Excelenţei Sale Călin Popescu Tăriceanu, Primul Ministru al României
Aţi creat un precedent periculos domnule prim ministru, prin care criminali şi principali învinuiţi în dosarul Mineriadei iunie 1990 pot deveni acum beneficiari ale unor demnitaţi ale Statului Român.
Considerăm aceast gest drept o formă gravă de corupţie la vârf a Cabinetului dvs, direct implicat în salvarea lui Petre Roman şi a acoliţilor săi de răspunderea penală în cazul Represiunii din iunie 1990, în fapt o formă de război civil. Cu revoltă, constatăm, domnule Prim Ministru că la apropierea pragului celor două decenii reactivaţi plasarea noastră, ca popor, în categoria infamantă definită prin sintagma “stupid people” lansată de agentul bolşevic Silviu Brucan, cel care a impus numirea lui Petre Roman în scaunul pe care îl ocupaţi dumneavoastră acum.
Petre Roman va avea astăzi, prin voinţa dvs, de data aceasta, între atribuţii “promovarea şi susţinerea intereselor comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Acesta va comunica eficient cu reprezentanţii asociaţiilor şi organizaţiilor românilor din străinătate cu membrii comunităţilor romaneşti din afara graniţelor” – spune comunicatul oficial al Cancelariei Primului Ministru.
Ne întrebăm cum va comunica “eficient” acesta cu acea parte a românilor aflaţi peste graniţe care au ajuns să aleagă calea strainatăţii ca urmare a Mineriadei din 1990?
Ulterior, cu cinism şi neobrazare, Petre Roman a fost acela care a susţinut ca sângele celor macelăriţi de mineri, sângele care împroşcase holurile şi pereţii Universităţii şi Arhitecturii este vopsea aplicată de studenţi intenţionat pentru a atrage mila publică şi pentru a arunca o pată pe reverul tinerei ,,democraţi feseniste”. Atât sediul PNTCD-ul cât şi PNL-ul au fost deasemenea devastate de hoardele feseniste, organizate de Petre Roman. Minerii, coordonaţi de forţele Miliţiei şi Securitatii aflate in slujba Regimului FSN, au atacat şi sediile puţinelor publicaţii care aveau la vremea accea o pozitie critica faţă de guvernarea gruparii Roman-Iliescu. Petre Roman s-a ilustrat public atunci “demascandu-i” pe Corneliu Coposu şi Radu Câmpeanu, actualul preşedinte onorific al PNL-ului dvs, drept “duşmani ai poporului”.
Acolitul domnului Petre Roman, Ion Iliescu, a cerut personal Armatei să tragă în plin asupra manifestanţilor Pieţei Universităii, susţinând ca „mişcarea este o rebeliune legionară şi se trateaza ca atare”. Cadrele din Reg. 60 Buzau au executat foc împotriva manifestaţilor, consumand nu mai puţin de 1.466 de cartuse. Per ansamblu, fantasmele legionare ale lui Petre Roman şi Ion Iliescu au provocat zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi.
Oficial statistica neagră a mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 se refera la zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi, s-au înregistrat 746 de raniţi, au fost violate şase femei (oficial) şi au fost deţinuţi ilegal peste o mie de „barboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură, de către mineri şi forţele aflate în slujba FSN-ului.
Demonstraţia paşnica din Piaţa Universitatii care a durat mai bine de 40 de zile a fost una dintre cele mai puternice manifestari ale demnitatii romanesti recunoscute în plan european. Represiunea, Minerida din 1990, organizată de cuplul Petre Roman-Ion Iliescu a adus enorme prejudicii internaţionale României. Imaginea atrocităţilor săvaraşite de reprezentanţii puterii feseniste a ramas până astazi o marca puternic imprimată în conştiinţa publica românească. Incitarea la război civil a fost o lovitură dată fragilei democraţii din România
Nici până astăzi autorităţile statului nu au vrut să facă lumina în Dosarul represiunii! Acest Dosar cheie al Justiţiei româneşti a fost tergiversat, muşamalizat şi mistificat vreme de aproape doua decenii.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România 1990-1991, singura organizatie legal-constituită în România pentru apararea drepturilor victimelor „Mineriadelor” a protestat de peste 500 de ori timp de 11 ani, împotriva tergiversării şi muşamalizării dosarelor de către Parchet. S-au depus plângeri penale la Procuratura Generală împotriva generalului procuror Dan Voinea pentru favorizarea infractorilor Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Ardeleanu, Doru Viorel Ursu, Miron Cozma, Mihai Chiţac, Pavel Abraham precum şi a procurorilor Alexandru Ţuculeanu, Ovidius Păun etc., principali organizatori şi executanţi ai represiunii din iunie 1990.
Ca urmare a demersurilor Asociaţiei Victimelor Mineriadelor exista astazi, totuşi, dupa nenumarate obstructionari, dosarele Mineriadei din 1990. Dosarul 75/P/1998, include principalii vinovaţi – Ion Iliescu, instigator al uciderii unor manifestanţi ai Pieţei Universităţii şi al barbariilor săvarşite împotriva cetătenilor Capitalei de bandele minerilor conduse de Miron Cozma. Situaţia acestui Dosar, malversaţiunile, presiunile şi manevrele efectuate de reprezentanţi de vârf ai statului român, implicaţi direct, aruncă o pată ruşinoasă asupra credibilităţii României ca stat de drept.
1. Ion Iliescu
2. Petre Roman
3. Miron Cozma
4. Gelu Voican Voiculescu
5. Virgil Magureanu
6. Vasile Ionel
7. Adrian Năstase
8. Adrian Sârbu
9. Razvan Teodorescu
10. Doru Viorel Ursu
11. Bogdan Niculescu Duvăz
12. Cazimir Ionescu
13. Mihai Chitac
14. Nicolae Cămărăşescu
15. Pavel Abraham
16. Alexandru Tuculeanu
17. Kuki Borislavshi (cumnatul lui Petre Roman)
In prezent exista trei dosare ale mineriadei din 13-15 iunie 1990: un dosar, avandu-l ca invinuit principal pe Mihai Chiţac, un dosar cu Ion Iliescu, în care procurorul general a dispus acum scoaterea de sub invinuire, precum si un dosar cu evenimentele petrecute in unitatile militare de la Baneasa şi Măgurele, unde au fost duse circa 1.000 de persoane arestate ilegal. Organizaţia noastră a reuşit recent, în data de 18 aprilie 2008, redeschiderea oficială a dosarului morţilor de la Străuleşti. După aproape 20 de ani, înca sperăm că se vor face primii paşi pe drumul anevoios al restabilirea adevarului şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de sălbatica represiune din iunie 1990. Intenţionăm, dacă nici de data aceasta Justiţia româneasca nu-şi va face datoria, chemarea Statului Român la judecată în faţa institutiilor internationaţionale. Acţiunea noastră juridică împotriva Statului Român nu urmăreşte culpabilizarea României în faţa forurilor internaţionale şi acuzarea grosso modo a reprezentanţilor statului român ci tocmai eliberarea României de această grea povară a elementelor corupte din Parchet şi din sistemul politic.
Reţeaua de complicităţi a unor personaje vinovate de crime împotriva umanităţii (imprescriptibile), instigare la război civil, de grave acţiuni împotriva cetăţenilor români, va fi scoasă la iveală şi expusă la nivel international.
Până în prezent am constatat ca Primul Ministru al României ignoră cu desăvârşire demersurile în faţa Justiţiei întreprinse de membrii Asociaţiei noastre, amână luarea de măsuri reparatorii pentru victimele nevinovate şi îi protejează pe cei responsabili de represiunea din iunie 1990.
Mai mult, l-aţi numit pe unul dintre principalii autor al represiunii din iunie 1990, Petre Roman în Cabinet şi conducerea PNL a validat candidatura lui Petre Roman la urmatoarele alegeri parlamentare.
Practic actuala guvernare liberală işi asumă prin numirea acestuia tot răul făcut de Petre Roman, împreuna cu fostul său comiliton Ion Iliescu.
Domnule Prim Ministru Călin Popescu Tăriceanu vă somăm să reveniţi asupra numirii infractorului Petre Roman ca reprezentant al Guvernului României.
Fară stimă
Viorel Ene – Preşedinte A.V.M.R.
NATO a condamnat violenţele.
Secretarul general al NATO, Manfred Worner, a deplâns, în numele Alianţei, „atacurile brutale, tolerate de autorităţi” asupra unor persoane nevinovate, precum şi devastarea sediilor unor partide şi organizaţii civice. Peste şapte ani, din varii motive, România avea să rateze admiterea în primul val de extindere a NATO, al alături de Cehia, Polonia şi Ungaria.
SUA, reacţie dură.
„Acţiunile autorizate de preşedintele Ion Iliescu şi guvernul său, din ultimele câteva zile, au lovit în inima democraţiei române”. Aşa începea declaraţia Departamentului de Stat al SUA, în care se afirma că „muncitorii chemaţi personal de preşedintele Iliescu ameninţă să readucă regimul autoritar în România”. Ambasadorul american la Bucureşti, Allan Green, a refuzat să participe la festivitatea de investire a preşedintelui nou ales, Ion Iliescu.
Suspendarea Clauzei si a ajutoarelor SUA.
SUA au suspendat ajutorul alimentar în valoare de 80 de milioane de dolari, acordat în februarie 1990, precum şi ajutorul medical de urgenţă, în valoare de un milion de dolari. Statele Unite au hotărât că, pentru moment, să nu acţioneze în direcţia reacordării Clauzei naţiunii celei mai favorizate. Clauza a fost redobândită de-abia în 1993.
Sanctiuni europene.
Miniştrii de externe din Comunitatea Economică Europeana au decis, la Luxemburg, suspendarea aplicării acordului comercial cu România. Ministrul francez de externe, Roland Dumas, a afirmat că ţara sa va aplica principiile înscrise în statutul BERD potrivit cărora orice ţară care violează regulile statului de drept şi ale democraţiei nu este eligibilă pentru sprijinul acestei bănci.
Mesaj de revolta de la Praga.
Preşedintele Cehoslovaciei, Vaclav Havel, i-a adresat o scrisoare preşedintelui Iliescu în care şi-a exprimat consternarea faţă de valul de violenţe de la Bucureşti. „Dacă vrem să facem parte din comunitatea unor ţări libere, care colaborează între ele, într-o Europă nouă, atunci este necesar ca toate problemele să fie rezolvate cu răbdare şi cu mijloace paşnice, respectîndu-se pe deplin drepturile omului”, scria Vaclav Havel.
La sfârşitul lui 1990, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia se reuneau în „grupul de la Vişegrad”, angajîndu-se să respecte valorile democraţiei şi să întreprindă reforme economice radicale. România nu a fost admisă în acest grup. Ulterior, Cehia, Ungaria şi Polonia au fost admise în primul val atât în NATO, cât şi în UE.
210/19.10.2008