgia sa devina stat membru in NATO. Ucraina, unde aceasta chestiune are o mai putina sustinere populara, este in jur de 30%, dar in progres fata de 25% de anul trecut; dar din partea Ucrainei exista o solicitare semnata de presedintele Iuscenko, de primul-ministru Iulia Timosenko si de presedinteleParlamentului Ucrainei. Deci, aici ar fi perspectivele noastre. Sigur, ceea ce v-am spus reprezinta ceea ce noi ne dorim si lucram pentru asta in toate intalnirile la nivel de sefi de state, eu m-am dus la sediul NATO si am transmis punctele noastre de vedere legate de cele discutate mai inainte catre toate capitalele, prin ambasadorii acreditati la NATO. Ce va iesi, vom vedea. Nu poti sa-ti atingi toate obiectivele si trebuie sa recunosc ca in unele zone, obiectivele noastre sunt maximale, dar ne intereseaza ca vecinii nostri, Ucraina, Georgia, care-i peste mare putin si care are perspectiva de a tranzita din Caspica si titei si gaze, sa faca parte din aceeasi organizatie cu noi, din aceeasi organizatie de securitate. Sigur, despre summitul NATO se poate discuta mult. Cu certitudine, nu stiu cat va putea fi inclus in comunicatul care se da publicitatii, dar, cu certitudine, subiectul Marea Neagra, securitatea la Marea Neagra, securitatea infrastructurilor de transport energie in zona Marii Negre va face obiectul rezolutiei NATO, dar, repet, nu va pot spune cat de mult se va da in comunicatul NATO si multe alte lucruri, dar acestea sunt cele de interes regional. Daca ne referim la celelalte, problema Afganistanului va fi un subiect major, problema securitatii antiracheta a tuturor statelor NATO va fi un subiect, problema securitatii cibernetice va fi un subiect pe care NATO si-l va asuma, pentru ca atacurile cibernetice pe sisteme bancare, pe sisteme de securitate au devenit tot mai frecvente si, sigur, un astfel de razboi nu se duce cu avioane F-16 sau cu rachete, ci se duce cu sisteme de protectie si de raspuns la atacurile cibernetice, iar dotarea sistemelor NATO trebuie dezvoltata sa poata raspunde, pentru ca, datorita dezvoltarii sistemelor IT, securitatea sistemelor cibernetice a ajuns, in mod cert, o chestiune de securitate nationala.

Realizator: Dle presedinte, as vrea, in incheiere, sa va rog sa faceti o discriminare pozitiva: sa va adresati exclusiv ascultatoarelor noastre. E totusi 8 martie maine.

Traian Basescu: E putin dificil, pentru ca mi-ati sugerat-o dvs. Ma gandeam sa inchei cu asta, dar pentru ca m-ati invitat, nu pot decat sa doresc o primavara frumoasa, cu pace in suflet, tuturor femeilor din Romania. Fie ca sunt foarte tinere, fie ca sunt de varsta medie sau mai in varsta, pe toate le respect si le doresc o primavara frumoasa din tot sufletul. Si, sigur, pentru ca 8 martie este o zi care ne provoaca bucurii si noua, barbatilor, trebuie sa adaug urarilor mele, care pot fi clasice, ca le doresc tuturor sa fie iubite de catre cei pe care ii iubesc.

Realizator: Invitatul rubricii “Sfertul academic” de astazi, editie speciala, a fost dl Traian Basescu, presedintele Romaniei. Va multumesc si ramane cum am stabilit – mai veniti, nu?

Traian Basescu: Cu multa placere revin.
RADOR